Dependența de cumpărături: cum o recunoști și cum o poți combate

Ce este dependența de cumpărături?
Într-o societate care valorizează consumul și imaginea, cumpărăturile au devenit mai mult decât o necesitate – sunt adesea o sursă de confort, validare sau distragere. Pentru unii, însă, această activitate aparent inofensivă se transformă într-o dependență care afectează viața personală, relațiile și stabilitatea financiară. Materialul de față își propune să analizeze în profunzime fenomenul dependenței de cumpărături: cum poate fi recunoscut, ce cauze o determină și ce soluții pot ajuta la gestionarea și depășirea acestei probleme.
Dependența de cumpărături, cunoscută și sub denumirea de oniomanie, este o tulburare de control al impulsurilor caracterizată printr-o nevoie compulsivă de a achiziționa produse, indiferent de necesitate sau posibilități financiare. Aceasta nu este despre dorința ocazională de a te răsfăța, ci despre un comportament repetitiv care scapă de sub control.
Persoanele afectate simt o tensiune interioară care este temporar calmată prin actul cumpărării. Din păcate, această „eliberare” este urmată adesea de regrete, anxietate și vinovăție. Astfel, ciclul se repetă: stres → cumpărare → regret → și, din nou, cumpărare.
Cumpărăturile devin un mecanism de coping pentru emoții dificile, cum ar fi singurătatea, plictiseala sau stresul. În loc să confrunte cauza reală, persoana apelează la soluția imediată și temporară – achiziția.
Este important de menționat că dependența de cumpărături nu este o simplă lipsă de voință sau o pasiune exagerată pentru modă. Este o tulburare recunoscută, care poate avea consecințe serioase pe termen lung. În unele cazuri, dependența este mascată de normalizarea consumului excesiv în culturile moderne, ceea ce face dificilă identificarea ei la timp.
În cadrul MedLife există centrul de excelență în psihiatrie si psihoterapie MindCare, ce oferă servicii personalizate pe aceste specialități tuturor categoriilor de vârstă, sub formă de terapie individuală sau de grup, ateliere și suport pe diverse teme.
Tipuri de cumpărători compulsivi
Specialiștii în sănătate mintală au identificat mai multe tipuri de cumpărători compulsivi, fiecare cu propriile motivații și comportamente. Un prim tip este cumpărătorul emoțional, care achiziționează produse pentru a-și liniști anxietățile sau tristețea.
Al doilea tip este cumpărătorul perfecționist sau colecționar, care simte nevoia să dețină produse dintr-o anumită categorie, adesea în mod obsesiv. Aceștia sunt motivați de dorința de control sau obsesia pentru perfecționism.
Cumpărătorul social este influențat puternic de imaginea pe care vrea să o proiecteze în fața celorlalți. Achiziționează haine de firmă, gadgeturi noi sau obiecte scumpe pentru a se simți acceptat sau admirat.
Un alt tip este cumpărătorul escapist, care folosește shoppingul pentru a fugi de problemele din viața reală. Pentru el, magazinele devin un refugiu temporar în fața dificultăților personale sau profesionale.
În fine, există și cumpărătorul impulsiv, care nu își planifică achizițiile și acționează instinctiv, deseori sub influența promoțiilor sau a presiunii momentului. Acesta este frecvent în rândul utilizatorilor de platforme online.
Cum recunoști dependența de cumpărături?
Recunoașterea dependenței de cumpărături presupune identificarea unui tipar comportamental repetitiv și disfuncțional. Un prim semn este gândul constant la cumpărături, chiar și atunci când nu există o nevoie reală sau bani disponibili.
Persoana afectată experimentează adesea o stare de euforie în timpul cumpărăturilor, o formă de excitare similară cu cea resimțită și în alte tipuri de adicții. Această stare este urmată de regret, rușine și anxietate.
Cheltuirea banilor peste posibilități este un alt indicator clar. Se pot acumula datorii semnificative, carduri de credit descoperite și rate neachitate. Cu toate acestea, comportamentul de cumpărare continuă.
Adesea, cumpărătorul compulsiv va ascunde achizițiile de partener sau de familie, simțind nevoia de a minți în privința sumelor cheltuite. Apare și o evitare a discuțiilor despre bani.
În cazurile avansate, rutina zilnică este afectată, iar timpul liber este monopolizat de gândul la următoarea achiziție, planificarea ei sau navigarea obsesivă pe site-uri de shopping.
Autoevaluare și instrumente de diagnostic
Pentru a evalua dacă ai o problemă cu cumpărăturile compulsive, poți începe cu câteva întrebări simple: Cumpăr des lucruri de care nu am nevoie? Simt o ușurare emoțională când cumpăr? Regret des achizițiile?
Există și chestionare psihologice specializate, cum ar fi Compulsive Buying Scale, care măsoară nivelul comportamentului compulsiv în raport cu cumpărăturile. Ele pot fi completate online sau sub supravegherea unui psiholog.
Un alt indiciu este dacă ai observat o deteriorare a situației financiare din cauza cumpărăturilor. Ținerea unui jurnal de cheltuieli poate evidenția tipare problematice.
Dacă în ciuda consecințelor negative, comportamentul persistă și scapă de sub control, este un semn clar că poate fi vorba de o adicție.
Atunci când răspunsurile la întrebările de autoevaluare indică un risc ridicat, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mintală pentru o evaluare completă și pentru a discuta opțiuni de tratament.

Cauzele dependenței de cumpărături
Dependența de cumpărături, ca multe alte tipuri de dependență, este determinată de un cumul de cauze. Deși nu este vorba despre o reacție constantă la un anumit stimul, este important să cunoști principalii factori de risc, întâlniți la cea mai mare parte a pacienților, pentru a putea preveni problema sau pentru a putea interveni la timp, înainte ca lucrurile să se agraveze.
Factori psihologici și emoționali
Una dintre principalele cauze ale dependenței de cumpărături este un dezechilibru emoțional, cum ar fi anxietatea, depresia sau stima de sine scăzută. Cumpărăturile devin o modalitate de „autotratament” emoțional.
Traumele din copilărie, lipsa afecțiunii sau nevoia de control pot, de asemenea, influența comportamentul de cumpărare. Persoana încearcă să compenseze lipsurile emoționale prin posesii materiale.
În unele cazuri, dependența apare ca o reacție la un eveniment stresant: pierderea unui loc de muncă, un divorț sau chiar plictiseala prelungită. Cumpărăturile devin o activitate predictibilă și reconfortantă.
Furia reprimată sau nevoia de a umple un gol interior sunt, de asemenea, motive frecvent întâlnite. Cumpărăturile, în acest caz, nu sunt despre obiecte, ci despre emoții.
Aceste comportamente pot coexista și cu alte tulburări psihice, cum ar fi tulburarea bipolară sau tulburările de personalitate, ceea ce complică diagnosticul și tratamentul.
Factori sociali și tehnologici
Societatea modernă încurajează consumul. De la reclame bine țintite la rețelele sociale pline de „influenceri” care promovează produse, suntem constant încurajați să cumpărăm.
Compararea cu ceilalți este mai facilă ca niciodată. Vedem stiluri de viață aparent perfecte care creează o presiune indirectă: „și eu trebuie să am asta”. Această presiune duce la achiziții nejustificate.
Tehnologia joacă un rol major: shoppingul online e disponibil 24/7, cu doar câteva clickuri. Plățile rapide, notificările push și reducerile frecvente contribuie la impulsivitate.
Totodată, cultura reducerilor – Black Friday, promoții zilnice – creează o iluzie de „ocazie care nu trebuie ratată”, stimulând comportamentele compulsive.
Pandemia COVID-19 a accentuat fenomenul, deoarece izolarea socială și anxietatea au crescut timpul petrecut online și comportamentele de auto-răsfăț prin shopping.

Cum poți combate dependența de cumpărături?
Primul pas este recunoașterea problemei. Ținerea unui jurnal zilnic al cumpărăturilor poate oferi o imagine clară a comportamentului și a impulsurilor care îl declanșează.
Stabilirea unui buget clar, lunar, și prioritizarea nevoilor reale sunt esențiale. Evitarea locurilor sau aplicațiilor care stimulează dorința de a cumpăra este un pas important.
Aplică „regula celor 24 de ore”: înainte de a cumpăra, așteaptă o zi. De cele mai multe ori, impulsul dispare și realizezi că produsul nu era atât de important.
Găsește alternative sănătoase de gestionare a stresului: sport, meditație, lectură, voluntariat sau activități creative. Acestea pot înlocui nevoia de a consuma pentru a te simți bine.
Discută deschis cu persoane apropiate despre provocările tale. Uneori, simplul fapt de a verbaliza problema poate reduce presiunea interioară și impulsul.
Sprijin profesional și tratamente disponibile
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente metode pentru tratarea dependenței de cumpărături. Ea ajută la identificarea și corectarea gândurilor disfuncționale.
Grupurile de sprijin oferă un mediu sigur și empatic unde poți împărtăși experiențe și găsi încurajare din partea celor care trec prin aceleași provocări.
Consilierea financiară poate fi un sprijin valoros pentru a crea un plan de redresare a situației economice. Este important ca planul de vindecare să includă și acest aspect.
În unele cazuri, dacă dependența este asociată cu anxietate severă sau depresie, medicul psihiatru poate recomanda un tratament medicamentos temporar, adaptat nevoilor tale.
Sprijinul emoțional și stabilirea unei rutine sănătoase contribuie esențial la procesul de vindecare. Nu ezita să ceri ajutor – este un semn de curaj, nu de slăbiciune.
Dependența de cumpărături este o realitate care afectează tot mai multe persoane, într-o lume unde consumul este ridicat la rang de normă socială. Este important să înțelegi că, dincolo de achiziții, se ascund emoții și nevoi nesatisfăcute. Identificarea semnelor timpurii și luarea unor măsuri concrete pot face diferența între un comportament dăunător și o viață echilibrată. Cu voință, sprijin adecvat și răbdare, este posibil să recâștigi controlul asupra propriei vieți și asupra finanțelor tale.
Disclaimer: Acest articol nu înlocuiește consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- Albuquerque, Nuno . “Shopping Addiction | Shopping Addiction Help.” UK Addiction Treatment Centres, 5 Dec. 2023, www.ukat.co.uk/addiction/behavioural/shopping/, accesat la 8.04.2025;
- BLACK, DONALD W. “A Review of Compulsive Buying Disorder.” World Psychiatry, vol. 6, no. 1, Feb. 2007, p. 14, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1805733/, accesat la 8.04.2025;
- Fletcher, Seth. “Shopping Addiction in the Digital Age | Canadian Centre for Addiction.” Canadian Centre for Addictions, 17 Nov. 2024, canadiancentreforaddictions.org/shopping-addiction-in-the-digital-age/, accesat la 8.04.2025;
- Hartney, Elizabeth. “An Overview of Shopping Addiction.” Verywell Mind, Verywell Mind, 5 Feb. 2018, www.verywellmind.com/shopping-addiction-4157288, accesat la 8.04.2025;
- Marris, Emma. “The Science of Shopping Addiction: What Makes People Buy Loads of Stuff?” Nature.com, 4 Mar. 2025, www.nature.com/articles/d41586-025-00615-0, https://doi.org/10.1038/d41586-025-00615-0, accesat la 8.04.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Inteligența emoțională (EQ): ce înseamnă, dezvoltare, importanță
Inteligența emoțională, cunoscută și sub denumirea de coeficient emoțional sau EQ, reprezintă capacitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona emoțiile proprii și pe ale celorlalți.Persoanele care au un nivel ridicat al EQ au șanse mai mari să construiască relații puternice, să r...

Durere fantomă: ce este și când apare
Durerea fantomă este un fenomen fascinant și, în același timp, profund tulburător, care afectează mulți oameni după pierderea unui membru. Deși membrul nu mai este fizic prezent, durerea resimțită este reală și intensă. Fenomenul stârnește întrebări atât în rândul pacienților, ...

Trauma: ce este, tipuri, reziliență
Dex ul defineste trauma ca pe o emoție violentă care modifică personalitatea unui individ, sensibilizându-l la alte emoții de același fel, astfel încât acesta nu mai reacționează normal.Psihologii si psihiatrii au definit trauma ca pe ca un eveniment neplăcut de o intensitate foarte...