Operație de cataractă: în ce constă, când e recomandată
Ce este operația de cataractă?
Operația de cataractă este acel tip de intervenție chirurgicală oculară folosită pentru a îndepărta cristalinul opacizat, cu scopul de a îmbunătăți vederea.
Cristalinul este partea ochiului.care, asemenea unei camera foto, focalizează lumina. Este alcătuit în mare parte din apă și protein, iar pe măsură ce se formează cataracta, proteinele încep, în mod natural, să se descompună, provocând tulburarea și îngălbenirea cristalinului.
Așadar, îmbătrânirea este cea mai frecventă cauză a cataractei, dar există și anumite afecțiuni medicale, leziuni, intervenții chirurgicale oculare anterioare sau chiar tratamente medicamentoase care pot provoca cataracta.
Aceasta afecțiuni se poate explica simplu: opacizarea cristalinului împiedică trecerea corectă a luminii, ceea ce duce la vedere încețoșată, halouri în jurul luminilor puternice sau vedere dublă.
Operația de cataractă este de fapt îndepărtarea cristalinului opac și înlocuirea lui cu un cristalin artificial transparent.
Operația de cataractă este în prezent singura modalitate dovedită de a trata cataracta la adulți. Această intervenție chirurgicală restabilește vederea și, în majoritatea cazurilor nu prezintă complicații.
Intervenția este, pentru cei mai mulți pacienți, nedureroasă, atât în timpul operației cât și după. Majoritatea pacienților au nevoie de operație la ambii ochi, dar, în cazuri particulare, se poate interveni doar la un ochi, dacă acesta cauzează probleme de vedere din cauza cataractei.
Operația de cataractă nu poate trata deficiențele sau pierderea vederii cauzată de alte alte afecțiuni, ci doar ameliorează vederea afectată de cataractă.
Cataracta nu este o urgență medical, așa încât ea va fi recomandată de medic în momentul în care cataracta începe să afecteze suficient de mult încât să împiedice activitățile obișnuite. Cataracta se agravează de obicei în timp și, de cele mai multe ori, afectează persoanele de vârsta a treia. Mai mult de jumătate dintre persoanele care trăiesc până spre vârsta de 90 de ani au nevoie de o operație de cataractă.
Ce este cataracta și cum afectează vederea?
Cataracta este o afecțiune oculară care apare atunci când cristalinul, lentila naturală a ochiului, devine opac, pierzându-și transparența normală. Cristalinul are rolul de a focaliza lumina pe retină pentru a produce o imagine clară.
Când se dezvoltă cataracta, razele de lumină nu mai trec corect prin cristalin, ceea ce duce la vedere încețoșată sau neclară.
Simptomele vederii afectate de cataractă sunt:
- vedere încețoșată;
- sensibilitate crescută la lumină;
- scăderea contrastului și a intensității culorilor;
- vedere dublă (poate apărea și la un singur ochi) ;
- necesitatea frecventă de a schimba ochelarii, fără îmbunătățiri semnificative.
Cataracta evoluează lent și, în majoritatea cazurilor, apare odată cu înaintarea în vârstă, dar poate fi cauzată și de traumatisme, anumite boli (diabet), medicamente (corticosteroizi) sau poate fi congenitală.
Când este recomandată operația de cataractă?
Operația de cataractă este recomandată atunci când boala începe să afecteze semnificativ calitatea vieții și vederea de zi cu zi. Decizia de intervenție chirurgicală se ia în funcție de simptome și nevoile fiecărei persoane.
Cel mai eficient tratamentul este cel chirurgical prin îndepărtarea cristalinului opac și înlocuirea lui cu unul artificial (lentilă intraoculară), ceea ce redă, de obicei, vederea clară.
Medicul oftalmolog va recomanda operația de cataractă atunci când:
- scăde acuitatea vizuală, iar vederea încețoșată nu mai poate fi corectată cu ochelari;
- apar dificultăți la condus, mai ales pe timp de noapte, din cauza halourilor și sensibilității la lumină;
- apar probleme la citit, privit la televizor sau folosirea computerului;
- culorile și contrastele sunt percepute alterat;
- cataracta împiedică examinarea sau tratamentul altor afecțiuni oculare, cum ar fi glaucom sau retinopatie diabetică;
- cataractă avansată care poate duce la complicații precum creșterea presiunii intraoculare.
Operația nu este o urgență și este realizată, în majoritatea cazurilor, atunci când beneficiile depășesc riscurile și când pacientul simte că nu mai poate desfășura normal activitățile zilnice.
Pregătirea înainte de operația de cataractă
Pregătirea pentru intervenție este la fel de importantă ca intervenția în sine și presupune:
- consultație oftalmologică completă - măsurarea acuității vizuale, presiunii intraoculare, examinarea retinei;
- biometrie oculară - calculează dioptria cristalinului artificial;
- analize generale, recomandate de medic - hemoleucogramă, tensiune arterială, glicemie, mai ales la pacienți cu boli cronice;
- tratament medicamentos - medicul poate recomanda oprirea temporară a unor medicamente (anticoagulante, aspirină) pentru a reduce riscul de sângerare. Bolnavii de diabet, hipertensiune sau alte boli cronice vor continua tratamentul prescris;
- evitarea machiajului sau a cremele în jurul ochilor, în ziua intervenției;
- interzicerea purtării lentilelor de contact cu câteva zile înainte.
În ziua efectuării operației se recomandă alimentație ușoară, purtarea unor haine comode și se interzice condusul autovehicului după operație, prin urmare este necesară prezența unui însoțitor al pacientului.
Desfășurarea intervenției chirurgicale
Operația de cataractă este o procedură ambulatorie, în sensul că pacienții pleacă acasă la scurt timp după terminarea intervenției. Este una dintre cele mai frecvente și sigure intervenții chirurgicale din lume și, în prezent, se realizează, în cele mai multe cazuri, prin metoda modernă numită facoemulsificare (fragmentarea cristalinului).
Operația de cataractă decurge (pe scurt) astfel:
- se administrează picături pentru dilatarea pupilei și anestezie locală, de regulă picături sau, uneori, o mică injecție lângă ochi;
- se face o incizie de 2-3 mm la marginea coreneei;
- se îndepărtează cristalinul opac prin introducerea unei sonde cu ultrasunete care fragmentează și aspiră cristalinul - procedura facoemulsificare;
- se implantează lentila artificială - lentila intraoculară transparentă este pliată la introducere și se deschide singură în interiorul ochiului;
- incizia este atât de mică încât nu necesită sutură;
- intervenția durează, în general, 10–20 de minute.
După intervenția chirurgicală, ochiul este acoperit și pacientul poate merge acasă, dar va reveni a doua zi pentru înlăturarea pansamentului.
Pe durata a minimum două săptămâni se vor administra picături cu antibiotic și antiinflamator timp de câteva săptămâni.
Vederea începe să se îmbunătățească chiar din primele zile, dar stabilizarea completă poate dura câteva săptămâni.
Rata de succes a intervenției este, în general, de peste 95–98%, iar complicațiile sunt rare dacă operația este făcută la timp și urmată corect terapia postoperatorie.
Tipurile de cristalini artificiali
Există mai multe tipuri de lentile intraoculare care sunt alese în funcție de nevoile vizuale ale pacientului, de vârsta acestuia și de recomandarea medicului.
Tipurile de cristalin artificial sunt:
- Monofocal - asigură o vedere clară la o singură distanță (de obicei, la depărtare). Este folosit pentru persoanele care folosesc vederea frecvent pentru citit și lucrat la calculator și necesită, de regulă, suportul unor ochelari de vedere. Este cel mai utilizat, este stabil și oferă o calitate bună a imaginii.
- Multifocal - conține mai multe zone de focalizare și permite vederea la distanță, intermediar și de aproape. Reduce sau chiar elimină necesitatea ochelarilor. Rareori, pot apărea halouri sau senzație de orbire la lumini puternice, mai ales noaptea.
- EdoF (Extended Depth of Focus) - este o variantă mai modernă a multifocalelor, cu profunzime extinsă de focalizare. Asigură o tranziție mai lină între distanțe, cu mai puține halouri și reflexii. Pentru citit fin pot fi necesari ochelari.
- Toric - conceput special pentru pacienții cu astigmatism, corectează atât cataracta, cât și astigmatismul. Poate fi monofocal sau multifocal, în funcție de nevoie.
- Acomodative - imită parțial capacitatea naturală a cristalinului de a-și schimba forma și a focaliza la diferite distanțe. Sunt mai rar folosite pentru că rezultatele variază.
Perioada postoperatorie și recuperarea
Perioada postoperatorie este, în general, scurtă și relativ ușoară, cu condiția respectării indicațiilor medicului oftalmolog, pentru a evita complicațiile și pentru a asigura o recuperare rapidă a vederii.
Imediat după operație ochiul este acoperit pentru 24 de ore, pansamentul fiind îndepărtat a doua zi, când medicul va efectua un scurt consult postoperator. Vederea poate fi încețoșată câteva ore, dar, de obicei, se îmbunătățește rapid, chiar din primele zile.
În perioada de recuperare se administrează picături cu antibiotic și antiinflamator, timp de câteva săptămâni.
În primele săptămâni medicul va solicita respectarea următoarelor recomandări:
- fără expunere la praf, fum, apă murdară (piscină, saună, lac);
- evitarea frecării sau apăsării ochiului operat;
- evitarea efortului fizic intens, a aplecărilor bruște sau a ridicării de greutăți mari;
- fără condus în primele două-trei zile;
- evitarea machiajului în jurul ochilor (circa 2–3 săptămâni);
- purtarea ochelarilor de protecție de soare afară;
- respectarea strictă a tratamentului cu picături;
- menținerea unei igiene bune, mai ales la aplicarea picăturilor;
- controale regulate la medic (de obicei, la 1 zi, 1 săptămână și 1 lună postoperator).
În primele zile, vederea se va clarifică treptat, iar lumina poate părea mai puternică și culorile mai vii. După două săptămâni majoritatea pacienților au deja o vedere bună.
După aproximativ 4–6 săptămâni vederea se stabilizează complet, iar medicul poate recomanda, dacă e nevoie, ochelari noi.
Ulterior intervenției pot apărea efecte normale și temporare care includ:
- senzație de corp străin sau ușoară iritație;
- sensibilitate la lumină;
- halouri în jurul luminilor (seara) - mai ales cu lentile multifocale.
Aceste efecte se diminuează pe măsură ce ochiul se vindecă.
Posibile riscuri și complicații ale operației
Deși operația de cataractă este una dintre cele mai sigure intervenții chirurgicale, există totuși anumite riscuri și complicații, care apar rar.
Posibilele riscuri și complicații imediate, în primele zile de la intervenție, sunt:
- infecția intraoculară (endoftalmita) – foarte rară, dar gravă, necesită tratament de urgență. Se manifestă prin durere intensă, roșeață, scăderea rapidă a vederii;
- inflamație oculară – ușoară și temporară, controlată de picături antiinflamatoare;
- sângerări minore intraoculare – rare și de obicei fără urmări;
- creșterea temporară a presiunii intraoculare.
Complicațiile tardive, care pot apărea la săptămâni sau luni de la operație includ:
- opacifierea capsulei posterioare (cataractă secundară) – apare la 20–30% dintre pacienți după câteva luni sau chiar ani. Se poate trata prin intervenție cu laser (capsulotomie YAG);
- dezlipirea de retină – este mai frecventă la pacienții miopi sau cu antecedente;
- inflamație la nivelul retinei centrale – scade temporar acuitatea vizuală, dar se tratează cu picături sau injecții;
- decentrarea sau deplasarea lentilei intraoculare – apare rar și poate necesita reintervenție;
- glaucom secundar – presiune oculară crescută persistentă.
Cele mai multe complicații sunt rare și pot fi corectate dacă sunt depistate din timp. Din acest motiv controalele postoperatorii sunt esențiale.
Rezultatele așteptate și impactul asupra calității vieții
Rezultatele operației de cataractă sunt, în majoritatea cazurilor, excelente, iar impactul asupra calității vieții este semnificativ.
Rezultatele așteptate includ:
- îmbunătățirea acuității vizuale – majoritatea pacienților văd clar la distanță după câteva zile;
- restabilirea percepției culorilor – culorile par mai vii și mai naturale;
- reducerea sensibilității la lumină și halouri (dacă existau din cauza cataractei);
- corecția viciilor de refracție – în funcție de tipul de cristalin ales (monofocal, multifocal, toric etc.), pacientul poate reduce sau chiar elimina nevoia de ochelari.
Impactul asupra calității vieții include:
- activități zilnice mai ușoare – citit, privit la televizor, lucrul la calculator;
- mobilitate crescută și siguranță – scăderea riscului de căzături sau accidentări cauzate de vederea slabă;
- independență mai mare – mulți pacienți nu mai depind constant de ochelari;
- îmbunătățirea conducerii auto – vizibilitate mai bună noaptea și la drum lung;
- stare psihologică mai bună – crește încrederea de sine, se reduce frustrarea și anxietatea legată de pierderea vederii.
Întrebări frecvente despre operația de cataractă
Cele mai frecvente întrebări despre operația de cataractă sunt:
Doare operația de cataractă?
Nu, se face cu anestezie locală, fie prin picături, fie printr-o injecție mică lângă ochi. Pacientul rămâne treaz, dar nu simte durere.
Cât durează intervenția?
De obicei între 10 și 20 de minute la un ochi.
Este necesară internarea?
Nu, este o intervenție ambulatorie, pacientul merge acasă în aceeași zi.
Pot fi operați ambii ochi în aceeași zi?
În general, se operează pe rând, la câteva zile sau săptămâni distanță, pentru a permite recuperarea primului ochi.
Cât de repede revine vederea bună?
Vederea începe să se îmbunătățească chiar din primele zile, dar se stabilizează complet după 4–6 săptămâni.
Mai sunt necesari ochelari de vedere după operație?
Depinde de tipul de cristalin ales. În general, la cristalinul monofocal poate fi nevoie în continuare de ochelari.
Cât durează efectulu operației de cataractă?
Lentila artificială nu se degradează și, în principiu, durează toată viața.
Ce este cataracta secundară?
Uneori, după luni sau chiar ani, capsula care susține cristalinul se poate opaciza. Condiția se tratează rapid, cu laser, prin procedura numită capsulotomie YAG.
Se poate face sport sau efort după operația de cataractă?
Doar activitățile ușoare (plimbări) sunt permise după câteva zile, iar eforturile mari după minimum o lună de repaos.
Există riscuri asociate cu operația de cataractă?
Riscurile sunt rare, dar se pot trata dacă sunt depistate la timp.
Bibliografie
- Hospiten. “What Does Cataract Surgery Consist Of?” Hospiten.com, 11 Feb. 2022, hospiten.com/en/articles/what-does-cataract-surgery-consist-of. Accessed 14 Oct. 2025.
- “Cataract Surgery: What to Expect Before, during and after - Harvard Health.” Harvard Health, 6 Feb. 2020, www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/cataract-surgery-what-to-expect-before-during-and-after. Accessed 14 Oct. 2025.
- NHS website. “Cataract Surgery.” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/tests-and-treatments/cataract-surgery/. Accessed 14 Oct. 2025.
- McKinney, Kevin. “Cataract Surgery: Risks, Recovery, Costs.” American Academy of Ophthalmology, 9 Oct. 2024, www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-cataract-surgery. Accessed 14 Oct. 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Implant mamar cu anestezie locală: ce trebuie să știi despre tehnica PRESERVE
Augmentarea mamară a fost și continuă să fie una dintre cele mai solicitate proceduri de chirurgie plastică la nivel global. Pentru multe femei, decizia de a face acest pas este însoțită nu doar de entuziasm, ci și de o serie de îngrijorări. Una dintre cele mai frecvente temeri este legat...
Laserul Lumenis Moses 2.0: ce este, cum funcționează, avantaje
Afecțiunile urologice necesită adesea intervenții minim-invazive precise și eficiente. Evoluția tehnologiei medicale a adus în prim-plan soluții inovatoare, iar una dintre cele mai moderne este Laserul Lumenis Moses 2.0., tehnologie disponibilă în premieră în țara noastră în cadrul Spi...
Implant cohlear: în ce constă, când este recomandat
Implantul cohlear este acel dispozitiv medical electronic care se implantează chirurgical la persoanele diagnosticate cu pierdere severă sau profundă a auzului, atunci când aparatele auditive convenționale nu pot suplini deficiența de auz.Implantul cohlear transformă sunetele în semnale elec...