Ficat cu probleme: cauze, afecțiuni asociate, recomandări

Bolile care afectează ficatul sunt silențioase până când devin grave, astfel încât este necesar să știm care sunt principalele simptome ale unui ficat cu probleme și care sunt metodele de prevenție eficiente împotriva bolilor ficatului.

Ficatul are un rol foarte important în buna funcționare a organismului, de el depinzând sistemul imunitar, digestia și eliminarea toxinelor. De cele mai multe ori, un ficat cu probleme va determina o stare generală proastă care afectează calitatea vieții și poate conduce la maladii grave, uneori fatale.

Acest organ nu doare decât în stadiul avansat al unor boli grave. Bolile care afectează ficatul nu au mereu simptome clare și relevante, astfel că se întâmplă adesea ca unele dintre ele să fie descoperite din întâmplare, în timpul unor consultații de rutină, în urma cărora pacientul va fi îndrumat către medicul hepatolog. Acesta va stabili, de exemplu, dacă există hepatomegalie sau dacă organismul este sau nu afectat de virusuri hepatice.

Excesele de diferite feluri, în special cele alimentare, consumul de alcool și stresul sunt principalii factori care duc la probleme hepatice.

Bolile care afectează ficatul pot afecta și vezica biliară, arborele biliar și pancreasul. Pentru a afla din timp dacă sunt afectate atât ficatul, cât și alte organe, sunt necesare investigații efectuate de către medicii specialiști în hepatologie.

Care sunt cauzele apariției afecțiunilor hepatice?

Afecțiunile hepatice pot apărea dintr-o varietate de motive, care pot fi împărțite în categorii precum factori infecțioși, comportamentali, genetici și autoimuni. În continuare, vom explora principalele cauze ale afecțiunilor hepatice.

Cauze infecțioase

• Virusuri: hepatitele virale (A, B, C, D, E) sunt cele mai frecvente cauze ale afecțiunilor hepatice. Aceste virusuri pot provoca inflamația ficatului, iar hepatita B și C pot duce la infecții cronice, ciroză și cancer hepatic.
• Bacterii: infecțiile bacteriene, cum ar fi abcesul hepatic, pot afecta ficatul. Acestea pot rezulta din infecții abdominale sau din alte surse bacteriene.
• Paraziți: infecțiile parazitare, cum ar fi giardioza sau leishmanioza, pot afecta funcția hepatică și pot provoca inflamație.

Cauze comportamentale

• Consumul excesiv de alcool: alcoolul este un factor de risc major pentru afecțiunile hepatice, inclusiv hepatita alcoolică, steatoza hepatică (ficat gras) și ciroza. Consumul cronic de alcool determină inflamația și deteriorarea țesutului hepatic.
• Dietă nesănătoasă: o alimentație bogată în grăsimi saturate, zaharuri și calorii, dar săracă în nutrienți esențiali, poate duce la obezitate și la boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD).
• Sedentarism: lipsa exercițiului fizic poate contribui la creșterea în greutate și la riscuri mai mari de boli hepatice.

Cauze genetice

• Boala Wilson: este o afecțiune genetică rară care determină acumularea de cupru în ficat, provocând leziuni hepatice severe. Aceasta este cauzată de o mutație genetică care afectează metabolismul cuprului.
• Hemocromatoza: este o boală genetică caracterizată prin absorbția excesivă de fier din alimente, ceea ce duce la acumularea de fier în ficat și în alte organe, afectând funcționarea acestora.

Cauze autoimune

• Hepatita autoimună: apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele hepatice, provocând inflamație și deteriorare. Factorii genetici și mediul pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni.
• Colangita sclerozantă primitivă: este o afecțiune autoimună rară care afectează căile biliare și provoacă inflamația și deteriorarea acestora, afectând astfel ficatul.

Cauze medicamentoase și toxice

• Medicamente: unele medicamente, cum ar fi acetaminofenul (paracetamolul), pot provoca leziuni hepatice atunci când sunt administrate în doze mari sau pe termen lung. Este important să urmezi indicațiile medicului și să eviți automedicația.
• Substanțe chimice: expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi solvenții organici, insecticidele sau metalele grele, poate provoca leziuni hepatice. Lucrătorii din industriile chimice trebuie să respecte normele de siguranță pentru a minimiza expunerea.

Cauze metabolice

• Diabetul de tip 2: persoanele cu diabet de tip 2 au un risc crescut de a dezvolta boli hepatice, inclusiv boala hepatică grasă non-alcoolică, din cauza rezistenței la insulină și a acumulării de grăsimi în ficat.
• Sindromul metabolic: acest sindrom include obezitatea abdominală, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și rezistența la insulină, toate fiind factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunilor hepatice.

Cum pot fi diagnosticate bolile de ficat?

Diagnosticul bolilor de ficat este un proces complex care implică o combinație de evaluări clinice, teste de laborator și imagistică. Aceste metode ajută medicii să identifice tipul de boală hepatică, severitatea acesteia și tratamentele adecvate.

Evaluarea clinică

• Anamneza medicală: medicul va discuta despre istoricul medical al pacientului, inclusiv simptomele actuale, afecțiunile anterioare, consumul de alcool, medicamentele utilizate, expunerea la toxine și istoricul familial de boli hepatice.
• Examenul fizic: aceasta include palparea abdomenului pentru a verifica dimensiunea ficatului și eventuale sensibilități sau dureri. De asemenea, medicul poate căuta semne fizice de afecțiuni hepatice, cum ar fi icterul (colorarea galbenă a pielii și mucoaselor), ascita (acumularea de lichid în abdomen) sau erupții cutanate.

Teste de laborator

• Teste hepatice: acestea măsoară nivelurile enzimelor hepatice (ALAT, ASAT, ALP, GGT) și alte substanțe (bilirubina, albumina, protrombina) în sânge. Creșterea nivelurilor acestor enzime poate indica inflamație sau leziuni ale ficatului.
• Teste pentru hepatită virală: aceste teste determină prezența virusurilor hepatice (A, B, C) în sânge prin detectarea antigenilor sau anticorpilor specifici.
• Teste de funcție hepatică: acestea evaluează capacitatea ficatului de a-și îndeplini funcții esențiale, cum ar fi detoxifierea sângelui, producția de proteine și metabolismul substanțelor nutritive.
• Teste genetice: acestea sunt utilizate pentru a identifica predispoziția genetică la anumite afecțiuni hepatice, cum ar fi hemocromatoza sau boala Wilson.

Imagistica medicală

• Ecografia abdominală: este un test non-invaziv care folosește unde sonore pentru a crea imagini ale ficatului și ale organelor înconjurătoare. Aceasta poate ajuta la identificarea leziunilor, a steatozei hepatice sau a dilatării căilor biliare.
• Tomografia computerizată (CT)**: aceasta oferă imagini detaliate ale ficatului și poate ajuta la evaluarea leziunilor hepatice, a cirozei și a tumorilor.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): oferă imagini foarte precise ale ficatului și poate fi utilizată pentru a evalua afecțiuni hepatice specifice, cum ar fi steatoza hepatică sau leziunile tumorale.
• Elastografia: este o tehnică de imagistică care evaluează rigiditatea ficatului, permițând medicilor să determine gradul de fibroza hepatică.

Biopsia hepatică

Aceasta implică prelevarea unei mici mostre de țesut hepatic pentru analiză. Este utilizată pentru a determina severitatea leziunilor hepatice, a stabili diagnosticul de hepatită autoimună sau a evalua fibroza. Biopsia hepatică poate fi realizată prin metode percutanate, endoscopice sau laparoscopice.

Teste suplimentare

• Teste de imagistică endoscopică: endoscopia retrogradă colangiopancreatografică (ERCP) poate fi utilizată pentru a vizualiza căile biliare și a evalua problemele legate de acestea, cum ar fi obstrucția sau litiază biliară.
• Teste de sânge pentru măsurarea nivelului de amoniac: aceste teste pot ajuta la evaluarea funcției hepatice și la identificarea encefalopatiei hepatice.

Vaccinează-te

Discută cu medicul tău de familie despre posibilitatea vaccinării împotriva hepatitei A și B, dacă există factori de risc.

Folosește medicamente cu înțelepciune

Nu lua suplimente alimentare pe bază de plante, chiar dacă par sigure, fără a cere sfatul medicului în prealabil, mai ales dacă mai urmezi și alte tratamente medicamentoase. Interacțiunea dintre ele poate avea efecte nedorite.

Evită contactul direct cu sângele și cu fluidele corporale ale altor persoane

Hepatita cronică este cauzată adesea de virusul hepatitei B si virusul hepatitei C. Acestea sunt transmise prin contact sexual sau prin contactul cu sânge sau alte fluide corporale atunci când acele sunt folosite la comun sau în timpul transfuziilor de sânge.

Păstrează-ți mâncarea în siguranță

Spală-te mereu pe mâini înainte de a mânca sau de a găti, iar dacă vizitezi o țară în curs de dezvoltare, consumă doar apă îmbuteliată.

Ai grijă la substanțele chimice

Atunci când folosești insecticide sau fungicide ori vopsea sau substanțe toxice, ai grijă să porți mască și mănuși de protecție și să fii într-o zonă bine aerisită. Poartă salopetă de protecție dacă e cazul și acoperă-ți capul, iar pentru folosirea acestor produse urmează întocmai instrucțiunile furnizate de producător.

Menține o greutate sănătoasă

Consumul în exces de grăsimi poate duce la steatoză hepatică și la un ficat cu probleme, deoarece grăsimile se pot depozita în organele interne. O alimentație necorespunzătoare, asociată și cu sedentarism, afectează în primul rând ficatul, dar poate avea repercusiuni grave asupra tuturor organelor, mai ales dacă se ajunge la obezitate sau obezitate morbidă. Se pot declanșa, astfel, mai multe boli metabolice grave, printre care diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.