Insomnia: simptome, cauze, factori de risc, criterii de diagnostic
Despre insomnie
Insomnia este o tulburare de somn caracterizată prin dificultatea de a adormi sau de a menține un somn continuu pe parcursul nopții. Persoanele afectate se pot trezi frecvent în timpul nopții sau pot avea un somn superficial, care nu le oferă odihna necesară. Deși pare o problemă legată doar de somn, impactul ei se resimte în multe aspecte ale vieții de zi cu zi. Lipsa unui somn odihnitor poate influența starea de spirit, nivelul de energie și capacitatea de concentrare.
Această tulburare poate apărea ocazional sau poate deveni o problemă constantă, afectând calitatea vieții pe termen lung. Uneori, insomnia este legată de perioade de stres sau de schimbări în rutina zilnică, dar poate apărea și fără un motiv aparent. Persoanele care se confruntă cu ea pot simți o stare de epuizare constantă, chiar dacă petrec multe ore în pat.
Insomnia nu este doar o problemă de adormire, ci și o dificultate în menținerea unui ritm de somn sănătos. Chiar și atunci când condițiile de somn sunt favorabile, persoana afectată poate simți că nu reușește să se odihnească. Această tulburare poate influența relațiile sociale, randamentul profesional și starea generală de bine. De aceea, este importantă recunoașterea ei și găsirea unor metode adecvate de gestionare.
Tipuri de insomnie
Insomnia este o tulburare de somn. Acestea pot fi împărțite în patru categorii majore, conform Manualului de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale(DSM-IV):
- tulburări de somn primare – disomniile (anomalii în calitatea, cantitatea și reglarea somnului) și parasomniile (comportament anormal sau evenimente fiziologice, în asociere cu somnul);
- tulburări de somn în legătură cu altă tulburare mintală;
- tulburarea de somn cauzată de o condiție medicală generală;
- tulburarea de somn indusă de o substanță.
Vom dezbate mai jos tulburările de somn primare, în special disomniile. Disomniile sunt tulburări primare ale inițierii și menținerii somnului sau somnolență excesiva, manifestându-se prin perturbare în cantitate, calitate sau reglare a somnului. (Aici se poate include insomnia primară, hipersomnia primară, narcolepsia, tulburarea de somn în legătură cu respirația, tulburarea ritmului circadian al somnului și disomnia fără altă specificație).
Tulburările de somn pot apărea nu doar ca afecțiuni primare, ci și în contextul altor probleme de sănătate mintală sau fizică. De exemplu, persoanele cu depresie, anxietate sau tulburări de stres pot experimenta dificultăți în menținerea unui somn odihnitor, ceea ce agravează starea generală. În alte cazuri, somnul poate fi afectat de boli cronice precum diabetul, afecțiunile tiroidiene sau durerile persistente, care perturbă ritmul natural al odihnei. Consumul anumitor substanțe poate modifica tiparele de somn, ducând la insomnie, treziri frecvente sau somnolență excesivă în timpul zilei.
Simptome
Printre simptomele asociate cu insomnia se află:
- dificultăți în inițierea sau menținerea somnului, care durează cel puțin o lună și care cauzează detresa sau deteriorarea semnificativă clinică, în mediul social sau în alte domenii de funcționare importante (ex: dificultăți în a rămâne adormit în timpul somnului);
- un alt simptom frecvent întâlnit este trezirea devreme dimineața, fără posibilitatea de a adormi din nou, chiar dacă persoana nu s-a odihnit suficient. Această întrerupere a ciclului de somn poate duce la o senzație de epuizare încă de la primele ore ale zilei;
- mulți oameni descriu o stare de neliniște în timpul nopții, însoțită de gânduri repetitive sau griji care le împiedică relaxarea. În timp, lipsa unui somn profund poate afecta echilibrul emoțional și capacitatea de a face față provocărilor zilnice;
- insomnia poate fi însoțită și de o stare de iritabilitate sau de o scădere a toleranței la stres. Persoanele afectate pot deveni mai sensibile la zgomote, lumină sau alte stimuli care, în mod normal, nu ar deranja somnul;
- pot apărea dificultăți în menținerea atenției sau în luarea deciziilor, ceea ce influențează activitățile de zi cu zi. Pe termen lung, aceste manifestări pot contribui la o stare generală de nemulțumire și la retragerea din activitățile sociale sau profesionale.
Cauze
Cele mai multe cazuri de insomnie primară au un debut brusc în cursul unui stres psihologic sau medical. Insomnia primară persista, de obicei, mult timp după ce problema s-a rezolvat, din cauza intensificării excitației și condiționării negative. Există însă unele cazuri când aceasta poate apărea treptat, fără un stresor clar și începe, de regulă, în perioada de adult tânăr, mai rar în cazul copilăriei și adolescenței.
Evoluția ei este variabilă și poate fi limitată la o perioadă de câteva luni, dacă este precipitată de un stresor psihosocial sau medical, care își găsește rezolvarea mai târziu.
Măsurătorile polisomnografice prezintă uneori o varietate considerabilă de la o noapte la alta, iar pacienții nu prezintă, de regulă, o somnolență măsurabilă crescută, prin testarea în laborator a somnului. Persoanele cu insomnie primară pot avea scoruri ridicate la inventarele de personalitate sau la autodescrierile psihologice.
Factori de risc
Insomnia constituie un factor de risc pentru tulburările afective, anxioase și cele care au legătură cu uzul unei substanțe. Persoanele cu insomnie, care își administrează medicamentație (hipnotice sau alcool, anxiolitice sau alte stimulente) necorespunzătoare, neținând seama de opinia unui specialist, pentru a combate fatigabilitatea excesivă, pot face abuz de substanțe sau ajung chiar la dependență.
Cei care suferă de insomnie primară pot fi extenuați sau pot avea ochii „duși în fundul capului”, însă nu prezintă alte anomalii caracteristice la examenul somatic. Motiv pentru care poate exista o incidență crescută a problemelor psihofiziologice ce au legătură cu stresul (cefalee de tensiune, tensiune musculară crescută, detresă gastrică).
Persoanele care dorm puțin se disting de cele cu insomnie prin lipsa de dificultate în adormire și prin absența semnelor caracteristice de insomnie primară. Durata „normală” de somn variază de la un individ la altul.
Criterii de diagnostic clinic pentru insomnie
Diagnosticarea insomniei începe, de regulă, cu o evaluare clinică realizată de medicul de familie, care poate recomanda investigații suplimentare sau trimitere către specialiști. Neurologii, psihiatrii și medicii specializați în Somnologie sunt implicați frecvent în procesul de diagnostic, în funcție de contextul clinic. Evaluarea include discuții detaliate despre istoricul somnului, completarea unui jurnal de somn și aplicarea unor chestionare standardizate. Aceste instrumente ajută la identificarea tiparelor de somn și a posibilelor cauze care contribuie la tulburare.
Pentru o analiză mai aprofundată, pot fi recomandate investigații precum actigrafia, care monitorizează activitatea și odihna pe o perioadă extinsă, sau polisomnografia, un test realizat în laborator care înregistrează parametrii fiziologici în timpul somnului. Aceste metode sunt utile mai ales când se suspectează prezența altor tulburări asociate, cum ar fi apneea în somn sau mișcările involuntare ale membrelor. În unele cazuri, se pot efectua și analize de laborator pentru a exclude cauze medicale care pot influența calitatea somnului.
Criteriile de diagnostic clinic pentru insomnie sunt:
- dificultatea în inițierea sau menținerea somnului (cauza predominantă) pentru cel puțin o lună;
- detresa sau deteriorarea semnificativă clinică, în domeniile importante de funcționare;
- tulburarea apare în ciuda oportunităților adecvate de somn;
- tulburarea este prezența de cel puțin 3 luni;
- tulburarea apare cel puțin trei nopt pe săptămâna;
- perturbarea somnului NU survine exclusiv în cursul narcolepsiei, tulburării de somn, în legătură cu respirația, tulburarea ritmului circadian de somn sau a unei parasomnii;
- perturbarea NU survine în cursul altei tulburări mentale și NU se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe.
C.I.T.S. (Clasificarea Internațională a Tulburărilor de Somn) subliniază faptul că insomnia primară subsumează mai multe diagnostice de insomnie:
- insomnia psihofiziologică;
- starea de percepție eronată a somnului;
- insomnia ideopatică;
- igiena de somn inadecvată.
Tratament
Tratamentul pentru insomnie variază în funcție de cauzele care o declanșează și de intensitatea simptomelor:
- în multe cazuri, modificările stilului de viață pot avea un impact pozitiv: stabilirea unui program regulat de somn, evitarea ecranelor înainte de culcare, reducerea consumului de cafeină și crearea unui mediu liniștit în dormitor. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau exercițiile de mindfulness, pot ajuta la calmarea minții și la pregătirea corpului pentru odihnă;
- terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente metode non-medicamentoase pentru tratarea insomniei. Aceasta presupune identificarea și corectarea gândurilor și comportamentelor care interferează cu somnul;
- în unele cazuri, pot fi recomandate și suplimente sau medicamente, dar doar pe termen scurt și sub supraveghere medicală. Alegerea tratamentului potrivit se face în urma unei evaluări atente, care ia în considerare istoricul personal și stilul de viață al fiecărei persoane.
Pentru o abordare completă, medicii buni de la MedLife pot oferi evaluări personalizate și planuri de tratament adaptate fiecărui pacient. În funcție de nevoi, pot fi recomandate investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine tiparele de somn. Colaborarea cu specialiști în neurologie, psihiatrie sau psihologie poate aduce rezultate durabile și poate îmbunătăți calitatea vieții celor care se confruntă cu insomnia.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Simptomele insomniei pot varia în funcție de context, iar autodiagnosticarea nu este recomandată. Dacă te confrunți cu dificultăți de somn persistente, adresează-te unui medic pentru evaluare și recomandări adecvate.
Bibliografie
- Cleveland Clinic. “Insomnia.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 13 Feb. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/12119-insomnia;
- Watson, Stephanie, and Kristeen Cherney. “The Effects of Sleep Deprivation on Your Body.” Healthline, 15 May 2020, www.healthline.com/health/sleep-deprivation/effects-on-body;
- “Insomnia - Diagnosis | NHLBI, NIH.” Www.nhlbi.nih.gov, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/insomnia/diagnosis.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Ce este colita? Cauze, simptome și tratament
Colita reprezintă inflamația mucoasei colonului (intestinului gros). Există numeroase cauze ale bolii, printre care boala inflamatorie intestinală (precum colita ulcerativă sau boala Crohn), colita ischemică, reacțiile alergice, colita microscopică.Colita poate fi cauzată de infecții bacte...
Terapia cu testosteron: riscuri și beneficii
Testosteronul este principalul hormon androgen al bărbatului, cu rol esențial în dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, funcția sexuală și menținerea masei musculare și osoase. Nivelul său scade natural odată cu vârsta, iar anumite afecțiuni medicale pot determina hipogonadism,...
Tonometrie: ce este, cum funcționează, recomandări
Tonometria este un test ocular rapid și nedureros utilizat pentru măsurarea presiunii intraoculare, un indicator cheie al riscului de glaucom. Se efectuează fie cu ajutorul unui jet ușor de aer, fie cu o sondă care atinge ușor corneea. Acest test este esențial, deoarece presiunea intraocular�...