Durerea de umăr: factori de risc, cauze, diagnostic și tratament

Durerea de umăr este o problemă comună care afectează persoane de toate vârstele, având un impact semnificativ asupra calității vieții și a activităților zilnice. Această durere poate varia de la o disconfort ușor până la o incapacitate severă de a mișca brațul. Identificarea cauzelor specifice este esențială pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru alegerea unui tratament adecvat. Factorii de risc, cum ar fi stilul de viață sedentar, activitățile repetitive sau leziunile anterioare, pot contribui la apariția durerii de umăr. În continuare, vom explora în detaliu aceste aspecte esențiale, oferind informații utile pentru gestionarea și prevenirea durerii de umăr.

Factori de risc

Există numeroși factori care pot duce la apariția durerii de umăr. Umărul poate fi lezat de efortul fizic depus prin muncă manuală, de practicarea sporturilor sau chiar de efectuarea anumitor mișcări. De asemenea, anumite boli pot face că durerea să migreze către umăr.

Printre factorii de risc care pot crește riscul de apariție a durerilor de umăr se numără:

• Suprasolicitarea umerilor prin activități care presupun ridicarea mâinilor;
• Postura incorectă a umerilor (în timpul mersului sau stand pe scaun);
• Traumatisme ale umerilor (fracturi ale oaselor, rupturi de ligament, fractură claviculei);
• Practicarea anumitor sporturi.

Cauzele durerii de umăr

Durerile de umeri pot anunță prezența unor anumite afecțiuni cum ar fi:

Leziuni de coafa rotatorie

Leziunea de coafa rotatorie este una din cele mai comune cauze ale durerilor de umăr și se manifestă prin rupturi ale tendoanelor. Leziunile pot să apară în urmă unui traumatism puternic, sau și în cazul suprasolicitării brațelor, prin practicarea unui sport. 

Tendinită calcifiantă (inflamația tendonului)

Tendinită calcifiantă constă în formarea unor depozite de calciu pe tendoanele umărului. În urmă acestor depuneri țesutul din jurul depozitului se inflamează.

Umăr înghețat (capsulită adezivă)

Capsulita adezivă, cunoscută popular sub denumirea de umăr înghețat, este cauzată de îngroșarea țesuturilor din jurul articulațiilor umărului, care devin rigide.

Artroză

Această boală afectează de regulă genunchii sau șoldurile, însă, uneori, poate să se manifeste și la nivelul umărului. Artroza (în cazul umărului denumită și omartroza) apare atunci când stratul de cartilaj care îmbracă oasele începe să se deterioreze progresiv, până când oasele ajung să se frece între ele.

Bursită 

Bursita apare când săculețul sinovial umplut cu lichid (bursă), care îmbracă anumite părți ale oaselor, tendoanelor și ligamentelor de la nivelul umărului, acumulează lichid în exces. Bursele au rolul de a reduce frecarea dintre mușchi și os, acționând că niște protecții între oase și țesuturile moi.

Sindromul de conflict subacromial (impingement)

Acesta apare atunci când partea superioară a omoplatului (acromion) exercită presiune asupra coafei rotatorii, atunci când brațul este ridicat.

Fractură

Fractura de umăr poate implica clavicula, humerusul (osul brațului) sau omoplatul (scapulă). La pacienții tineri fracturile de umăr pot fi cauzate de un traumatism, cum sunt accidentele rutiere sau sporturile de contact. În cazul fracturilor, durerile sunt severe și produc umflarea și învinețirea umărului, axilei și uneori chiar și a brațului. Fracturile de umăr la vârstnici sunt de obicei rezultatul căderilor accidentale.

În unele cazuri, durerile de umăr pot fi provocate și de alte leziuni localizate la nivelul gâtului sau bicepșilor. În aceste cazuri, durerea nu ar trebui să se agraveze atunci când se mișcă umărul.

Alte cauze ale durerilor de umăr

• infecții bacteriene (artrite septice) și alte forme de artrită a umărului;
• contractură musculară în patologia coloanei cervicale, sindromul miofascial etc;
• osteomielită și alte leziuni ale osului, inclusiv tumorile;
• alte afectări ale nervilor (ex. Zona Zoster);
• alte afectări ale vaselor de sânge (ex. tromboză de v.axilară, disecția arterei axilare etc.);
• infarctul miocardic;
• compresia unui nerv;
• leziuni la nivelul coloanei vertebrale.

Problemele de la nivelul umărului apar de regulă pe măsură ce se înaintează în vârstă, mai ales după vârstă de 50-60 de ani. Motivul este legat de faptul că țesuturile care înconjoară umărul încep să se deterioreze pe măsură ce îmbătrânim.

Remedii pentru ameliorarea durerii de umăr

Tratamentul durerilor de umăr ar trebui să contribuie la ameliorarea durerii, iar umărul să funcționeze normal. Strategiile de ameliorare a durerii includ odihnă activă. Pot fi necesare:

• aplicarea de gheață la nivelul umărului;
• administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau ocazional o injecție cu steroizi antiinflamatori;
• anumite exerciții speciale ar putea fi benefice și ajută la ameliorarea durerilor; în patologia umărului, mai mult că la orice altă articulație, kinetoterapia corectă este esențială pentru un rezultat bun post-tratament, indiferent care a fost acesta (de la cele mai simple infiltrații la cele mai complexe operații - reconstrucții, protezări etc.);
• masajul poate, de asemenea, avea efect pozitiv reducând tensiunea musculaturii, dacă este efectuat de un profesionist;
• tratamentul chirurgical intră în discuție când celelalte metode de terapie nu și-au dovedit eficientă. Artroscopia de umăr sau chirurgia deschisă sunt variantele care se iau în calcul în funcție de cauza durerii. 

Prevenirea durerii de umăr

Durerea de umăr poate afecta semnificativ calitatea vieții, însă există măsuri proactive care pot fi adoptate pentru a preveni apariția acesteia. O abordare integrată, care include exerciții fizice, menținerea unei posturi corecte și modificări ale stilului de viață, poate ajuta la reducerea riscurilor asociate durerii de umăr.

Întărirea mușchilor din jurul articulației umărului poate oferi suport și stabilitate, reducând riscul de leziuni. Exerciții precum ridicări laterale cu greutăți ușoare, exerciții cu benzi elastice și flotări modificate sunt foarte eficiente. Acestea ajută la dezvoltarea forței mușchilor deltoizi, rotatori și a musculaturii din jurul scapulei. Se recomandă realizarea acestor exerciții de 2-3 ori pe săptămână.

Menținerea flexibilității articulațiilor umărului este crucială pentru prevenirea rigidității și a durerii. Exerciții precum întinderi ale brațelor, rotiri ale umărului și mișcări circulare ale brațului pot ajuta la creșterea mobilității. Yoga și Pilates sunt, de asemenea, opțiuni excelente pentru îmbunătățirea flexibilității. Aceste exerciții pot fi efectuate zilnic, mai ales înainte de activități fizice.

O postură corectă este esențială pentru sănătatea umărului. O postură proastă, cum ar fi aplecarea în față sau ridicarea umerilor, poate pune o presiune suplimentară asupra articulației umărului și poate contribui la apariția durerii.

Asigură-te că biroul tău este amenajat ergonomic. Monitorul ar trebui să fie la nivelul ochilor, iar scaunul să ofere suport lombar.

Excesul de greutate poate exercita o presiune suplimentară asupra articulațiilor, inclusiv asupra umărului. O dietă echilibrată și exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase.

Dacă munca sau hobby-urile tale implică mișcări repetitive ale brațului, asigură-te că iei pauze frecvente pentru a evita suprasolicitarea mușchilor și articulațiilor. Folosește tehnici corecte de ridicare și mișcare pentru a evita solicitarea excesivă a umărului.

Stresul poate duce la tensiune musculară, inclusiv în zona umerilor. Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau exercițiile de mindfulness, pot ajuta la reducerea tensiunii.

Este important să consulți un medic sau un specialist în fizioterapie pentru evaluări periodice, mai ales dacă ai un istoric de dureri de umăr. Aceștia pot oferi recomandări personalizate pentru prevenirea durerii.