Endoscopie nazală: în ce constă, indicaţii, contraindicaţii
Ce este endoscopia nazală
Endoscopia nazală este o procedură medicală care permite medicului specialist ORL să examineze interiorul căilor nazale. Acest tip de endoscopie este utilizat în mod obișnuit pentru a diagnostica și, uneori, pentru a trata diverse afecțiuni nazale și sinusale. La copii, endoscopia nazală este frecvent utilizată pentru diagnosticarea afecțiunilor nazale și de cavum (vegetații adenoide) și indirect a celor sinusale într-un mod minim invaziv.
Trebuie diferențiată de endoscopia sinusală (sinusoscopie), care presupune realizarea unei perforații în peretele lateral al fosei nazale, pentru a pătrunde în sinusul maxilar.
Tipuri de endoscopie nazală
Există două tipuri principale de endoscopie nazală, fiecare cu caracteristici și aplicații distincte:
- endoscopie nazală flexibilă - utilizează un endoscop subțire, flexibil, din fibră optică, echipat cu o lumină și o cameră; oferă un confort mai mare pentru pacient și posibilitatea de a examina zone dincolo de cavitatea nazală, cum ar fi laringele și faringele;
- endoscopie nazală rigidă - utilizează un endoscop drept, rigid, care oferă imagini de înaltă rezoluție și o calitate superioară a imaginii, ceea ce este benefic pentru identificarea anomaliilor structurale din căile nazale.
În ce constă această investigaţie
Endoscopia nazală implică introducerea unui tub subțire, flexibil sau rigid, echipat cu o lumină și o cameră video - numit endoscop - în fosele nazale pentru a vizualiza aceste zone în detaliu. Procedura se efectuează în cabinetul unui medic ORL, în urma unei consultații ORL prealabile. Înainte de introducerea endoscopului, se aplică, de obicei, un decongestionant și un agent anestezic în căile nazale pentru a minimiza disconfortul. Pacienții pot simți o ușoară presiune sau disconfort în timpul examinării, dar în general este bine tolerată. După procedură, unii pacienți pot prezenta amorțeală temporară la nivelul nasului, gurii sau gâtului, care dispare, de obicei, în 20-30 de minute. Pot apărea sângerări nazale ușoare sau dureri, dar acestea sunt rare.
Când este recomandată endoscopia nazală
Endoscopia nazală este recomandată de către medicii specialiști pentru diagnosticarea și tratarea diverselor afecțiuni nazale și sinusale. Este utilizată în mod obișnuit pentru investigarea simptomelor precum congestie nazală, infecții sinusale, dureri faciale sau presiune, sângerări nazale, pierderea mirosului sau secreții nazale, inclusiv la copii. În plus, endoscopia nazală poate ajuta la diagnosticarea afecțiunilor precum polipii nazali, sinuzita, tumori sau anomalii structurale și poate fi utilizată pentru a efectua proceduri minore, cum ar fi prelevarea de probe de țesut (biopsii), îndepărtarea polipilor sau eliminarea blocajelor.
Când este contraindicată endoscopia nazală
Endoscopia nazală este o procedură în general sigură și bine tolerată. Cu toate acestea, anumite afecțiuni pot necesita precauție sau amânarea temporară a procedurii:
- infecții nazale sau sinusale active - efectuarea endoscopiei nazale în timpul unei infecții active poate crește disconfortul și riscul de răspândire a infecției;
- obstrucție nazală severă - inflamarea semnificativă a cornetelor nazale sau anomaliile anatomice pot face procedura dificilă sau inconfortabilă;
- tulburări de sângerare - pacienții cu afecțiuni care afectează coagularea sângelui sau cei care urmează un tratament anticoagulant pot prezenta un risc crescut de sângerare;
- chirurgie nazală recentă sau traumatisme - procedurile chirurgicale recente sau leziunile căilor nazale pot necesita amânarea endoscopiei pentru a permite vindecarea;
- alergii la anestezice sau decongestionante - pacienții cu alergii cunoscute la anestezice topice sau decongestionante utilizate în timpul procedurii trebuie să informeze medicul curant.
Recomandări înainte de procedură
Înaintea efectuării unei endoscopii nazale este recomandat ca pacienții să respecte câteva indicații generale:
- este recomandat să nu consume alimente și lichide înainte de procedură;
- este important ca medicul să fie informat cu privire la medicamentele administrate, în special anticoagulantele, deoarece poate fi necesară oprirea temporară a acestora pentru a reduce riscul de sângerare;
- orice afecțiune medicală relevantă, cum ar fi tulburările de coagulare sau tratamentele cu anticoagulante, trebuie comunicată medicului, pentru a permite evaluarea riscurilor asociate procedurii;
- este necesară menționarea oricăror alergii cunoscute, în special la anestezice locale sau decongestionante, acestea fiind frecvent utilizate pentru reducerea disconfortului în timpul investigației.
Recomandări după procedură
După efectuarea unei endoscopii nazale, este importantă respectarea unor recomandări care pot contribui la o recuperare confortabilă și la prevenirea eventualelor complicații:
- evitarea consumului de alimente și lichide imediat după procedură - după administrarea anestezicului local, poate persista o senzație de amorțeală la nivelul nasului, gurii sau gâtului; pentru a preveni riscul de înecare sau aspirație, se recomandă un repaus alimentar de aproximativ o oră;
- observarea simptomelor normale post-procedură - este frecventă apariția unei ușoare dureri sau disconfort la nivelul nasului și gâtului, precum și a unor sângerări nazale minore; aceste simptome sunt, de regulă, trecătoare și dispar în câteva zile;
- reluarea activităților zilnice cu precauție - activitățile obișnuite pot fi reluate la scurt timp după procedură; totuși, în cazul în care persistă amorțeala provocată de anestezicul local, se recomandă amânarea consumului de alimente și lichide până la revenirea completă a sensibilității;
- monitorizarea posibilelor complicații - deși rare, pot apărea complicații precum durere intensă, febră sau sângerări nazale abundente; în astfel de cazuri, este necesară consultarea imediată a personalului medical.
Care sunt beneficiile endoscopiei nazale
Beneficiile principale ale endoscopiei nazale includ:
- vizualizare îmbunătățită - endoscopia nazală permite examinarea detaliată a cavității nazale și a orificiilor sinusale, facilitând identificarea anomaliilor precum polipi, tumori sau probleme structurale;
- diagnostic precis - prin furnizarea de imagini în timp real, această procedură ajută la diagnosticarea afecțiunilor precum sinuzita cronică, obstrucțiile nazale și sursele de sângerări nazale, conducând la planuri de tratament mai eficiente;
- biopsii și tratamente ghidate - endoscopia nazală facilitează prelevarea de probe de țesut pentru biopsie și ajută la efectuarea anumitor tratamente, cum ar fi îndepărtarea obiectelor străine sau administrarea de medicamente direct în zonele afectate;
- monitorizarea progresului tratamentului - medicii pot utiliza endoscopia nazală pentru a monitoriza eficacitatea tratamentelor, cum ar fi reducerea polipilor nazali sau procesul de vindecare după o intervenție chirurgicală;
- minim invazivă, cu recuperare rapidă - procedura se efectuează de obicei în regim ambulatoriu, nu necesită incizii și are un timp de recuperare minim, ceea ce o face o opțiune convenabilă pentru pacienți.
Care sunt riscurile asociate cu endoscopia nazală
Endoscopia nazală este, în general, o procedură sigură și bine tolerată. Cu toate acestea, ca toate intervențiile medicale, prezintă unele riscuri potențiale:
- sângerări nazale - pot apărea sângerări minore în timpul sau după procedura, în special la persoanele cu țesuturi nazale sensibile sau la cele care iau medicamente anticoagulante;
- amețeli sau leșin - în cazuri rare, procedura poate provoca amețeli sau leșin, în special la persoanele cu anumite afecțiuni cardiace;
- reacții alergice - există un risc ușor de reacții alergice la anestezicele topice sau decongestionantele utilizate în timpul procedurii.
Care sunt efectele secundare ale endoscopiei nazale?
Endoscopia nazală poate prezenta unele efecte secundare, precum:
- disconfort sau durere - unii pacienți pot prezenta disconfort temporar, presiune sau durere ușoară în nas sau gât după procedură;
- amorțeală - spray-ul anestezic utilizat în timpul procedurii poate provoca usturimi și amorțeală temporară la nivelul nasului, gurii sau gâtului, care dispare de obicei în 20-30 de minute;
- strănut sau lăcrimare - este normal să aveți strănut sau lăcrimare în timpul sau după procedura;
- leșin - în rare cazuri, procedura poate provoca amețeli sau leșin, în special la persoanele cu anumite afecțiuni cardiace;
- infecție - deși este puțin frecventă, introducerea instrumentelor în căile nazale poate duce la infecții.
Cât durează endoscopia nazală?
Endoscopia nazală durează, de obicei, aproximativ 1-5 minute și se efectuează în regim ambulatoriu.
Bibliografie
- “Nasal Endoscopy: Procedure & What It Is.” Cleveland Clinic, 25 Feb. 2025, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/22156-nasal-endoscopy. Accessed 5 May 2025.
- “Nasal Endoscopy.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/nasal-endoscopy. Accessed 5 May 2025.
- “Nasal Endoscopy: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 30 Sept. 2024, medlineplus.gov/ency/article/007627.htm. Accessed 5 May 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Adenovirus: ce este, transmitere, recomandări
Adenovirusul este un virus comun, care poate provoca o serie de boli respiratorii, cum ar fi răceală comună, conjunctivită, bronșită sau pneumonie. Cercetătorii au identificat aproximativ 50 de tipuri de adenovirusuri care pot infecta oamenii.Infecțiile cu adenovirus apar pe tot parcursul an...
Timpanograma: în ce constă, indicaţii, contraindicaţii
Timpanograma este un grafic realizat în timpul timpanometriei, un test de diagnostic care evaluează funcția urechii medii prin măsurarea mișcării membranei timpanice (timpanului), ca răspuns la schimbările de presiune atmosferică. În practică, termenul „timpanogramă” este adesea folo...
Campylobacter: ce este, transmitere, recomandări
Campylobacter este un tip de bacterie care poate provoca probleme intestinale. Conform clasificării sale științifice, este un tip de bacterie gram-negativă mobilă. Una dintre cele mai comune tulpini din grup este Campylobacter jejuni.Această bacterie poate ajunge în organism prin alimente sau...