Interviu dr. Andrei Păunescu, MedLife: despre cancerul de prostată, genetică și testul PSA

23 Iulie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Ilustrație 3D reprezentând cancerul de prostată.

Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, iar incidența sa continuă să crească atât la nivel european, cât și în România. Deși boala nu poate fi prevenită, depistarea precoce crește semnificativ șansele de tratament eficient. Dr. Andrei Ionuț Păunescu, medic urolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Timișoara Eroilor, explică ce anume declanșează această boală, de ce vârsta și moștenirea genetică contează și cum poate fi depistat cancerul de prostată într-un stadiu în care tratamentul are șanse mari de reușită.

Care sunt principalii factori ce influențează riscul de cancer de prostată?

Riscul de cancer de prostată este influențat de mai mulți factori. „În afară de cancerul de col uterin, determinat în mare măsură de prezența HPV-ului, majoritatea cancerelor sunt plurifactoriale. În cazul cancerului de prostată sunt câțiva trasori: istoricul familial, vârsta înaintată, o componentă genetică, dar și obiceiuri cum ar fi statul mult în șezut, solicitat în anumite meserii. Local se distruge microcirculația la nivelul perineului, scade tonusul muscular, țesuturile nu mai sunt hrănite corespunzător și atunci poate apărea inflamația cronică, care în timp poate duce la apariția unor mitoze aberante, celula având o posibilitate mai mare de a se divide patologic. O altă corelație este sedentarismul și alimentația occidentală foarte bogată în grăsimi și zaharuri, obezitatea - cu impact sistemic și în încurajarea inflamației cronice. Fumatul este unul dintre cei mai pro-oncogeni factori în majoritatea tipurilor de cancer, deși secundar în cancerul de prostată, este factorul de risc nr. 1 în cancerul pulmonar și în cel de vezică urinară. Într-o țigară sunt peste 70 de carcinogeni și majoritatea lor se elimină prin urină. Astfel, este afectat uroteliul, mucoasa care acoperă pe interior tractul urinar, de la rinichi la vezica urinară”, explică dr. Andrei Păunescu.

Cât de mult influențează vârsta și predispoziția genetică riscul de cancer de prostată?

Vârsta reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul de prostată, boala fiind asociată în special cu înaintarea în vârstă și cu modificările care apar la nivel hormonal și imunitar. Când cancerul de prostată apare la bărbații tineri, trebuie luată în considerare și o posibilă componentă genetică, mai ales dacă există și un istoric familial în acest sens.

„Cancerul de prostată este corelat cu vârsta pacienților. Odată cu înaintarea în vârstă se schimbă echilibrul hormonal. Nivelul de testosteron scade, la fel protecția celulară și imunitatea. Noi toți avem celule precanceroase circulante la nivel sangvin, tot timpul. Dar sistemul imunitar reușește să le distrugă. Când ajungem la o vârstă înaintată, sistemul nostru imunitar nu mai reușește la fel de bine să controleze diviziunea celulară așa cum o făcea și astfel apar și se dezvoltă aceste celule aberante. De aceea, un cancer de prostată care apare la un bărbat tânăr stabil imunitar trebuie privit și din această perspectivă genetică. Vom parcurge istoricul familial să vedem dacă a avut predecesori cu cancer de prostată, pentru că riscul de a dezvolta și el boala crește în acest caz de până la 3 ori. După care facem profilul genetic în care analizăm anumite gene cum ar fi BRCA1, BRCA2, HOXB13, ATM, gene care pot predispune către apariția cancerului de prostată”, spune dr. Andrei Păunescu. 

Identificarea predispozițiilor genetice, prin instrumente precum testarea genetică Longevity 100+, poate contribui la stabilirea unui plan personalizat de monitorizare și evaluare medicală, în special pentru pacienții cu factori de risc importanți.

„Atunci când avem o cartografiere a predispozițiilor genetice către formarea unui tip de cancer știm exact pe ce să ne concentrăm la următoarele evaluări medicale. Exemplul pe care îl știm toți este cel al actriței Angelina Jolie care a depistat prin maparea genetică că are peste 70% șanse să dezvolte un cancer mamar și și-a făcut mastectomie. Așadar, această cartografiere genetică cu peste 100 de gene care se iau în calcul este un lucru fantastic de bun, mai ales pentru pacienții tineri cu antecedente de cancer de prostată în familie și pentru cei care stau mult în șezut de-a lungul zilei. Medicina 3.0 se bazează pe profilaxie și pe nișarea posibilelor boli pe care le putem dezvolta pe parcursul vieții”, subliniază medicul urolog. 

Cum poate fi depistat cât mai devreme cancerul de prostată?

Depistarea cancerului de prostată în stadii incipiente se bazează pe corelarea mai multor informații medicale: valoarea PSA (antigenul specific prostatic), vârsta pacientului, istoricul familial, volumul prostatei și rezultatele investigațiilor imagistice, precum RMN-ul multiparametric. În funcție de aceste date, medicul urolog stabilește dacă este necesară efectuarea unei biopsii prostatice, investigația care confirmă diagnosticul și oferă informații despre caracteristicile bolii.

Primul pas îl reprezintă efectuarea testului PSA la timp: „Chiar dacă în manuale este recomandat a se recolta PSA după 50 de ani, practica actuală ne arată că această afecțiune poate aparea mai devreme și aș recomanda dozarea anuală a PSA după vârsta de 45 de ani. Medicii de familie ar trebui instruiți să recomande bărbaților de peste 45 de ani să își facă această dozare PSA, cu atât mai mult dacă au istoric familial de cancer de prostată. Cancerul de prostată nu poate fi prevenit, dar poate fi diagnosticat precoce și tratat cu succes”, spune dr. Păunescu.

Medicul urolog atrage însă atenția că, oricât de util ar fi testul PSA pentru evaluarea prostatei, nu este suficient pentru a stabili diagnosticul de cancer: „PSA este o enzimă, glicoproteină secretată de prostată. Nu este specifică cancerului de prostată și poate să crească la orice suferință a prostatei inclusiv în cancerul de prostată. Rata de specificitate pentru cancer este de până la 70% în funcție de valoare PSA totală. Valoarea trebuie interpretată în context clinic și coroborată cu alte investigații pe care le recomandă medicul urolog. PSA-ul are valoare în dinamică și de aceea trebuie să urmărim evoluția lui în timp ca să putem integra informația în contextul clinic și diagnostic. Un PSA crescut peste limită nu înseamnă neapărat cancer de prostată, iar unul sub limita superioara a normalului nu înseamnă neapărat protecție împotriva cancerului de prostată. Autodiagnosticarea prin folosirea AI poate reprezenta o problema reală cu impact psihoemoțional notabil. Pacienții pot deveni anxioși în urma unui posibil diagnostic de cancer de prostată, sugerat de algoritmul folosit, motiv pentru care discuția cu un specialist este obligatorie.”

Cum se poate trata cancerul de prostată?

Planul de tratament pentru cancerul de prostată este personalizat în funcție de vârsta pacientului, stadiul bolii, agresivitatea tumorii și dacă există sau nu alte afecțiuni asociate. În stadiile incipiente, cu risc scăzut, poate fi recomandată doar monitorizarea periodică a valorii PSA și repetarea biopsiei atunci când este necesar. Pentru stadiile mai avansate, opțiunile includ intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea prostatei, radioterapia sau, în stadiile avansate, terapii sistemice precum hormonoterapia și chimioterapia.

„Este tipul de cancer cel mai ușor de tratat, bineînțeles în funcție de stadiul în care l-am diagnosticat. La pacienții mai tineri, supravegherea se va face mai atent pentru că în general, la pacienții tineri există tendința dezvoltării de cancere mai agresive. Aproximativ 10% din cancerele de prostată sunt agresive și conduc către complicații la distanță cu dificultăți sporite de management”, spune dr. Andrei Păunescu.

Atunci când este necesar tratamentul chirurgical, chirurgia robotică reprezintă în prezent una dintre cele mai moderne abordări, fiind asociată cu rezultate bune și cu reducerea riscului de efecte secundare comparativ cu chirurgia deschisă sau laparoscopică. „Prin intervenția robotică, efectele secundare ca incontinența urinară sau disfuncția erectilă au scăzut . Rata de continență după chirurgia robotică este între 80-95% la un an, iar rata de prezervare a funcției erectile este între 50 și 80%, la 2 ani în funcție de particularitățile individuale ale fiecărui pacient. Când este diagnosticat într-un stadiu incipient, cancerul de prostată este un cancer cu risc mic sau mediu și tratamentul este curativ. Scoatem prostata și veziculele seminale cu ajutorul chirurgiei robotice și astfel am scos rezervorul de cancer”, explică medicul urolog. 

Ce alte afecțiuni ale prostatei îi aduc mai des pe pacienți la medicul urolog?

Afecțiunile prostatei diferă în funcție de vârstă. La bărbații tineri predomină prostatitele acute și cronice, afecțiuni inflamatorii sau infecțioase care necesită tratament medicamentos și, în cazul formelor cronice, pot necesita monitorizare pe termen lung.

După vârsta de 50 de ani, una dintre cele mai frecvente afecțiuni este adenomul de prostată (hiperplazia benignă de prostată), care poate provoca dificultăți la urinare prin comprimarea uretrei. „Practic, prin limitarea lumenului de eliminare apare o creștere a presiunii retrograde cu efect direct asupra vezicii urinare și apariția simptomelor urinare joase: trezitul peste noapte de mai multe ori, jetul urinar pornește greu, jetul este subțire, senzația de golire incompletă, poate să apară urinarea intermitentă când jetul se întrerupe și reapare (driblingul micțional). Vezica nu se mai golește la fel de bine din cauza inflamației prostatei, apărând astfel reziduul micțional. Aceste simptome îl aduc pe pacient la medic”, spune dr. Andrei Păunescu. 

Există vreo legătură între adenomul de prostată și cancer?

Adenomul de prostată și cancerul de prostată sunt două afecțiuni distincte, care pot apărea independent sau simultan la același pacient. „Adenomul de prostată se poate complica cu prezența cancerului, dar adenomul nu se transformă în cancer. Sunt două patologii care pot evolua concomitent. Adenocarcinomul de prostată poate apărea atât în adenomul de prostată, cât și la o prostată mică, unde nu avem creșterea în volum. De obicei, apare în prostatele de dimensiuni normale și nu dă simptome. Are o evoluție mută, ceea ce poate face ca diagnosticarea să fie făcută în stadii avansate, pentru că fără simptome pacientul nu va veni la medic”, explică dr. Păunescu.

Cine este dr. Andrei Păunescu

Dr. Andrei Ionuț Păunescu este medic urolog la Hyperclinica MedLife Timișoara Eroilor, unde tratează o gamă largă de afecțiuni urologice, inclusiv cancerul de prostată. Este specializat în chirurgia minim invazivă și realizează intervenții precum prostatectomia radicală asistată robotic, nefrectomia parțială și pieloplastia robotică.

Cu un doctorat în științe medicale și stagii de pregătire în centre specializate în chirurgia urologică, dr. Păunescu pune accent pe o abordare personalizată și empatică a pacientului, explicând clar diagnosticul și opțiunile terapeutice. Prin utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv chirurgia robotică, urmărește obținerea unor rezultate cât mai bune și sprijinirea pacienților în revenirea la o viață normală după tratament.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării