Hiking: impactul drumețiilor asupra sănătății fizice și mentale

Drumețiile, cunoscute sub denumirea populară de „hiking”, reprezintă o activitate fizică accesibilă ce presupune mersul pe jos pe trasee naturale. Acestea pot varia de la plimbări ușoare prin păduri sau dealuri, până la trasee montane solicitante. Într-o societate tot mai tehnologizată și urbanizată, oamenii simt tot mai acut nevoia de a se reconecta cu natura, iar hiking-ul oferă exact acest prilej.

Pe lângă caracterul recreativ și peisajele spectaculoase, hiking-ul are beneficii remarcabile asupra sănătății fizice și mentale. Studiile recente demonstrează că activitatea fizică desfășurată în aer liber contribuie semnificativ la prevenirea și tratarea unor afecțiuni cronice, la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării generale de bine. Acest articol explorează în profunzime impactul drumețiilor asupra corpului și psihicului, oferind o imagine completă asupra efectelor terapeutice ale mersului prin natură.

La MedLife, prevenția e completă doar atunci când include și mișcare, nu doar analize și consultații. Acesta este mesajul campaniei noastre Sănătatea e plăcere.

Impactul drumețiilor asupra sănătății mentale

Unul dintre cele mai evidente efecte pozitive ale drumețiilor este reducerea stresului. Contactul cu mediul natural, lipsa poluării sonore și vizuale, dar și ritmul lent contribuie la scăderea nivelului de cortizol - hormonul stresului. Persoanele care petrec timp în natură în mod regulat raportează o stare generală de calm și relaxare.

Studiile din domeniul psihologiei ecologice indică faptul că persoanele care petrec timp în natură prezintă niveluri mai scăzute de anxietate. Așa-numita „ecoterapie” este din ce în ce mai utilizată în intervențiile psihologice moderne pentru reducerea simptomelor de depresie și tulburări de dispoziție. Efectele pot fi comparabile cu cele ale intervențiilor clasice de terapie cognitiv-comportamentală în cazuri ușoare și moderate.

Drumețiile pot fi o sursă naturală de dopamină și serotonină. Efortul fizic eliberează endorfine - compuși biochimici responsabili de starea de bine. Acest lucru explică senzația de euforie sau „high-ul natural” simțit după o drumeție solicitantă. Aceste substanțe au un rol crucial în reglarea dispoziției și în prevenirea recăderilor în tulburări afective.

Pe plan cognitiv, hiking-ul stimulează atenția, concentrarea și memoria de lucru. Fără suprastimularea digitală a mediului urban, creierul are spațiu să se reechilibreze. Chiar și 20 de minute de mers într-un parc pot îmbunătăți performanțele cognitive, iar drumețiile de durată pot avea un impact și mai profund.

Un alt efect benefic este claritatea mentală. Prin ritm repetitiv și conexiunea cu propriul corp, drumeția favorizează un fel de „meditație în mișcare”, asemănătoare cu mindfulness-ul. Aceasta ajută la reglarea emoțională și luarea deciziilor conștiente. Mulți terapeuți recomandă drumețiile ca exercițiu de reconectare cu sinele.

Pentru persoanele cu tulburări mintale ușoare până la moderate, hiking-ul poate fi o completare valoroasă a tratamentului. Fără a înlocui medicația sau terapia, această activitate oferă un cadru sigur pentru reflecție, introspecție și reconectare cu sinele. Natura oferă un context fără judecată, care facilitează exprimarea emoțiilor refulate.

De asemenea, drumețiile pot ajuta în prevenirea burnout-ului. În special în rândul profesioniștilor suprasolicitați, ieșirea din rutina urbană, lipsa notificărilor constante și mișcarea fizică pot aduce echilibru și preveni epuizarea psihică. Doar câteva ore de hiking pot reîncărca bateriile mentale mai eficient decât o zi întreagă petrecută în casă.

Contraindicații și recomandări medicale

Deși hiking-ul este o activitate benefică pentru majoritatea oamenilor, există și situații în care este necesară prudență sau chiar evitarea temporară a acestei activități. Persoanele cu afecțiuni cardiace, boli pulmonare severe sau tulburări de echilibru ar trebui să consulte un medic înainte de a se angaja în drumeții de intensitate medie sau mare.

Pentru cei care suferă de hipertensiune arterială necontrolată sau angină pectorală, efortul fizic brusc, mai ales la altitudine, poate provoca complicații. În aceste cazuri, este recomandat ca drumețiile să fie realizate sub supraveghere, pe trasee ușoare și la altitudini joase, cu pauze dese și hidratare corectă.

Diabetul zaharat este o altă afecțiune care impune pregătire atentă înainte de hiking. Pacienții trebuie să aibă la îndemână surse rapide de glucoză, să evite traseele lungi fără posibilitate de reîntoarcere și să își monitorizeze glicemia înainte, în timpul și după drumeție. Scăderea glicemiei în timpul efortului poate duce la hipoglicemie severă.

Pentru persoanele cu artrită, hiking-ul poate fi benefic în fazele de remisiune, dar poate agrava durerea în perioadele de inflamație acută. Alegerea traseelor cu teren neted și evitarea pantelor abrupte este esențială. O încălțăminte adecvată, cu talpă moale și susținere bună a gleznei, este imperativă.

Femeile însărcinate pot face drumeții moderate cu acordul medicului, mai ales în primul și al doilea trimestru. Activitatea fizică le poate ajuta să mențină tonusul și să reducă disconfortul lombar. Totuși, trebuie evitate supraîncălzirea, deshidratarea și terenurile instabile.

Pentru toți practicanții, echipamentul este esențial. Încălțămintea de drumeție trebuie să ofere aderență bună, protecție și confort. Hainele trebuie să fie adecvate condițiilor meteorologice, iar un rucsac echilibrat să conțină apă, hrană, trusă de prim ajutor, lanternă și harta traseului.

Hiking-ul nu înlocuiește tratamentele medicale prescrise. Este important ca persoanele cu boli cronice să respecte indicațiile specialiștilor și să folosească drumețiile doar ca mijloc complementar de îmbunătățire a calității vieții. Consultarea unui medic de familie sau a unui specialist în medicină sportivă este recomandată înainte de începerea unui program de drumeții regulate.

Hiking-ul este o activitate cu beneficii majore asupra sănătății fizice, mentale și sociale. Este accesibil, adaptabil la orice nivel de condiție fizică și profund conectat cu nevoile noastre ancestrale de mișcare și contact cu natura. Prin efectele sale directe - cardiovasculare, musculare, psihologice - dar și prin cele indirecte - dezvoltare personală, relații sociale, conștientizare ecologică - hiking-ul devine o formă completă de îngrijire holistică a sănătății. Într-o lume tot mai haotică, revenirea la pași simpli prin pădure poate fi, paradoxal, cel mai eficient drum către echilibru.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.