Mucus în gât: ce afecțiuni poate indica

mucus in gat ce afectiuni poate indica

Rolul mucusului în gât

Mucusul are un rol esențial în funcționarea proceselor respiratorii și digestive. Organismul nostru produce, zilnic, 1-2 litri de mucus, prin glandele seromucoase și celulele caliciforme aflate în structura mucoaselor nazală, sinusală sau faringiană.

Mucusul este format din două straturi:

  • profund: seros;
  • superficial: vâscos.

În mod fiziologic, pentru a putea realiza schimburile gazoase de la nivelul alveolelor, aerul care ajunge în plămâni trebuie să îndeplinească anumite calități, de aceea pregătirea lui pentru acest proces începe încă de la nivelul nasului. Acesta are rol în filtrarea, umidificarea și încălzirea aerului, pentru a putea fi respirat, însă niciunul dintre aceste procese nu ar fi posibil fără implicarea mucusului.

Odată pătruns în fosele nazale, aerul (a cărui temperatură poate varia, în funcție de regiune, de la -50 la +50°C) trebuie adus la o temperatură cât mai apropiată de cea a corpului. Transferul de căldură dinspre sau către mucoasa nazală se realizează prin intermediul mucusului, care se află pe suprafața tuturor mucoaselor.

Mucusul are rol și în filtrarea aerului. Acest lucru este posibil, pe de-o parte, datorită vibrizelor (firelor de păr de la nivelul vestibulului nazal, care îndepărtează particulele mari) și, pe de altă parte, datorită mucusului care le transferă spre faringe, unde vor fi înghițite în mod reflex, odată cu saliva.

În schimb, particulele mici și microorganismele sunt mai ușor de captat de mucusul lipicios, care are și efect antibacterian, prin conținutul de lizozim. De asemenea, imunoglobulinele de tip A secretor, prezente pe suprafața mucoaselor, intră și în compoziția mucusului, asigurând protecție imunologică.

Mucusul din gât, împreună cu saliva, ajută, de asemenea, la umezirea alimentelor și la alunecarea lor prin faringe și esofag, având astfel un rol important și în procesul de digestie.

Ce afecțiuni poate indica excesul de mucus în gât?

De cele mai multe ori, cauza prezenței mucusului resimțit în gât necesită un consult multidisciplinar, la otorinolaringologie (ORL), gastroenterologie și pneumologie, deoarece poate avea drept cauză o afecțiune din oricare din aceste sfere:

  • ORL: rinosinuzită cronică, polipoză nazală, vegetații adenoide ale copilului;
  • digestivă: frecvent, în boala de reflux gastro-esofagian (BRGE);
  • respiratorie: boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bronșită cronică și emfizem pulmonar.

Rinoree posterioară (sindromul picăturii postnazale)

Rinoreea posterioară (scurgerea secrețiilor nazale în spatele nasului) reprezintă patologia ORL cel mai frecvent incriminată pentru prezența mucusului în gât. Acest simptom apare frecvent în urma obstrucției foselor nazale, ceea ce nu mai permite scurgerea anterioară a secrețiilor, ci drenarea lor posterior, în nazofaringe și apoi în orofaringe.

Cauzele rinoreei posterioare sunt variate, iar vârsta pacientului constituie un element orientativ important pentru stabilirea diagnosticului:

  • la sugari: prezența rinoreei posterioare poate fi un semn de rinită gonococică sau malformații nazale;
  • la copii: poate fi cauzată de traumatisme nazale, corpi străini intranazali, vegetații adenoide, rinite acute și sinuzite acute sau cronice; trebuie luat în calcul și suflatul incorect al nasului, deoarece micii pacienți au tendința de a-și trage nasul, în loc să-l sufle;
  • la adulți: rinoreea posterioară este frecvent întâlnită în deviațiile de sept nazal, sinuzite cronice (sfenoidale și etmoidale posterioare), polipoză nazală, formațiuni tumorale benigne sau maligne localizate în fosele nazale, sinusuri sau nazofaringe;
  • la vârstnici: poate apărea în cadrul rinitei vasomotorii.

O anamneză amănunțită poate evidenția și alte simptome, care nu au fost remarcate în mod deosebit de pacient, precum:

  • obstrucția nazală „în balama” (înfundarea alternativă a foselor nazale, în funcție de poziția în care doarme pacientul);
  • mici sângerări nazale;
  • senzația de oboseală și dificultăți în concentrare;
  • tuse cu expectorație mucoasă sau mucopurulentă;
  • dificultăți la înghițire.

În anumite cazuri, sunt necesare investigații imagistice complexe, precum:

  • fibroscopia nazofaringiană;
  • computer tomografia (CT) sinusurilor paranazale;
  • rezonanță magnetică nucleară (RMN) craniană.

Exudatul faringian și cel nazal, cu examen bacteriologic și micologic, pot aduce informații utile pentru diagnostic și tratament.

mucus in gat ce afectiuni poate indica

Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)

Patologia digestivă a mucusului prezent în gât este reprezentată în principal de boala de reflux gastro-esofagian, iar primele investigații se fac frecvent tot la medicul specialist ORL, deoarece simptomele din această sferă (senzația de nod în gât, durerea la înghițire, răgușeala matinală, tusea nocturnă) sunt mai deranjante decât cele digestive (durerea epigastrică, eructațiile, balonarea etc.).

În acest caz, examenul clinic ORL poate evidenția la bucofaringoscopie o stază salivară semnificativă pe peretele posterior inflamat al faringelui.

Pentru stabilirea cauzei BRGE, dar și a tratamentului ce trebuie urmat, pacientul trebuie să efectueze un consult la medicul specialist gastroenterolog.

Bronșita cronică

O altă cauză a prezenței mucusului în gât poate fi reprezentat de o afecțiune respiratorie, precum bronșita cronică sau astmul bronșic. Mai rar, poate fi vorba și despre emfizem pulmonar.

Istoricul personal de fumător, prezența tusei productive predominant matinale și insuficiența respiratorie accentuată progresiv pot constitui argumente în favoarea unei boli obstructive pulmonare cronice. În acest caz, se recomandă efectuarea unei radiografii pulmonare și a unui consult la medicul specialist pneumolog.

Când trebuie să mergi la medic?

Orice simptom care nu se ameliorează în decurs de o săptămână, inclusiv senzația de mucus în gât, ar trebui să determine pacientul să meargă la un consult de specialitate.

O vizită la medic se impune cu atât mai mult în cazul asocierii acestui simptom cu alte manifestări, precum:

  • febră;
  • obstrucție nazală;
  • sângerări nazale;
  • tuse cu expectorație mucopurulentă;
  • insuficiență respiratorie;
  • vărsături;
  • scaune melenice (negre);
  • scădere ponderală nejustificată.

În cazul persoanelor fumătoare sau cu antecedente heredo-colaterale de tumori maligne, consulturile anuale de rutină ar trebuie să fie o regulă.

Bibliografie

  1. Codruț Sarafoleanu et al. ”Rinologie“, Editura medicală, București 2003, p. 51- 64, ISBN 973-39-0503-8
  2. Mihai Buruiană, Maria Ivanovici, Niculae Mustățea ”Otorinolaringologie pediatrică“, Editura ALL Educational, București 1998, p. 93-102, ISBN 973-9392-38-5

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării