Glanda pineală (epifiza): ce este şi ce rol are în organism

Ce funcţii are glanda pineală (epifiza)

Funcția principală a glandei pineale este de a regla ritmurile circadiene ale organismului, în principal prin producerea și secreția hormonului melatonină, care influențează ciclurile somn-veghe semnalând organismului când este timpul să doarmă, producția crescând în mod obișnuit seara și scăzând dimineața.

Glanda pineală a fost asociată cu o serie de alte funcții care includ:

• metabolismul osos - cercetările efectuate pe șoareci sugerează că modificările în funcția glandei pineale ar putea afecta metabolismul osos; aceste constatări se pot aplica și la om - femeile aflate la postmenopauză sunt semnificativ mai vulnerabile la osteoporoză decât alte grupuri; funcția glandei pineale tinde să scadă odată cu vârsta; cercetătorii au concluzionat că suplimentele orale de melatonină ar putea contribui la creșterea masei osoase, ceea ce ar putea fi utilizat în viitor pentru a proteja împotriva osteoporozei postmenopauză; cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua rolul glandei pineale la nivel osos, la om;
• sănătatea mintală - privarea de somn poate provoca sau agrava afecţiunile mintale; unele tulburări de sănătate mintală pot face, de asemenea, mai dificil somnul; accesul la lumina zilei poate juca, de asemenea, un rol în unele afecţiuni mintale; tulburarea afectivă sezonieră, de exemplu, este o formă de depresie care afectează starea de spirit a unei persoane și tinde să apară atunci când nivelurile de lumină sunt scăzute - acest lucru se poate datora schimbărilor în secreția de melatonină;
• metabolismul medicamentelor - atât unele medicamente, dintre cele care nu necesită rețetă, cât și cele eliberate pe bază de rețetă, par să modifice funcția glandei pineale și să schimbe modelele de secreție a melatoninei;
• îmbătrânirea - pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, glanda pineală tinde să secrete mai puțină melatonină; este puțin probabil ca aceasta să fie singura vinovată pentru schimbările legate de vârstă, dar nivelurile reduse de melatonină pot ajuta la explicarea procesului de îmbătrânire; adulții în vârstă tind să doarmă mai puțin și pot avea probleme în a adormi, iar modificările în melatonină ar putea explica acest fenomen.

Care sunt afecţiunile asociate cu glanda pineală (epifiza)

Deși glanda pineală (epifiza) joacă un rol crucial în reglarea ritmurilor circadiene prin producerea de melatonină, anumite afecțiuni îi pot afecta funcția:

• tumorile pineale - aceste tumori rare pot perturba producția de melatonină și pot duce la simptome precum dureri de cap, greață, modificări ale vederii și probleme de memorie;
• calcifierea - frecventă odată cu îmbătrânirea, calcifierea poate afecta capacitatea glandei de a produce melatonină; calcificarea excesivă a fost legată de tulburările de somn și este observată mai frecvent la persoanele cu boala Alzheimer;
• chisturi pineale - de obicei benigne, aceste pungi umplute cu lichid sunt adesea asimptomatice, dar pot provoca uneori dureri de cap și probleme de vedere dacă cresc suficient de mult pentru a apăsa pe structurile din jur;
• neurosarcoidoza - această afecțiune inflamatorie poate implica glanda pineală, ducând la simptome precum vedere încețoșată și dureri de cap.

Care sunt recomandările pentru sănătatea glandei pineale

Menținerea sănătății glandei pineale, care reglează ciclurile somn-veghe prin producerea de melatonină, implică mai multe practici de viață:

• optimizarea expunerii la lumină - lumina naturală a soarelui în timpul zilei sprijină reglarea melatoninei; seara, expunerea la lumina artificială trebuie redusă, în special la lumina albastră a ecranelor, deoarece aceasta poate inhiba producția de melatonină;
• menținerea unui program de somn consecvent - modelele regulate de somn ajută la reglarea eliberării de melatonină și susțin funcționarea generală a glandei pineale;
• adoptarea unei diete echilibrate - consumul de alimente proaspete, organice și neprocesate este benefic pentru sănătatea generală și poate susține funcția glandei pineale;
• gestionarea stresului - stresul cronic poate perturba producția de melatonină; practici precum meditația și respirația profundă pot ajuta la gestionarea nivelului de stres.