Angiografie: indicații, beneficii, procedură, afecțiuni diagnosticate

Intervenții chirurgicale
10 Iunie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
angiografie indicatii beneficii procedura afectiuni diagnosticate

Angiografia este un test de imagistică ce utilizează raze X, cu scopul de a vizualiza vasele de sânge ale organismului. Sunt investigate arterele sau venele îngustate, blocate, mărite, sau care prezintă malformații. Poate fi vorba despre venele și arterele din mai multe părți ale corpului: pelvis, creier, inimă, brațe, picioare, gât, piept, abdomen (rinichi și ficat). Radiografiile furnizate prin metoda angiografiei se numesc angiograme.

În acest articol explicăm ce este angiografia, de câte tipuri, la ce ajută, care sunt afecțiunile care se pot depista prin intermediul acestei investigații, cum se realizează procedura și care sunt riscurile acesteia.

Ce este angiografia

Angiografia este o intervenție non-chirurgicală, minim invazivă, nedureroasă. Procedura se efectuează cu ajutorul razelor X și permite vizualizarea aspectului intern al vaselor de sânge ale membrelor și organelor interne.

Pentru realizarea angiografiei este necesară injectarea substanței de contrast (de obicei pe bază de iod) în vasul de sânge examinat. În acest fel, respectivul vas de sânge devine vizibil pentru razele X.

Când ajută angiografia?

Sunt mai multe situații în care angiografia ajută medicii:

  • determină severitatea și localizarea îngustării / blocării vaselor de sânge care determină simptomele pacientului;
  • inițiază tratamentul în cazul unui vas de sânge care se dovedește a avea probleme;
  • localizează sângerarea;
  • localizează și îndepărtează un cheag de sânge dintr-un vas de sânge blocat, apoi restabilește fluxul sanguin normal;
  • tratează diferite tipuri de tumori prin blocarea aportului de sânge;
  • recoltează probe de sânge din anumite zone pentru a ajuta la diagnosticare;
  • realizează hărți ale vaselor de sânge înainte de începerea unei intervenții chirurgicale.

Indicații pentru angiografie

Angiografia prezintă următoarele beneficii:

  • oferă informații foarte importante despre anatomia vaselor de sânge;
  • permite evaluarea dimensiunilor vaselor de sânge;
  • permite evaluarea calibrului lumenului vasului sanguin;
  • identifică blocajele cauzate de îngustarea vaselor de sânge;
  • identifică plăcile de ateroscleroză de la nivelul arterelor carotide;
  • identifică plăcile de ateroscleroză de la nivelul membrelor inferioare;
  • ajută la examinarea arterelor coronare/pulmonare;
  • identifică anomaliile vasculare (anevrisme);
  • identifică malformații arterio-venoase (comunicări anormale între vasele de sânge);
  • ajută la vizualizarea arterelor renale în cazul unui transplant renal;
  • identifică leziunile în urma unui traumatism.

Angiografia este efectuată utilizând una dintre următoarele tehnici radiologice:

Beneficiile angiografiei

Angiografia are așadar un rol în diagnosticare, dar și terapeutic. Cu ajutorul angiografiei se pot evita intervenții chirurgicale care ar putea supune pacientul unor riscuri crescute. Chiar și atunci când nu poate fi evitată intervenția chirurgicală, angiografia oferă informații importante în ceea ce privește realizarea intervenției, ceea ce îi sporește reușita. De exemplu, angiografia cu cateter oferă medicilor detalii foarte importante și care nu pot fi obținute cu ajutorul altor tehnici imagistice neinvazive.

Tipuri de angiografie și afecțiuni pe care le pot diagnostica

Angiografia este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea sau investigarea bolilor care afectează vasele de sânge (chirurgia vasculară):

  • ateroscleroza (îngustarea arterelor): riscul de a avea un accident vascular cerebral sau un atac de cord;
  • boala arterială periferică: reducerea alimentării cu sânge a mușchilor picioarelor;
  • anevrismul cerebral: când peretele arterial este slăbit, pe traseul arterei cerebrale care irigă creierul apare o umflătură;
  • angina pectorală/cardiopatia ischemică: durere toracică ce apare atunci când este restricționată alimentarea cu sânge a mușchiului cardiac;
  • embolia pulmonară/cheagurile de sânge: apare un blocaj în artera care alimentează plămânii;
  • blocarea alimentării cu sânge a rinichilor;
  • sindromul coronarian acut.

Angiografia se folosește nu numai în diagnosticare, ci și în tratamentul unor patologii:

  • angioplastia periferică;
  • angioplastia carotidiană percutană;
  • angioplastia mezenterică;
  • embolizări digestive;
  • angioplastia renală;
  • embolizări uterine;

Există mai multe tipuri de angiografie, în funcție de partea corpului care este investigată.

Angiografia coronariană

Angiografia coronariană este singura procedura de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare (vasele care alimentează inima) și depistarea eventualelor îngustări (stenoze) care pot diminua sau chiar stopa fluxul de sânge al mușchiului cardiac (ischemie). De asemenea, angiografia coronariană poate investiga durerea toracică (angina), sau infarctul miocardic. Totodată, investigaţia este utilă în cazul pacienţilor care au supravieţuit unui stop cardiac, dar şi celor care prezintă aritmii ventriculare severe. Angiografia coronariană reprezintă un test special care se face pe bază de raze X. Metoda ajută medicul să-și dea seama dacă arterele pacientului sunt blocate sau îngustate și în ce măsură sunt afectate.

Angiografia cerebrală

Angiografia cerebrală verifică vasele de sânge din creier. Investigația permite examinarea volumului vaselor sanguine. În cazul unei intervenții chirurgicale, angiografia ajută la studierea raporturilor dintre vasele sanguine și leziunea care trebuie operată. Angiografia cerebrală este așadar o procedură de diagnostic care ajută la depistarea de anevrisme, fistule, malformații.

Angiografia pulmonară

Angiografia pulmonară verifică vasele de sânge care alimentează plămânii, identifică anomaliile, prezența unui cheag de sânge (embolie pulmonară), sau leziunile pulmonare care sângerează. Cel mai adesea, angiografia este realizată cu scopul de a detecta un cheag de sânge la nivelul plămânilor. În cursul investigației, pacientul este monitorizat cu atenție, pentru a evita apariția aritmiilor.

Angiografia renală

Angiografia renală verifică vasele de sânge care alimentează rinichii.

Angiografia periferică

Angiografia periferică/arteriografia: oferă informații despre arterele îngustate. Cauza îngustării o constituie depunerile de grăsime (colesterol) pe pereții vasului de sânge, dar și scăderea fluxului de sânge, ceea ce reprezintă un pericol pentru pacient (accident vascular, hipertensiune arterială, ischemie cronică).

Angiografie spinală

Angiografia spinală poate identifica la nivelul coloanei vertebrale o leziune vasculară, lipom, fistulă sau diverse alte probleme vasculare. Atunci când este vorba de leziuni ale coloanei vertebrale, se apelează la imagistica prin rezonanță magnetică (cu sau fără substanță de contrast), sau la tomografia computerizată. De cele mai multe ori, atunci când medicul specialist are nevoie de o confirmare a diagnosticului, se apelează la angiografia spinală, pentru că această investigație oferă detalii cu privire la severitatea malformației.

Angiografie periferică

Angiografia periferică este foarte utilă în boala arterială periferică de exemplu, această afecțiune având drept cauză ateroscleroza, adică depunerea de grăsime pe interiorul pereților vaselor de sânge, ceea ce îngustează puternic fluxul sanguin. Sunt afectate mai ales arterele membrelor inferioare, mai rar arterele membrelor superioare. Pacienții care suferă de boala arterială periferică prezintă un risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral, dar nu numai.

Cum se realizează angiografia

angiografie indicatii beneficii procedura afectiuni diagnosticate

Pacientul care trebuie să facă angiografia trebuie să fie informat cu privire la pregătirea pentru investigație și pașii prin care această procedură se realizează.

Pregătirea pentru intervenție

  • Pacientul care se pregătește de angiografie trebuie să nu mănânce după miezul nopții, cu o noapte înainte de investigație.
  • De asemenea, este foarte important să știe că dacă suferă de diabet trebuie să informeze medicul în prealabil și să respecte sfaturile acestuia în legătură cu dieta alimentară și aportul de insulină. Este știut că lipsa consumului de alimente afectează nivelul de zahăr din sânge. De altfel, este foarte important ca medicul să știe care sunt tratamentele pe care pacientul le ia și în ce doză.
  • Chiar dacă alimentația este interzisă cu câteva ore înainte de procedură, hidratarea este recomandată, atât înainte de efectuarea angiografiei, cât și după realizarea procedurii.
  • Înainte de angiografie medicul specialist mai poate recomanda: analize de sânge, electrocardiogramă și radiografie toracică.
  • Trebuie acordată o grijă suplimentară și la folosirea substanței de contrast, care de cele mai multe ori e pe bază de iod, iar iodul poate provoca reacții alergice. Reacțiile alergice pot fi diverse, de la erupții cutanate la dificultăți de respirație, sau chiar șoc anafilactic (în cele mai severe cazuri). Medicul trebuie avertizat cu privire la posibilele reacții alergice pe care pacientul le poate avea.
  • Este de asemenea recomandat ca pacientul să arate medicului și alte investigații imagistice pe care le are (ecografii, radiografii).
  • Angiografia durează în principal 30-120 minute, depinde de localizarea vaselor de sânge care sunt examinate și de complexitatea cazului.
  • În cazul femeilor care alăptează și care trebuie să facă angiografie este necesar ca alăptarea să fie oprită pentru cel puțin 24 de ore după investigație.

Procedura propriu-zisă

  • Angiografia se realizează în laboratorul de angiografie, adică într-un mediu steril, dotat cu un angiograf, care folosește raze X.
  • Pacientul este așezat pe masa de angiografie și este acoperit cu un câmp steril. Se lasă descoperită doar zona inghinală dreaptă sau stângă, sau zona brahială, pentru a se putea realiza anestezia locală. Medicul specialist este cel care alege tipul de abord (femural, sau brahial).
  • Pe parcursul procedurii, pacientul rămâne conștient, fiind conectat permanent la aparatele de vizualizare și înregistrare a datelor.
  • După instalarea anesteziei locale (xilină 1%), se efectuează puncția vasului de sânge cu un ac special, apoi cu ajutorul cateterelor se avansează până la originea vaselor de sânge care prezintă interes pentru medic.
  • Dacă se folosește substanță de contrast pe bază de iod, se observă fluxul de sânge și se investighează dacă apar blocaje.
  • Imaginile surprinse de angiograf sunt vizualizate pe monitoare și medicul poate comunica pacientului care este diagnosticul. Dacă în timpul procedurii medicul observă obstacole în calea fluxului de sânge în vreo regiune a corpului, poate recomanda o angioplastie cu balon cu sau fără implantare de stent.
  • La finalul investigației, se înlătură canula și se efectuează o presiune pe zona puncționată, după care se aplică un pansament compresiv care va trebui păstrat 24 de ore pentru a evita complicații precum formarea unui hematom sau sângerare.

Recuperarea după intervenție

  • Examinarea angiografică durează între 30-120 de minute, în funcție de vasele de sânge examinate, în funcție de particularitățile anatomice caracteristice pacientului și în funcție de complexitatea cazului.
  • După efectuarea procedurii, pacientul trebuie să rămână în repaus la pat, fără să îndoaie piciorul sau mâna vreme de câteva ore.
  • După efectuarea angiografiei, pacientul se poate alimenta normal.

Riscurile angiografiei

Angiografia este, în general, o procedură sigură și nedureroasă. Riscurile procedurii sunt foarte mici, iar pacientul este informat de medicul cardiolog intervenționist dacă acestea există.

Riscurile cele mai frecvente (apar la 1-2% dintre cazuri) sunt reprezentate de:

  • hematom, pseudoanevrism, sau sângerări la locul puncției arteriale;
  • vânătăi;
  • reacții alergice la substanța de contrast (iod);
  • tulburări de ritm;
  • stop cardio-respirator;
  • reacții febrile.

Complicațiile angiografiei sunt legate de:

  • starea generală de sănătate a pacientului;
  • vârsta înaintată;
  • severitatea bolii;
  • prezența unor comorbidități.

Există și alte aspecte care trebuie avute în vedere, precum:

  • angiografia nu se efectuează femeilor însărcinate;
  • investigația se realizează numai după corectarea parametrilor hemodinamici (dacă este cazul);
  • în caz de insuficiență renală cronică, se optează pentru o altă tehnică imagistică, sau angiograma este urmată de dializă;
  • dacă pacientul suferă de insuficiență cardiacă trebuie să primească medicație specifică;
  • dacă pacientul este alergic la iod, medicul are și alte opțiuni;
  • dacă pacientul suferă de tulburări de coagularea sângelui, înainte de realizarea angiografiei se rezolvă tulburările, în așa fel încât acestea să fie sub control la momentul investigației.

Concluzie

Angiografia este o procedură medicală care folosește razele X pentru a obține imagini ale vaselor de sânge. Substanța de contrast este eliberată în vasul de sânge prin intermediul unui cateter, iar imaginile obținute prin angiografie se numesc angiograme. Angiografia este o procedură care se folosește și pentru diagnosticare și ca modalitate de tratament.

Important de reținut!

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. De asemenea, tratamentul medicamentos este prezentat cu caracter strict informativ. Tratamentele medicamentoase pot fi urmate numai la recomandarea unui medic specialist. Manifestările unor probleme medicale diferă de la pacient la pacient. Nu ezita să mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult și tratament, ori de cate ori ai o problemă de sănătate.

Bibliografie

  1. NHS, „What happens. Angiopraphy”: https://www.nhs.uk/conditions/angiography/what-happens/
  2. Medline Plus, „Coronary angiography”: https://medlineplus.gov/ency/article/003876.htm
  3. Cleveland Clinic, „Angiography”: https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/4977-angiography
  4. Healthline, „Coronary angiography”: https://www.healthline.com/health/coronary-angiography

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării