Ortostatism: ce este și cum influențează sănătatea
Ce este ortostatismul
Ortostatismul este termenul medical care desemnează menținerea poziției verticale a corpului, adică verticalitatea sau statul în picioare.
Cuvântul provine din grecescul orthos - drept și stasis - a sta. În medicină și fiziologie, ortostatismul se referă la capacitatea organismului de a sta în poziție verticală și la reacțiile fiziologice asociate acestei poziții, cum ar fi ajustările circulatorii necesare pentru a menține tensiunea arterială și fluxul sanguin cerebral atunci când cineva trece din poziția culcat sau așezat în picioare.
De ce este important ortostatismul
Ortostatismul este important din mai multe perspective — fiziologică, medicală și chiar evolutivă, astfel:
- Fiziologic - ortostatismul menține funcționarea normală a organismului. Când stăm în picioare, gravitația tinde să împingă sângele spre extremitățile inferioare, astfel încât pentru a preveni amețelile și leșinul, corpul activează mecanisme compensatorii cum ar fi vasoconstricția (creșterea tonusului vaselor de sânge), accelerarea ritmului cardiac și contracțiile mușchilor picioarelor pentru a favoriza pomparea sângelui înapoi spre inimă;
- Medical - funcția ortostatică este necesară pentru diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni cum ar fi: hipotensiunea ortostatică (scăderea tensiunii la ridicarea în picioare), tulburări de reglare autonomă sau evaluarea toleranței la efort sau a stării de hidratare;
- Evolutiv și biomecanic - ortostatismul susținut este o caracteristică esențială a bipedismului uman, o adaptare majoră care a permis dezvoltarea trunchiului superior și a libertății membrelor superioare, a câmpului vizual extins și a mobilității specifice speciei umane.
Importanța ortostatismului înseamnă mai mult decât simplul stat în picioare, el reflectă capacitatea organismului de a-și regla circulația și postura, fiind un indiciu al sănătății sistemului cardiovascular și al celui nervos autonom.
Ce beneficii are ortostatismul
Ortostatismul are numeroase beneficii fiziologice, biomecanice și chiar psihologice, care inclus:
- stimularea circulației sângelui - când stai în picioare, gravitația solicită organismul să activeze musculatura și reflexele vasculare. Contracția mușchilor picioarelor ajută sângele să circule mai ușor spre inimă, prin sistemul venos, reducând, în același timp riscul de producere a cheagurilor de sânge, a trombozelor. Din acest motiv se recomandă ridicarea periodică la persoanele care lucrează mult timp la birou;
- întărirea mușchilor posturali - menținerea poziției verticale implică mușchii spatelui, abdomenului, pelvisului și picioarelor. Statul în picioare corect ajută la tonifierea acestora și la îmbunătățirea echilibrului. O postură corectă previne durerile cronice de spate, cauzate de sedentarism;
- favorizarea consumului caloric - statul în picioare arde mai multe calorii decât statul jos;
- susține sănătatea sistemului cardiovascular - alternarea pozițiilor (stat jos, stat în picioare, mers) îmbunătățește tonusul vascular și previne scăderile bruște ale tensiunii arteriale. Ortostatismul ajută astfel la prevenirea problemelor circulatorii și la menținerea reglării autonome;
- beneficii psihologice și sociale - statul în picioare poate fi asociat cu o postură mai sigură și mai încrezătoare. În interacțiunile sociale sau profesionale, postura verticală poate transmite autoritate și deschidere.
Când este recomandat ortostatismul
Ortostatismul este recomandat pentru a sprijini sănătatea organismului și pentru a contracara efectele negative ale statului prelungit pe scaun.
Statul în picioare este recomandat în următoarele situații:
- la birou (în activități sedentare) - dacă activitatea presupune lucru la birou pentru mult timp, se recomandă pauze active, de 5-10 minute, de ridicare sau plimbare, la fiecare 30-60 de minute;
- în recuperarea medicală - ortostatismul gradat este folosit în recuperarea unor pacienți imobilizați, după intervenții chirurgicale, accidente vasculare cerebrale sau imobilizare prelungită;
- în prevenția trombozelor - pacienților care sunt obligați să stea mult timp în pat li se recomandă să încerce să stea în șezut sau în poziție verticală, dacă este posibil, ca să reducă riscul formării cheagurilor de sânge;
- în testare și diagnostic - ortostatismul este parte din testul ortostatic, folosit pentru diagnosticarea hipotensiunii ortostatice sau a tulburărilor de reglare autonomă. Se recomandă pacientului să treacă din clinostatism (poziția culcat) la ortostatism și se măsoară modificările tensiunii arteriale și pulsului;
- în activități zilnice pentru postură și tonus - se pot introduce perioade de stat în picioare în activitățile zilnice cum ar fi vorbitul la telefon, cititul, când se ascultă o prezentare sau când se așteaptă.
Când este contraindicat ortostatismul
Ortostatismul nu este întotdeauna benefic și poate fi contraindicat sau problematic în anumite situații medicale sau fiziologice.
Nu este recomandat ortostatismul sau trebuie evitat statul în picioare prelungit în următoarele situații:
- când există diagnostic de hipotensiune ortostatică severă - persoanele cu tendință la scăderea bruscă a tensiunii arteriale în momentul verticalizării pot prezenta amețeli, vertij sau chiar leșin. În aceste cazuri, trebuie evitată ridicarea bruscă și statul în picioare pe durată lungă, iar trecerea din poziția culcat la cea verticală trebuie făcută treptat, sub supraveghere, cu repaus 5-10 minute în poziția șezândă la marginea patului;
- în insuficiență cardiacă severă - statul în picioare timp îndelungat poate agrava circulația periferică, ducând la edeme, senzație de oboseală și efort cardiac crescut;
- în anumite afecțiuni neurologice - bolile care afectează sistemul nervos autonom, cum ar fi neuropatii diabetice severe sau disautonomie, pot face dificilă adaptarea organismului la poziția verticală. În aceste afecțiuni statul prelungit în picioare crește riscul de sincopă;
- după intervenții chirurgicale recente - după operații majore ortostatismul trebuie introdus gradat, sub supraveghere, deoarece ridicarea bruscă poate duce la dezechilibru, căderi sau forțare asupra zonei operate;
- în diagnosticul de varice severe sau tromboză venoasă profundă - statul în picioare în poziție fixă, pentru mult timp, favorizează staza venoasă și poate agrava insuficiența venoasă cronică sau poate crește riscul de tromboză;
- în sarcina avansată - statul în picioare pentru mult timp poate accentua edemele și disconfortul la gravide.
Principalele contraindicații nu vizează statul în picioare, ci statul nemișcat și prelungit în poziție verticală, situație care poate duce la stagnarea sângelui în membrele inferioare, senzație de greutate, dureri și alte complicații circulatorii.
Ce implicații are pentru sănătate ortostatismul prelungit
Ortostatismul prelungit are propriile implicații negative pentru sănătate, care implică următoarele efecte și riscuri:
- creșterea riscului de insuficiență venoasă cronică și varice - statul nemișcat în picioare duce la acumularea sângelui în venele membrelor inferioare, iar gravitația face mai dificilă întoarcerea sângelui spre inimă;
- tromboză venoasă - circulația lentă a sângelui (staza venoasă) favorizează formarea cheagurilor de sânge (trombi). Ortostatismul prelungit, combinat cu lipsa mișcării, este un factor de risc pentru tromboza venoasă profundă;
- solicitarea excesivă a articulațiilor și mușchilor - menținerea aceleași poziții verticale pune presiune pe articulațiile genunchilor, șoldurilor și coloanei lombare;
- tulburări circulatorii acute - statul în picioare fără mișcare poate cauza hipotensiune ortostatică (amețeală, vertij, leșin), mai ales dacă persoana este deshidratată sau obosită;
- risc de apariție a problemelor musculo-scheletale - persoanele care lucrează ore întregi în picioare pot dezvolta lombalgii cronice (dureri de spate), tendinite, fasceită plantară.
Alte informații despre ortostatism de la specialiștii MedLife
Ortostatismul este o funcție fiziologică complexă, care implică adaptarea sistemului cardiovascular și nervos autonom pentru a menține fluxul sanguin normal spre creier în ciuda gravitației.
Este important pentru reglarea tensiunii arteriale și ritmul cardiac și este folosit ca test funcțional pentru a evalua starea de sănătate a sistemului cardiovascular și a sistemului nervos vegetativ.
Ortostatismul trebuie monitorizat atunci când apar simptome ca amețeală, leșin sau scăderi bruște de tensiune la ridicarea în picioare, la pacienții cu diabet zaharat, la persoanele în vârstă, unde riscul de hipotensiune ortostatică este mai mare și în recuperarea medicală, după perioade lungi de imobilizare.
Recomandările specialiștilor MedLife pentru menținerea sănătoasă a ortostatismului sunt:
- ridicarea treptată, mai ales după perioade lungi de poziție culcată;
- alternarea poziției, cu evitarea statului în picioare pe perioade lungi, fără pauză;
- mișcare continuă a membrelor inferioare, prin contractarea mușchilor picioarelor, plimbări pe loc, ridicări pe vârfuri;
- hidratare corespunzătoare, deoarece deshidratarea agravează hipotensiunea ortostatică;
- consult medical, dacă apar amețeli repetate.
Apariția problemelor create de ortostatismul prelungit poate fi prevenită prin:
- alternare - combinarea ortostatismului cu mersul, statul jos și exerciții de stretching;
- mișcare ușoară - ridicări pe vârfuri, schimbarea greutății de pe un picior pe altul, pași mici pe loc;
- încălțăminte adecvată - purtarea unor pantofi comozi, cu talpă flexibilă și suport bun;
- pauze programate - la fiecare 30-60 de minute, pauză de șezut sau de mișcări ale picioarelor;
- sprijin - folosirea unui suport pentru sprijinul alternativ al picioarelor.
Întrebări frecvente despre ortostatism
Ce este ortostatismul și de ce este important pentru sănătate?
Ortostatismul este statul în picioare și capacitatea organismului de a menține poziția verticală. Este esențial pentru reglarea circulației sanguine, tensiunii arteriale și echilibrului, fiind un indicator al sănătății sistemului cardiovascular și nervos autonom.
Care sunt beneficiile ortostatismului?
Statul în picioare stimulează circulația sângelui, tonifică mușchii posturali, favorizează consumul caloric, sprijină sănătatea cardiovasculară și poate avea efecte psihologice pozitive, precum o postură mai sigură și mai încrezătoare.
Când este recomandat să stau în picioare sau să fac pauze de ortostatism?
Se recomandă pauze de ridicare sau plimbare la birou la fiecare 30-60 de minute, ortostatism gradat în recuperarea medicală după imobilizare, prevenția trombozelor și în activitățile zilnice pentru menținerea tonusului și posturii corecte.
Când trebuie evitat ortostatismul prelungit?
Ortostatismul prelungit trebuie evitat în cazuri de hipotensiune ortostatică severă, insuficiență cardiacă, anumite afecțiuni neurologice, după intervenții chirurgicale recente, varice severe, tromboză venoasă sau sarcină avansată, mai ales dacă statul în picioare este nemișcat.
Cum pot preveni problemele asociate cu statul prelungit în picioare?
Pentru prevenție, alternați pozițiile (stat jos, stat în picioare, mers), mișcați regulat picioarele, faceți pauze la 30-60 de minute, purtați încălțăminte comodă și ridicați-vă treptat după perioade lungi de repaus. Hidratarea corespunzătoare și consultul medical în caz de amețeli sau leșin sunt, de asemenea, esențiale.
Bibliografie
- Holland, Kimberly. “What to Know about Orthostatic Hypertension.” Healthline, Healthline Media, 23 Aug. 2023, www.healthline.com/health/high-blood-pressure-hypertension/orthostatic-hypertension#symptoms. Accessed 26 Aug. 2025.
- Wouter Wieling, and Victoria E Claydon. “Physiology of the Upright Posture.” Elsevier EBooks, 1 Jan. 2023, pp. 199-202, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/orthostatic-stress, https://doi.org/10.1016/b978-0-323-85492-4.00020-x. Accessed 26 Aug. 2025.
- “Orthostatic Intolerance.” Baker.edu.au, 2025, baker.edu.au/health-hub/oi-research. Accessed 26 Aug. 2025.
- “Orthostatic Hypotension (Postural Hypotension).” Cleveland Clinic, 23 Oct. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/9385-low-blood-pressure-orthostatic-hypotension. Accessed 26 Aug. 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Spermatozoid: structura, funcții, rol
Spermatozoizii sunt celule sexuale masculine microscopice. Atunci când un spermatozoid se unește cu celula sexuală feminină (ovul), începe procesul de dezvoltare fetală. Concepția are loc de cele mai multe ori după actul sexual vaginal, dar este posibilă și prin tehnologii de reproducere asistată, c...
Hormonii sexuali (feminini și masculini): ce rol au în organism
Hormonii sexuali reprezintă o categorie importantă de substanțe chimice, cu rol esențial în reglarea funcțiilor reproductive, dezvoltarea trăsăturilor sexuale secundare și menținerea sănătății generale. Sunt produși în principal de gonade (ovare la femei și testicule la bărbați) și, într-o măsură ma...
Spermicide: ce sunt, indicații, contraindicații
Spermicidul este o substanță chimică utilizată în scop contraceptiv, menită să reducă mobilitatea și viabilitatea spermatozoizilor, împiedicând astfel fecundarea ovulului. Cele mai utilizate substanțe active sunt nonoxinol-9 și octoxinol-9, ambele având capacitatea de a afecta membrana plasmatică a ...