Durerile de cap la copii: Ce trebuie să știi

Cefaleea este durerea localizată în orice parte a capului, inclusiv fața, ceafa, interiorul capului, scalpul. Cefaleea este unul dintre cele mai comune simptome. La cei mai mulți copii de vârstă școlară și adolescenți, cele mai frecvente sunt migrena și cefaleea „psihogenă”, ultima fiind un diagnostic de excludere.

Creierul, meningele și oasele craniului nu dor. Durerile de cap sunt produse de vasele de sânge intra și extracraniene, de nervii cranieni și spinali, de mușchii cranieni și din zona cervicală, de structurile adiacente (dinți, sinusuri, urechi).

Cele mai frecvente cauze ale cefaleei

• cel mai frecvent, la copil se asociază cu febra din viroze, infecții ale ochilor, sinusurilor, urechilor, gâtului;
• afecțiuni dentare;
• oboseală/stres (stat mult la calculator/mobil/tableta/TV);
• alte afecțiuni oftalmologice, în afara de infecții ale ochilor;
• meningite;
• tumori pe creier;
• traumatisme craniene;
• deshidratare.

Tipuri de cefalee

Cefalee lezională

• Cauze extracraniene
• Cauze intracraniene

Cefalee nonlezională

Cefaleea lezională

Cauze extracraniene

• de origine oculară (vespelară, supra și retroorbitală, în zilele în care copilul este la școală, după lecturi prelungite sau expunere îndelungată la mobil/tableta/calculator/TV); etiologia oftalmologică va fi reținută în cazul în care corecția tulburării oculare este urmata de dispariția cefaleei;
• cu punct de plecare maxilo-facial: focar infecțios ORL/dentar; dispariția cefaleei trebuie să se asocieze cu vindecarea acestor focare;
• determinată de hipertensiune arterială: rară la copii; dispariția cefaleei se asociază cu controlul sistematic al tensiunii arteriale.

Cauze intracraniene

Cefaleea din hipertensiune intracraniana HIC

• tumori ale sistemului nervos central SNC;
• hidrocefalia nontumorală;
• craniostenoze.

Cefaleea de origine vasculară

• hemoragia subarahnoidiana;
• malformații vasculare nerupte;
• disecții arteriale carotidiene sau vertebrale.

Cefaleea din traumatisme craniene

Cefaleea nonlezională

• migrena;
• manifestări asociate cu migrena;
• cluster (algii vasculare ale fetei);
• cefalee tip tensiune;
• alte cefalee nonlezionale;
• cefalee psihogene.

Migrena

Este durerea de cap recurentă, cu sau fără aură, durează 2 - 72 de ore. De obicei, este unilaterală, cu debut gradual (15 până la 30 de minute), pulsatilă, de intensitate moderată sau severă, agravată de activitatea fizică uzuală. Greața, voma, fotofobia și fonofobia sunt cele mai frecvente simptome.

Migrena fără aură (comună)

• peste 5 atacuri distincte (recurente);
• durata 1-72 de ore;
• cel puțin 2 din următoarele: frontală/temporală, unilaterală sau bilaterală (neoccipitală); pulsatilă/apăsătoare; moderată/severă, crește la efort/lumină/zgomot/durere moderată spre severă;
• cel puțin 1 din următoarele: fotofobie/fonofobie; grețuri/vărsături;
• vârf: băieți - 7 ani; fete - 11 ani.

Migrena cu aură

• aura la copii se manifestă sub formă de iritabilitate, stare generală alterată, anorexie, paloare;
• pot apărea tulburări motorii, senzitive sau oculare (minute-ore);
• cefalee (precum cea de mai sus), după aura;
• inclusiv afectare de bază de craniu și hemiplegie.

Echivalente de migrenă

• precursori ale atacurilor de migrenă;
• migrenă abdominală/vărsături ciclice (vărsături episodice recurente cu durata de 1-5 zile; vărsături >5 ori/oră x >1 ora; debutează în jurul vârstei de 5 ani);
• vertij paroxistic benign;
• sindrom „Alice în Țara Minunilor”;
• dureri recurente la nivelul extremităților.

Factori de risc/declanșatori pentru migrenă

• stres;
• menstruația;
• lipsa somnului;
• altitudine;
• înfometare;
• efort fizic;
• istoric familial de migrenă;
• medicamente (salbutamol, contraceptive orale);
• alimente: brânzeturi cu mucegai (Tiramina), ficat de pui, avocado, banane, nuci, smântână, iaurt, înghețată, ciocolată, hot-dog și mezeluri (carne cu nitrați), glutamat monosodic, cafeină, alcool.

Algii vasculare (Cluster Headache)

Este vorba despre o vasodilatație arterială. Pacientul acuză o durere orbitară și periorbitară violentă, nepulsatilă, care se extinde secundar la hemicraniu, hemifață, regiunea cervicală de aceeași parte. Crizele pot fi însoțite de lăcrimare, congestie nazală, eritem facial. Durează de la jumătate de oră până la mai multe ore, se repetă în fiecare zi, mai multe zile sau săptămâni (criză în „ciorchine”) dimineața la trezire, la aceeași oră.

Cefaleea tip tensiune

Este foarte frecventă la copii și adolescenți. Este o cefalee autolimitată, datorată contracturii susținute a mușchilor gâtului și regiunii occipitale. Durata cefaleei este între 30 de minute și 7 zile; poate avea localizare bilaterală, nu are caracter pulsatil, activitatea fizică nu agravează cefaleea, nu este însoțită de greață sau vărsături, nu este însoțită de fotofobie sau fonofobie.

Cefaleea psihogenă

Este frecventă, constituie un diagnostic de excludere; de obicei, la copii preșcolari reflectă un sindrom depresiv al mamei. Este o durere instalată progresiv în cursul zilei, difuză, de intensitate moderată, cu senzație de cap greu.

Alte tipuri de cefalee nonlezionale

• din infecții extracraniene (acute, cronice);
• cefalee secundară unei hipoxii cronice și/sau unei hipercapnii (anemie cronică, insuficiență cardiacă sau respiratorie, intoxicație cronică cu monoxid de carbon);
• cefalee secundară unei expuneri la diverse substanțe (glutamat monosodic – „sindromul restaurantului chinezesc”, nitrați/nitriți, abuz de analgezice);
• cefalee secundară unor tulburări metabolice (hipoglicemie, porfirie);
• cefalee benigne produse de efort, frig, tuse.

Managementul cefaleei

Diagnosticul se pune pe baza examinărilor clinice și paraclinice.

Se va insista pe istoric (istoricul durerilor de cap, triggere/patern, orarul durerilor de cap, frecvența, severitatea, factori declanșatori), examen fizic (include greutatea, talia, perimetrul cranian, tensiunea arterială, frecvența cardiacă, examinarea ochilor, gâtului, capului, coloanei vertebrale), examen neurologic.

În funcție de cauzele suspectate, se va complete examenul clinic cu investigații precum CT, RMN, puncție lombară.

Tratament

Tratament medicamentos

• analgezic;
• antiinflamator nesteroidian;
• antivomitiv (în migrenă);
• tratament medicamentos specific indicat de către neurolog.

Tratament nemedicamentos

Terapii de relaxare

Includ respirații adânci, yoga, meditații, relaxare musculară progresivă. Copiii mari pot învăța tehnicile de relaxare, acasă sau organizat, cu ajutor de specialitate, utilizând cărți sau video.

Biofeedback

Această terapie îi învață pe copii să își controleze corpul astfel încât să îi ajute să reducă durerea. Pe durata ședinței de biofeedback, copilul este conectat la un aparat care arată funcțiile organismului. Copilul este învățat să își reducă tensiunea musculară și ușor să își regleze frecvența cardiacă și respirația. Scopul biofeedback-ului este să ajute copilul să se relaxeze și să reducă astfel durerea.

Terapii cognitive

Ajută copilul să-și controleze stresul, reducând astfel frecvența și intensitatea durerii de cap. Copilul este învățat să privească viață într-un mod pozitiv.

Tratament comportamental (tratamentul cefaleei cronice neprogresive, fără semne alarmante, la adolescent)

• educare: cefaleea zilnică cronică nu se va vindeca peste noapte;
• minim 8 ore de somn pe noapte (TV/calculator - nu vor fi în camera copilului);
• exerciții zilnice și activități în aer liber (minim 30 de minute pe zi);
• fără absențe școlare;
• mese regulate, 3 pe zi, și 2-3 gustări între ele; minim 2 litri de apă pe zi (adolescent);
• fără cofeină;
• nu se va utiliza tratament empiric (consumul îndelungat de medicamente este asociat apariției cefaleei zilnice cronice).