Consumul de droguri: efecte asupra organismului

Informații generale despre consumul de droguri
Consumul de droguri este un fenomen complex care implică utilizarea substanțelor chimice pentru oferirea unei stări de euforie sau de bine. Aceste substanțe pot fi consumate în diferite forme, inclusiv inhalare, ingestie, injectare sau aplicare topică. Consumul de droguri poate avea efecte variate asupra sănătății și bunăstării individului, iar consecințele pot fi atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Printre efectele pe termen scurt ale consumului de droguri se numără euforia, senzația de relaxare sau excitare, modificări ale percepției senzoriale și inhibarea capacităților cognitive și motorii. Cu toate acestea, consumul de droguri poate duce și la efecte negative, precum anxietate, paranoia, pierderea controlului, comportamente de risc și accidente.
Pe termen lung, consumul de droguri poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății fizice și mintale. Printre acestea se numără dependența, deteriorarea funcției cognitive, probleme cardiovasculare, deteriorarea sistemului respirator, afectarea funcției hepatice și renale, tulburări psihice și sociale, precum și riscul de supradoză și deces.
Iată câteva efecte comune ale consumului de droguri:
- Efecte imediate: drogurile pot produce o serie de efecte imediate, cum ar fi euforia, stimularea sau calmarea, modificări ale percepției, modificări ale capacității de gândire și concentrare, senzații de energie sau relaxare excesive.
- Efecte pe termen scurt: consumul de droguri poate duce la apariția unor efecte pe termen scurt, cum ar fi anxietate, paranoia, halucinații, greață și vărsături, pierderea conștienței sau chiar supradozarea, în cazuri extreme.
- Efecte pe termen lung: utilizarea pe termen lung a drogurilor poate duce la consecințe grave pentru sănătatea fizică și mintală. Acestea pot include dependența de substanțe, deteriorarea funcției cognitive, probleme cardiace și respiratorii, leziuni ale ficatului și rinichilor, tulburări ale somnului, modificări ale stării emoționale și sociale, precum și creșterea riscului de infecții transmisibile sexual și a altor boli.
- Dependența și sindromul de abstinență: utilizarea pe termen lung a drogurilor poate duce la dezvoltarea dependenței fizice și psihice. Încetarea bruscă a consumului poate provoca sindromul de abstinență, care poate include simptome precum anxietate, iritabilitate, insomie, dureri musculare și articulare, greață și vărsături.
- Supradozajul și decesul: în unele cazuri, consumul de droguri poate duce la supradozaj, care poate fi fatal. Supradozajul poate provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi insuficiența respiratorie, atacul de cord sau accidentul vascular cerebral.
Drogurile de înalt risc sunt substanțe care prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea și siguranța persoanelor care le utilizează.
- Heroina: un opiu natural și un opioid sintetic, extrem de dependent și asociat cu riscul de supradoză și alte probleme de sănătate.
- Metamfetamina: un stimulent puternic care poate provoca dependență rapidă și poate duce la consecințe grave asupra sănătății fizice și mintale.
- Fentanilul: un opioid sintetic extrem de puternic, mult mai potent decât heroina, care poate duce la supradoză fatală chiar și în doze mici.
- Cocaina: un stimulent puternic care poate cauza dependență și poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular și nervos central.
- Ecstasy (MDMA): o substanță psihoactivă care este asociată cu riscuri pentru sănătatea mintală și fizică, inclusiv hipertensiune arterială, hipertermie și probleme cognitive.
Pentru a te ajuta să ai o viață echilibrată și sănătoasă și să faci față dependenței de droguri și efectelor psihologice ale acesteia, MedLife a creat Centrul de Medicina Stilului de Viață. Echipa multidisciplinară a Centrului va evalua, trata și monitoriza problemele tale de sănătate, oferind soluții integrate și personalizate aplicate pe șase paliere: nutriție, psihologie, somnologie, abuz de substanțe, activitate fizică și mindfulness.
Ce este dependența de droguri
Dependența de droguri este o tulburare cronică a creierului, caracterizată prin căutarea și utilizarea compulsivă a unei substanțe, chiar și în ciuda consecințelor negative asupra sănătății și vieții individului. Persoanele dependente de droguri pot dezvolta o toleranță crescută la substanța respectivă, ceea ce înseamnă că trebuie să consume cantități tot mai mari pentru a obține aceeași senzație dorită. În plus, se pot confrunta cu simptome de sevraj atunci când încetează să utilizeze substanța, ceea ce poate fi extrem de dificil din punct de vedere fizic și emoțional.
Dependența de droguri afectează funcționarea normală a creierului, alterând circuitele de recompensă și de motivație. Aceasta poate duce la comportamente compulsive și la pierderea controlului asupra utilizării substanței. Persoanele dependente de droguri pot găsi că este dificil să își mențină relațiile interpersonale, să îndeplinească responsabilitățile zilnice și să se angajeze în activități plăcute care nu implică droguri.
Cum recunoști dependența de droguri
Recunoașterea dependenței de droguri poate fi dificilă dar există unele semne și simptome comune care pot indica prezența acestei tulburări.
Recunoașterea dependenței de droguri este un pas crucial în intervenția timpurie și tratamentul eficient al acestei tulburări complexe. Dependența de droguri este o afecțiune cronică caracterizată prin dorința repetată de a consuma droguri, pierderea controlului asupra consumului și toleranță crescută, ceea ce necesită doze din ce în ce mai mari pentru a obține aceeași senzație sau efect dorit.
Iată câteva indicii că o persoană ar putea avea o dependență de droguri:
- Toleranță crescută și nevoia de doze mai mari: persoana poate dezvolta o toleranță la substanța respectivă, necesitând doze mai mari pentru a obține aceeași senzație sau efect dorit.
- Dorința constantă de a obține și de a utiliza droguri: persoana poate fi obsedată de gândul de a obține și a consuma droguri, ignorând consecințele negative.
- Neglijarea responsabilităților personale și sociale: dependența de droguri poate duce la neglijarea obligațiilor la locul de muncă, în școală sau în familie, precum și la retragerea socială.
- Simptome de sevraj: încetarea utilizării drogurilor poate provoca simptome fizice și emoționale neplăcute, cum ar fi anxietatea, iritabilitatea, greața și transpirația excesivă.
- Continuarea utilizării drogurilor în ciuda consecințelor negative: chiar și atunci când drogurile au cauzat probleme grave de sănătate, financiare sau legale, persoana continuă să le utilizeze.
- Creșterea timpului și a efortului dedicat obținerii și consumului de droguri: persoana poate petrece mult timp și energie în obținerea, utilizarea și recuperarea de după consumul drogurilor.
Este important să recunoaștem că dependența de droguri este o afecțiune medicală și nu o lipsă de voință sau o alegere personală. Persoanele afectate de dependența de droguri pot avea nevoie de ajutor profesional pentru a depăși această tulburare și pentru a-și recăpăta controlul asupra propriei vieți.
Ce efecte are consumul de droguri
Consumul de droguri poate avea efecte devastatoare asupra organismului, afectând funcționarea normală a sistemelor biologice și provocând o serie de probleme de sănătate. Aceste efecte pot varia în funcție de substanța consumată, cantitatea, frecvența și durata utilizării, precum și de caracteristicile individuale ale consumatorului.
- Efecte asupra sistemului nervos central (SNC): multe droguri acționează direct asupra sistemului nervos central, afectând neurotransmițătorii și perturbând funcționarea normală a creierului. Aceste efecte pot include senzații de euforie, schimbări de dispoziție, pierderea coordonării motorii, dificultăți de concentrare și memorie, anxietate și chiar psihoze.
- Efecte cardiovasculare: unele droguri pot crește tensiunea arterială, ritmul cardiac și riscul de boli cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC). Consumul de droguri poate duce, de asemenea, la probleme ale vaselor de sânge, cum ar fi vasospasmul și ruptura anevrismului.
- Efecte respiratorii: fumatul de droguri, cum ar fi marijuana sau heroina, poate provoca leziuni ale căilor respiratorii și plămânilor, precum bronșitele cronice, pneumoniile și chiar cancerul pulmonar. Utilizarea de opiacee poate suprima, de asemenea, respirația, ceea ce poate duce la hipoxie și insuficiență respiratorie.
- Efecte hepatice și renale: consumul de droguri poate suprasolicita ficatul și rinichii, determinând apariția unor afecțiuni precum hepatita, ciroza hepatică, insuficiența renală și pierderea funcției acestor organe vitale.
- Efecte asupra sistemului imunitar: unele droguri pot slăbi sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la infecții și boli oportuniste. Aceasta poate duce la complicații grave, în special în cazul persoanelor cu HIV/SIDA.
- Efecte metabolice: Consumul de droguri poate afecta metabolismul, determinând fluctuații ale greutății corporale, tulburări alimentare, disfuncții hormonale și chiar diabet zaharat.
La adulți
Efectele consumului de droguri la adulți pot fi variate și pot afecta diferite aspecte ale vieții lor, inclusiv sănătatea fizică și mintală, relațiile sociale, performanța profesională și starea financiară. În general, consumul de droguri la adulți poate duce la următoarele efecte:
- Probleme de sănătate fizică: consumul de droguri poate provoca o serie de probleme de sănătate fizică, cum ar fi afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii, hepatice și renale, afectări ale sistemului imunitar, tulburări metabolice și complicații asociate cu administrarea drogurilor (supradozaj, intoxicare acută sau cronică).
- Probleme de sănătate mintală: consumul de droguri poate afecta starea mintală a adulților, contribuind la apariția sau exacerbarea tulburărilor psihice, cum ar fi depresia, anxietatea, psihoza și tulburările de personalitate. De asemenea, poate influența negativ capacitatea de adaptare la stres și de luare a deciziilor.
- Probleme sociale și interpersonale: consumul de droguri poate duce la deteriorarea relațiilor sociale și interpersonale, inclusiv la izolare socială, alienare față de familie și prieteni, conflicte în relații și probleme legale (de exemplu, arestări pentru posesie sau trafic de droguri).
- Impact asupra carierei și finanțelor: consumul de droguri poate afecta negativ performanța profesională a adulților, conducând la absenteism, scăderea productivității și pierderea locului de muncă. De asemenea, poate contribui la dificultăți financiare, datorii și probleme legate de gestionarea banilor.
- Riscuri legate de siguranță: consumul de droguri poate crește riscul de implicare în comportamente periculoase sau ilegale, cum ar fi conducerea sub influența drogurilor, implicarea în activități criminale sau expunerea la situații de violență sau abuz.
Consumul de droguri înainte de o sarcină poate avea consecințe grave asupra sănătății viitoarei mame și a fătului. Iată câteva efecte ale consumului de droguri înainte și în sarcină:
- Infertilitate: consumul de droguri poate afecta fertilitatea, reducând capacitatea de a concepe. Anumite substanțe pot afecta funcția ovarelor sau a spermei, perturbând procesul de ovulație sau de producție a spermei.
- Complicații în timpul sarcinii: consumul de droguri poate crește riscul de complicații în timpul sarcinii, inclusiv de avort spontan, sarcină ectopică, placenta previa și preeclampsie. Anumite substanțe pot determina contracții uterine premature sau pot afecta creșterea și dezvoltarea adecvată a fătului.
- Defecte de naștere: consumul de droguri înainte de sarcină poate crește riscul de anomalii congenitale la nou-născut, inclusiv de defecte cardiace, malformații ale tubului neural, malformații ale membrelor și alte probleme de sănătate.
- Toxicitate fetală: substanțele consumate de mamă pot trece prin placentă și pot afecta direct fătul, determinând toxicitate fetală. Acest lucru poate avea consecințe grave asupra dezvoltării și sănătății fătului.
- Sindromul de dependență neonatală: consumul de droguri înainte de sarcină poate duce la dependență la nou-născut, cunoscută sub numele de sindrom de abstinență neonatală. Nou-născuții pot prezenta simptome de retragere la naștere, cum ar fi iritabilitatea, tremurul, hiperactivitatea, dificultăți de hrănire și dificultăți de somn.
La adolescenți și la copii
Consumul de droguri la adolescenți și copii poate avea efecte grave asupra sănătății fizice, mintale și emoționale a acestora, iar consecințele pot fi de lungă durată. Iată câteva efecte ale consumului de droguri la această grupă de vârstă:
- Impactul asupra creierului în dezvoltare: consumul de droguri în timpul adolescenței poate afecta dezvoltarea creierului, deoarece acesta se află într-un proces de creștere și maturizare rapidă. Substanțele toxice pot afecta structura și funcționarea creierului, influențând memoria, atenția, capacitatea de învățare și procesele decizionale.
- Riscul de dependență și abuz: adolescenții sunt mai susceptibili să dezvolte dependență față de droguri decât adulții deoarece creierul lor în dezvoltare poate reacționa mai puternic la substanțe. Consumul de droguri în timpul adolescenței poate crește riscul de dependență și abuz ulterior în viață.
- Probleme de sănătate mintală: consumul de droguri poate agrava sau declanșa probleme de sănătate mintală la adolescenți și copii, cum ar fi anxietatea, depresia, psihoza și tulburările de alimentație. Substanțele psihoactive pot altera echilibrul chimic al creierului și pot crește vulnerabilitatea la afecțiuni mintale.
- Probleme de comportament și performanță școlară: consumul de droguri poate duce la probleme de comportament, cum ar fi agresivitatea, impulsivitatea și schimbările de dispoziție. De asemenea, poate afecta performanța școlară, promovând absenteismul și abandonul școlar.
- Riscul de accidente și vătămări: adolescenții și copiii care consumă droguri sunt expuși la un risc mai mare de accidente și vătămări, deoarece substanțele pot afecta coordonarea motorie, judecata și percepția. Consumul de droguri poate crește riscul de accidente rutiere, vătămări accidentale și comportamente periculoase.

Ce se întâmplă cu creierul unei persoane atunci când consumă droguri
Consumul de droguri poate afecta profund creierul unei persoane, influențând funcțiile cognitive, emoțiile, comportamentul și chiar structura fizică a creierului. Iată câteva aspecte despre modul în care consumul de droguri poate afecta creierul:
- Modificări ale neurotransmițătorilor: multe droguri acționează prin modificarea nivelurilor de neurotransmițători în creier. De exemplu, cocaina și amfetaminele cresc nivelurile de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensa și plăcerea, iar consumul cronic poate duce la adaptări în sistemul de recompensă al creierului.
- Creșterea riscului de dependență: unele droguri, cum ar fi opiaceele, marijuana și cocaina, pot duce la dependență fizică și psihologică. Dependența poate fi declanșată de modificările chimice produse de aceste substanțe în creier, care pot afecta centrii de plăcere și motivație.
- Schimbări în structura creierului: consumul cronic de droguri poate duce la modificări structurale în creier. De exemplu, consumul de alcool poate duce la atrofie corticală și reducerea volumului hipocampului, ceea ce poate afecta memoria și funcțiile cognitive. Consumul de cocaină poate afecta cortexul prefrontal, care este implicat în luarea deciziilor și controlul impulsurilor.
- Toleranță și retragere: consumul repetat de droguri poate duce la dezvoltarea toleranței, ceea ce înseamnă că o persoană are nevoie de cantități tot mai mari de droguri pentru a obține aceeași reacție. În plus, întreruperea bruscă a consumului de droguri poate duce la simptome de retragere, care pot fi severe și pot include anxietate, depresie, insomnie, tremurături și chiar convulsii.
- Impact asupra funcțiilor cognitive: consumul de droguri poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, atenția, concentrarea și capacitatea de învățare. Aceste efecte pot fi deosebit de problematice la adolescenți și tineri, deoarece creierul lor este încă în dezvoltare și poate fi mai susceptibil la efectele negative ale drogurilor.
În concluzie, consumul de droguri poate avea un impact semnificativ asupra creierului, influențând multiple aspecte ale funcționării sale și contribuind la apariția dependenței și a altor probleme de sănătate mintală și fizică.
Alte detalii despre consumul de droguri
Categoriile vulnerabile la consumul de droguri includ grupurile de persoane care sunt mai susceptibile să dezvolte probleme legate de droguri din diverse motive. Aceste categorii pot fi determinate de factori socio-economici, biologici, psihologici sau de mediu. Iată câteva exemple de categorii vulnerabile:
- Adolescenții și tinerii adulți - sunt adesea considerați vulnerabili la consumul de droguri din cauza presiunilor sociale, a curiozității, a dorinței de a se integra în grup și a influenței mediului în care trăiesc.
- Persoanele cu tulburări de sănătate mintală - persoanele care suferă de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresie, anxietate sau tulburări de personalitate, pot fi mai vulnerabile la consumul de droguri ca o modalitate de auto-medicație sau de a face față stresului și dificultăților emoționale.
- Persoanele fără adăpost - se pot confrunta cu o serie de provocări, inclusiv sărăcie, traume, stigmatizare și lipsa accesului la servicii sociale și medicale. Acest lucru poate crește riscul de consum de droguri în rândul acestei populații.
- Persoanele din medii defavorizate - persoanele care trăiesc în medii defavorizate sau în comunități marginalizate pot fi mai expuse la factori de stres și la influențe sociale negative, ceea ce poate crește riscul de consum de droguri.
- Persoanele cu antecedente de abuz sau neglijare - persoanele care au fost expuse la abuz sau neglijare în copilărie pot avea un risc crescut de consum de droguri în viața adultă, deoarece pot folosi drogurile ca modalitate de a face față traumelor trecute.
- Persoanele cu istoric familial de dependență de droguri - factorii genetici pot juca, de asemenea, un rol în susceptibilitatea unei persoane la dependența de droguri. Persoanele cu membrii ai familiei care au avut probleme cu drogurile pot fi mai vulnerabile la consumul de droguri.
Ce mai trebuie subliniat este că, în afară de efectele asupra creierului, consumul de droguri poate avea și alte consecințe semnificative asupra sănătății și vieții unei persoane.
- Probleme de sănătate fizică: consumul de droguri poate crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate fizică, inclusiv afecțiuni cardiace, boli hepatice, deteriorarea sistemului respirator, tulburări gastro-intestinale și altele.
- Risc crescut de accidente și vătămări: consumul de droguri poate afecta abilitățile motorii și cognitive, crescând riscul de accidente și vătămări. De exemplu, consumul de droguri înainte de a conduce poate duce la accidente rutiere grave.
- Probleme sociale și legale: consumul de droguri poate contribui la probleme sociale, cum ar fi conflicte în relații, izolare socială și probleme la locul de muncă sau la școală. În plus, consumul de droguri ilegale poate implica riscuri legale, cum ar fi arestarea, închisoarea și alte consecințe juridice.
- Impactul asupra relațiilor interpersonale: Consumul de droguri poate afecta negativ relațiile cu familia, prietenii și partenerii de viață. Persoanele dependente de droguri pot avea dificultăți în menținerea relațiilor sănătoase și pot experimenta izolare socială și stigmatizare.
- Costuri financiare: Consumul de droguri poate fi costisitor, atât din cauza prețului drogurilor în sine, cât și din cauza costurilor asociate tratamentului medical, terapiei și altor servicii de recuperare.
În ansamblu, consumul de droguri poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății, vieții sociale și economice a unei persoane. Este important să se conștientizeze riscurile asociate consumului de droguri și să se ofere sprijin și resurse pentru prevenirea și tratarea dependenței de droguri.
Bibliografie
- “Drug Use and Addiction.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2020, medlineplus.gov/druguseandaddiction.html
- CDC. “Training: Treatment of Substance Use Disorders: An Overview of Addiction Medicine.” Overdose Prevention, 2024, www.cdc.gov/overdose-prevention/hcp/trainings/training-treatment-of-substance-use-disorders-an-overview-of-addiction-medicine.html
- “Overview.” Who.int, 2023, www.who.int/teams/mental-health-and-substance-use/overview
- “Mental Health and Substance Use Disorders.” Samhsa.gov, 2023, www.samhsa.gov/find-help/disorders
- on, Institute. “Heroin | National Institute on Drug Abuse.” National Institute on Drug Abuse, 4 Dec. 2023, nida.nih.gov/research-topics/heroin. Accessed 23 May 2024.
- “Know the Risks of Meth.” Samhsa.gov, 2019, www.samhsa.gov/meth
- CDC. “Fentanyl Facts.” Stop Overdose, 2024, www.cdc.gov/stop-overdose/caring/fentanyl-facts.html
- on, Institute. “Cocaine | National Institute on Drug Abuse.” National Institute on Drug Abuse, 4 Apr. 2024, nida.nih.gov/research-topics/cocaine
- Koob, George F, and Nora D Volkow. “Neurobiology of Addiction: A Neurocircuitry Analysis.” the Lancet. Psychiatry, vol. 3, no. 8, 1 Aug. 2016, pp. 760–773, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27475769/, https://doi.org/10.1016/s2215-0366(16)00104-8
- on, Institute. “Understanding Drug Use and Addiction DrugFacts | National Institute on Drug Abuse.” National Institute on Drug Abuse, 6 June 2018, nida.nih.gov/publications/drugfacts/understanding-drug-use-addiction
- American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders DSM-5. American Psychiatric Association, 2013
- Koob, George F, and Nora D Volkow. “Neurobiology of Addiction: A Neurocircuitry Analysis.” the Lancet. Psychiatry, vol. 3, no. 8, 1 Aug. 2016, pp. 760–773, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6135092/, https://doi.org/10.1016/s2215-0366(16)00104-8
- “Key Substance Use and Mental Health Indicators in the United States: Results from the 2019 National Survey on Drug Use and Health.” Samhsa.gov, 2019, www.samhsa.gov/data/sites/default/files/reports/rpt29393/2019NSDUHFFRPDFWHTML/2019NSDUHFFR090120.htm
- “Committee Opinion No. 711: Opioid Use and Opioid Use Disorder in Pregnancy.” Obstetrics and Gynecology (New York. 1953. Online)/Obstetrics and Gynecology, vol. 130, no. 2, 1 Aug. 2017, pp. e81–e94, journals.lww.com/greenjournal/fulltext/2017/08000/committee_opinion_no__711__opioid_use_and_opioid.57.aspx, https://doi.org/10.1097/aog.0000000000002235
- CDC. “Substance Use during Pregnancy.” Maternal Infant Health, 2024, www.cdc.gov/maternal-infant-health/pregnancy-substance-abuse/?CDC_AAref_Val=www.cdc.gov/reproductivehealth/maternalinfanthealth/substance-abuse/substance-abuse-during-pregnancy.htm
- on, Institute. “Preface | National Institute on Drug Abuse.” National Institute on Drug Abuse, 30 May 2023, nida.nih.gov/research-topics/addiction-science/drugs-brain-behavior-science-of-addiction
- Volkow, Nora D, et al. “Neurobiologic Advances from the Brain Disease Model of Addiction.” New England Journal of Medicine/the New England Journal of Medicine, vol. 374, no. 4, 28 Jan. 2016, pp. 363–371, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26816013/, https://doi.org/10.1056/nejmra1511480
- on, Institute. “Research Topics | National Institute on Drug Abuse.” National Institute on Drug Abuse, 17 Apr. 2024, nida.nih.gov/research-topics
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Furie: ce este, cum o poți gestiona
Furia corect gestionată poate ajuta oamenii să se elibereze de stres și să exprime ceea ce simt. Dacă este lăsată, în schimb, să se dezvolte sau este reprimată, furia poate avea repercusiuni foarte grave atât asupra persoanei la care se declanșează, cât și asupra interlocutorilor sau ...

Iubire (dragoste) - Ce este, tipuri, etape
Iubirea este una dintre cele mai intense emoții umane. Poate fi de mai multe feluri și pot fi adoptate comportamente care să o intensifice sau să o ajute să dureze mai mult, însă cel mai important este ca iubirea să fie reciprocă și prioritizată.Iubirea poate fi definită drept un sentime...

Stiluri de atașament - Ce sunt, cum se formează, importanța lor
Relațiile adulților sunt puternic influențate de stilul lor de atașament. Acesta se dezvoltă începând cu primii ani de viață. Atât relațiile de cuplu, cât și relațiile de prietenie sau cu copiii pot fi fericite și satisfăcătoare dacă oamenii își cunosc stilul de atașament și î...