Zinc: de ce e important pentru sănătatea organismului?

31 Iulie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Alimente bogate în zinc și cuburi de lemn pe care sunt literele ce formează cuvântul zinc

Despre zinc

Zincul este un mineral esenţial care se găsește în toate celulele organismului şi este necesar pentru buna funcționare a sistemului imunitar. Este implicat în diviziunea şi dezvoltarea celulară, vindecarea rănilor, descompunerea carbohidraților şi îmbunătățirea acțiunii insulinei. De asemenea, zincul este recunoscut ca un antioxidant ce protejează celulele împotriva acţiunii radicalilor liberi (compuşi dăunători, care accelerează procesul de îmbătrânire şi cresc riscul apariţiei afecţiunilor cardiace sau tumorale).

În timpul sarcinii și copilăriei, zincul joacă un rol esenţial în creșterea și dezvoltarea corespunzătoare a organismului. El este unul dintre cele mai importante oligoelemente din corp, îndeplinind trei roluri biologice majore: de catalizator, de ion structural și de reglare. Are un rol esenţial în homeostazie, în funcția imunitară, în stresul oxidativ, în apoptoză (proces de moarte celulară programată) și în îmbătrânire, iar tulburările semnificative de sănătate sunt asociate cu deficiența de zinc.

În multe boli cronice, inclusiv în ateroscleroză, unele boli maligne, tulburări neurologice, boli autoimune, boli degenerative legate de vârstă sau în boala Wilson, deficitul de zinc poate complica manifestările clinice, poate afecta negativ starea imunologică şi poate crește stresul oxidativ. Prin urmare, este important ca nivelul zincului să fie evaluat constant, iar orice suspiciune de deficiență să fie corectată la timp.

Doza recomandată de zinc

Organismul nu poate produce sau stoca zincul. Acesta este obținut din exterior, prin alimentație sau, în unele cazuri, prin suplimente alimentare. Absorbția intestinală creşte atunci când se înregistrează o scădere a depozitelor. Doza alimentară recomandată reprezintă nivelul mediu zilnic suficient pentru a satisface cerințele nutritive ale majorității indivizilor sănătoși.

VârstăNecesar zincDoză maximă de suplimentare
0 - 6 luni2 mg/ zi5 - 20 mg/ zi
7 - 12 luni3 mg/ zi
1 - 3 ani3 mg/ zi
4 - 8 ani5 mg/ zi
9 - 13 ani8 mg/ zi
> 14 ani (m)11 mg/ zi40 mg/ zi
14 - 18 ani (f)9 mg/ zi
> 19 ani (f)8 mg/ zi
femei gravide11 mg/ zi
femei care alăptează12 mg/ zi

Copiii mici şi sugarii sunt predispuşi la deficienţa de zinc din cauza necesarului ridicat pe care îl presupune procesul de creştere. Sugarii alăptați exclusiv la sân, de mame care au un aport suficient de zinc, obțin suficient mineral pentru primele luni de viață. După această vârstă, sunt necesare şi alimente complementare care conțin zinc absorbabil, pentru a satisface cerințele organismului.

Necesarul nutrițional crescut din timpul sarcinii și alăptării predispune femeile la deficiență de zinc. Pentru a susține echilibrul nutrițional în perioadele cu cerințe crescute, femeile pot beneficia de o alimentație variată, care să includă surse naturale de zinc, precum carnea slabă, ouăle, leguminoasele și nucile. Aportul adecvat contribuie la susținerea funcțiilor imunitare, la regenerarea țesuturilor și la menținerea sănătății pielii și a părului.

Alimente care conțin cantitate mare de zinc, pe un fundal alb

Efectele unei carenţe de zinc

Datorită multitudinii de funcții biochimice de bază pe care le are în celulele corpului, deficienţa de zinc se poate manifesta printr-o gamă variată de semne fiziologice. Aceste simptome variază, în funcție de severitatea afecțiunii, dar afectează cu precădere sistemele:

  • epidermic;
  • gastrointestinal;
  • nervos central;
  • imunitar;
  • osos;
  • reproducător.

Concret, carenţa de zinc determină:

  • inapetenţă (lipsa poftei de mâncare);
  • tulburări de creştere (anomalii ale scheletului, alterarea sintezei colagenului);
  • alopecie (căderea părului);
  • întârzierea procesului de vindecare al rănilor;
  • hipogonadism (activitate scăzută a glandelor sexuale) şi nanism (afecțiune medicală caracterizează printr-o statură cu mult mai mică decât cea medie) - în cazul unui deficit sever.

Deficiența de zinc este considerată responsabilă pentru mai mult de 10% din decesele cauzate de malarie, peste 14% din decesele cauzate de diaree și aproape 7% din decesele provocate de pneumonie la copiii între şase luni și şase ani.

Carenţa de zinc are, de asemenea, corelații cu anxietatea, depresia, schizofrenia și scleroza multiplă. Zincul are un rol important şi în producerea insulinei la pacienții cu diabet zaharat, dar şi în prevenirea sindromului metabolic.

Numeroase studii susţin utilizarea acestui mineral pentru a îmbunătăți tensiunea arterială, glucoza și nivelurile de colesterol LDL din ser.

Impactul excesului de zinc

Zincul luat în cantități mari poate provoca diaree, crampe abdominale și vărsături, în decurs de trei până la zece ore de la administrarea lui. De obicei, simptomele se ameliorează într-o perioadă scurtă. Este important ca suplimentarea cu zinc să fie întreruptă imediat și să se acorde atenție hidratării. Dacă disconfortul persistă, se recomandă consultarea unui medic. Monitorizarea atentă a dozelor poate preveni reapariția reacțiilor neplăcute. Nu va administrati suplimente de zinc, fara consultul unui specialist!

Un aport excesiv de zinc poate duce la anemie, deficiență de fier sau deficiență de cupru. Aceste dezechilibre apar deoarece zincul interferează cu absorbția altor minerale esențiale. Pe termen lung, pot apărea slăbiciune musculară, tulburări de concentrare și paloare accentuată. Analizele de sânge pot ajuta la identificarea acestor carențe și la ajustarea aportului nutrițional.

Spray-urile și gelurile nazale care conțin zinc pot avea efecte secundare, cum ar fi pierderea mirosului. În unele cazuri, pierderea mirosului poate deveni permanentă, afectând calitatea vieții. Utilizarea frecventă a acestor produse poate irita mucoasa nazală și poate duce la congestie sau senzație de arsură. Este recomandat ca administrarea lor să fie făcută doar la indicația unui specialist.

Surse de zinc

Zincul este un mineral implicat în numeroase procese din organism, de la susținerea sistemului imunitar până la regenerarea țesuturilor și menținerea sănătății pielii. Deoarece corpul nu îl poate produce singur, este important ca aportul să provină din alimentație, în mod constant și echilibrat. O dietă variată poate acoperi necesarul zilnic, mai ales dacă include alimente care conțin zinc în forme ușor absorbabile.

Nevoia de zinc crește în anumite perioade ale vieții, cum ar fi copilăria, adolescența, sarcina sau alăptarea. De asemenea, persoanele care urmează diete restrictive sau au afecțiuni digestive pot avea un risc mai mare de carență. Pentru a susține funcțiile vitale ale organismului, este util să cunoaștem sursele naturale care pot contribui la un aport adecvat.

Cele mai bune surse alimentare de zinc sunt:

  • nucile şi seminţele;
  • produsele lactate;
  • drojdia;
  • crustaceele;
  • ouăle;
  • carnea roşie (porc, vită, miel);
  • carnea de pasăre (pui, curcan);
  • peştele;
  • cerealele integrale;
  • anumite legume (ciuperci, sparanghel, varză, mazăre, sfeclă);
  • leguminoasele (fasole neagră, năut, linte, fasole).

Interacţiuni

În anumite combinaţii, zincul poate avea efecte negative asupra organismului, mai ales atunci când este administrat în paralel cu alți nutrienți sau substanțe active. Efectele pot apărea în funcție de doză, frecvență și modul de administrare, dar și de particularitățile fiecărei persoane. Unele reacții pot fi imediate, altele pot apărea în timp, în special dacă aportul de zinc nu este monitorizat corespunzător. Interacțiuni frecvent întâlnite sunt:

Zincul şi unele medicamente

Administrarea zincului în paralel cu anumite tratamente poate modifica eficiența sau absorbția unor substanțe active. Interacțiunile pot apărea în funcție de momentul administrării, de doza utilizată și de sensibilitatea individuală. De aceea, este recomandat ca suplimentele cu zinc să fie luate doar la recomandarea unui specialist, mai ales în cazul persoanelor care urmează tratamente medicamentoase. O atenție sporită poate preveni reacțiile nedorite și poate susține eficiența terapiei urmate.

Zincul poate interacţiona cu:

  • antibioticele din clasa chinolonelor: se recomandă administrarea la interval de cel puţin o oră între cele două;
  • antibioticele din clasa tetraciclinelor: este indicată administrarea zincului la două-patru ore distanţă de antibiotic, pentru a nu influenţa eficacitatea acestuia;
  • chimioterapicele;
  • penicilaminele: zincul determină scăderi ale absorbţiei şi eficienţei acestora.

Zincul şi interacţiunea lui cu alte elemente

Zincul, deși benefic în cantități adecvate, poate interacționa cu alte elemente nutritive sau substanțe din organism, influențând absorbția și eficiența lor. Dezechilibrul dintre zinc și alți nutrienți poate apărea atunci când suplimentarea nu este adaptată nevoilor individuale sau când este combinată cu alimente sau medicamente care modifică biodisponibilitatea mineralului. În anumite situații, aceste interacțiuni pot afecta procesele metabolice sau pot duce la reacții nedorite, mai ales în cazul unui consum necontrolat, de exemplu:

  • în cazuri rare, zincul poate să genereze stări de vomă, diaree, ameţeală, gust metalic, afecţiuni la nivelul rinichilor şi stomacului. Aceste reacții apar de obicei în urma unui aport ridicat, mai ales din suplimente administrate fără recomandare medicală. Intensitatea simptomelor poate varia în funcție de sensibilitatea fiecărei persoane și de durata expunerii;
  • consumul de alcool pe perioade lungi poate scădea absorbţia zincului. Acest efect poate contribui la apariția unei carențe, chiar și în cazul unei alimentații aparent echilibrate. Persoanele care consumă frecvent alcool pot avea nevoie de o monitorizare atentă a nivelului de zinc din organism;
  • se recomandă administrarea cu prudenţă a zincului la persoanele diabetice şi la pacienţii cu HIV/ SIDA, iar în cazul persoanelor care fac dializă şi la cele cu artrită reumatoidă este indicat un aport suplimentar.

Zincul este un mineral valoros, iar echilibrul său în organism poate influența pozitiv numeroase procese biologice. Pentru a evita carențele sau excesele, este recomandat să discuți cu un specialist. Medicii buni de la MedLife îți pot oferi sprijinul necesar pentru a înțelege mai bine nevoile organismului tău.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Fiecare persoană are nevoi nutriționale diferite, iar suplimentarea cu zinc trebuie făcută doar la recomandarea unui profesionist. Nu se recomandă administrarea de suplimente fără o evaluare prealabilă. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat, adresează-te unui medic.

Bibliografie

  1. Kubala, Jillian. “Zinc: Everything You Need to Know.” Healthline, Healthline Media, 28 Nov. 2022, www.healthline.com;
  2. Nordqvist, Joseph. “What Are the Health Benefits of Zinc?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 6 Jan. 2021, www.medicalnewstoday.com;
  3. “Should I Take a Zinc Supplement?” Verywell Fit, 2020, www.verywellfit.com.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării