Call Center
Suni din străinătate?
Click aici
București
Brașov
Arad
Craiova
Timișoara
Cluj-Napoca
Sibiu
Ploiesti
Iasi
Află toate informațiile despre analize, laboratoare, puncte de recoltare, gama de analize, indicații pentru pacienți
LISTĂ ANALIZE
Analize disponibile: analize sânge, biochimie, hematologie, imunologie, markeri tumorali, citologie, microbilogie, toxicologie, genetică
REZULTATE ANALIZE ONLINE
Afla rezultatele analizor tale online. Te loghezi cu CODUL DE PROBA primit si CNP-ul tau si poti accesa rezultatele online.
GLOSAR ANALIZE
Află detalii despre analizele de laborator: semnificații, intervale de referință, interpretarea valorilor mari sau mici, indicații de recoltare
INDICATII RECOLTARE
Află cum te pregătești pentru recoltările și examinările de laborator: probe sânge, urină, materii fecale, exhudat faringan, secreții genitale
GLOSAR AFECȚIUNI
Află totul despre cele mai frecvente afectini: cum se manifestă, care sunt cauzele, simptome, care este tratamentul și cum se previn
LABORATOARE CENTRALE
Alege MedLife când ai nevoie de Radiografii, Ecografii, Tomografii sau RMN. Investim constant în cei mai buni specialiști și echipamente pentru o diagnosticare precisă și rapidă
Departamente
PREGĂTIRE PENTRU INVESTIGAȚII
Află cum trebuie să te pregătești pentru investigații Imagistice: RMN, CT, Radiologie, Mamografie, Endoscopie, Osteodensimetrie (DEXA)
CENTRE IMAGISTICĂ
ISTORIA ȘI EVOLUŢIA MEDLIFE
Suntem cel mai mare operator privat de servicii medicale din România și depunem toate eforturile pentru a asigura calitatea excepțională a actului medical
RELAȚIA CU INVESTITORII
Obține informații despre Calendarul financiar, Rapoarte și prezentări pentru investitori, Guvernantă Corporativă, Documente și noutăți MedlLife
FACEM ROMÂNIA BINE
Facem România bine prin cunoaștere, tehnologie și resposabilitate. Medicină, așa cum o înțelegem noi, este cunoașterea vieții de la stiintă la emoții
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Află despre strategia de sustenabilitate MedLife. Un angajament pe care ni l-am asumat de a avea un comportament etic și responsabil, îmbunătățind în diverse moduri viața comunității.
NEWSROOM PENTRU PRESĂ
Vezi comunicatele de presă, kitul de presă, galeria multimedia, cifrele sistemului medical și ultimele știri MedLife
Insuficienta venoasa cronica reprezinta afectarea intoarcerii venoase, care uneori cauzeaza discomfort, edem si modificari cutanate la nivelul extremiatilor inferioare. Sindromul postflebitic (posttrombotic) este insuficienta venoasa cronica simptomatica.
Insuficienta venoasa cronica apare atunci cand venele picioarelor nu permit sangelui sa-ti revina in inima. Inima pompeaza sangele bogat in oxigen prin artere spre restul corpului, in timp ce venele aduc inapoi sangele deoxigenat. Cand o persoana are insuficienta venoasa, venele ei au probleme pentru a muta sangele deoxigenat din brate si picioare inapoi la inima. Supapele defecte din vene provoaca de obicei insuficienta venoasa.
Insuficienta venoasa cronica se incadreaza in trei categorii diferite, in functie de gravitatea simptomelor:
Daca este lasata netratata insuficenta venoasa cronica poate provoca anomalii in capilarele din tesuturile piciorului, ceea ce duce la ulceratii, umflare si hiperpigmentare. Aceasta este o afectiune in care petele de piele devin mai intunecate decat de obicei.
Chirurgie Vasculara și Ecografie Doppler Vascular
Call Center - (021) 9646
Call Center - (025) 6960
Chirurgie Cardio - Vasculara , Chirurgie Cardio - Vasculara Pediatrica și Chirurgie Vasculara
Call Center - (021) 9383
Chirurgie Vasculara și Chirurgie Generala
Cauzele insuficientei venoase cronice
Intoarcerea venoasa de la nivelul extremitatilor inferioare are la baza contractia musculaturii gambei, care pulseaza sangele din sinusoidele intramusculare si venele muschiului gastrocnemian in venele profunde si de-a lungul acestora. Fluxul venos este directionat proximal, spre inima, de valvele venoase.
Insuficienta venoasa cronica apare cand intoarcerea venoasa scade si presiunea venoasa creste (hipertensiune venoasa), din cauza obstructiei venoase (ex.TVP), insuficientei valvelor venoase sau scaderii contractiei musculaturii membrelor inferioare (ex. din cauza imobilizarii).
Hipertensiunea venoasa prelungita determina edem tisular, inflamatie si hipoxie, care conduc la aparitia manifestarilor clinic. In caz de disfunctie a valvelor venelor perforante, care conecteaza venele profunde cu venele superficiale, presiunea poate fi transmisa catre sistemul venos superficial.
Cel mai frecvent factor de risc identificabil pentru insufieinta venoasa veronica este TVP, dupa care urmeaza traumatismele, varsta avansata si obezitatea. Cand etiologia este idiopatica, se considera ca boala este secundara unor episode anterioare de TVP oculta. Insuficienta venoasa cronica simptomatica aparuta dupa TVP este numita sindrom postflebitic (sau posttrombotic).
Factorii de risc pentru sindromul postflebitic la pacientii cu TVP includ tromboza proximala, TVP ipsilaterala recurenta, greutate excesiva (IMC 22-30 kg/mp) si obezitate (IMC >30kg/mp). Varsta avansata, genul feminin si tratamentul cu estrogen se asociaza de asemenea cu acest sindrom, dar aceasta asociere este nespecifica. Folosirea ciorapilor compresivi dupa TVP scade riscul pentru dezvoltarea sindromului postflebitic.
Alti factori de risc includ:
Insuficienta venoasa cronica poate sa nu produca simptome, insa intotdeauna determina aparitia de semne. Sindromul postflebitic este intotdeauna simptomatic, insa uneori nu produce semne. Ambele afectiuni sunt importante deoarece manifestarile pot fi similar celor din TVP acuta si ambele pot conduce la scaderea marcata a nivelului de activitate fizica si a calitatii vietii.
Aceste manifestari se agraveaza cand pacientul sta in picioare sau merge si se amelioreaza in repaus si la ridicarea membrelor inferioare. Modificarile cutanate pot fi insotite de prurit. Semnele au evolutie continua, de la absenta oricarei modifciari la varice venoase (rar) si dermatita de staza a gambelor si gleznelor, cu sau fara ulceratii.
Dermatita de staza venoasa se manifesta prin:
Toate acestea indica prezenta unei boli cronice, sau hipertensiune venoasa severa.
Ulceratiile de staza venoasa pot aparea spontan sau dupa leziuni ale tegumentului (ex. produse prin scarpinat sau traumatisme). In mod tipic acestea sunt localizate in jurul maleolelor mediale, sunt superficiale si umede, iar uneori au miros urat (in special daca nu sunt ingrijite in mod adecvat) sau sunt dureroase. Nu depasesc insa fascia profunda. Prin contrast, ulceratiile secundare bolilor arteriale periferice evolueaza catre leziuni ale tendoanelor si oaselor subiacente. Edemul este de obiei unilateral sau asimetric. Edemele bilaterale simetrice sunt determinate probabil de o boala sistemica (ex. insuficienta cardiaca, hipoalbuminemie), sau de anumite medicamente (ex.blocante ale canalelor de calciu).
De obicei diagnosticul este bazat pe anamneza si examinare fizica. Este recunoscut din ce in ce mai mult ca metoda standard de diagnostic folosirea unui sistem clinic de punctare care include 5 simptome (durere, crampre, senzatie de greutate, prurit, parestezii) si 6 semne (edem, hiperpigmentare, induratie, eczatie venoasa, eritem, durere la comprimarea gambei) carora li se acorda un scor intre 0 (absent sau minim) si 3 (sever).
Daca la 2 vizite efectuate in interval de > sau egal cu 6 luni se calculeaza scoruri intre 5 si 14, diagnosticul este de boala usoara-moderata, iar daca scorurile sunt > sau egale cu 15, diagnosticul este de boala severa. Ecografia duplex a membrelor inferioare contribuie la excluderea diagnosticului de TVP.
Testele medicale suplimentare pentru insuficienta venoasa pot include:
Tratamentul consta in ridicarea membrelor inferioare, realizarea compresiei prin folosirea de bandaje, ciorapi sau dispozitive pneumatice, ingrijirea plagilor si intervenitie chirurgicala (in functie de severitatea bolii). Nu exista medicamente folosite de rutina in tratamentul insuficientei venoase cronice, insa multi pacienti primesc aspirina, conrticosteroizi topici, diuretice (pentru edem) sau antibiotic. Ridicarea piciorului afectat peste nivelul atriului drept scade hipertensiunea venoasa si edemul, poate fi folosita la toti pacientii si ar trebui efetuata de cel putin 3 ori pe zi timp de mai mult de 30 minute o data. Majoritatea pacientilor nu pot respecta insa aceasta masura in cursul zilei.
Compresia este eficace pentru tratamentul si prezenirea insuficientei venoase cronice si a sindromului postflebitic, fiind indicate la toti pacientii. Initial, pana la vindecarea edemului si ulceratiilor si stabilizarea dimensiunilor membrului inferior, se folosesc bandaje elastice. Ulterior se utilizeaza ciorapi compresivi speciali.
Ciorapii ar trebui pusi cand pacientul este treaz si inainte ca activitatea sa determine agravarea edemului, iar presiunea ar trebui sa fie maxima la nivelul gleznelor si sa scada treptat catre genunchi. Aderenta la acest tip de tratament este variabila. Multi pacienti tineri sau activi considera ca ciorapii sunt iritanti, restrictivi sau ridica probleme estetice. Pacientii varstnici pot avea dificultati legate de aplicarea ciorapilor.
Ingrijirea topica a plagilor este o componenta importanta a programului de ingrijire a ulceratiilor de staza venoasa.
In cazul in care necesitati interventie chirurgicala, medicul dumneavoastra va poate sugera:
Aceasta metoda de tratament este rezervata in general insuficientei venoase avansate.In scleroterapie, un produs chimic este injectat in vena deteriorata astfel incat sa nu mai poata transporta sange. Sangele va reveni la inima prin alte vene, iar vena deteriorata va fi in cele din urma absorbita de organism.
In cazuri grave, medicul dumneavoastra poate utiliza o procedura de cateter pentru venele mai mari. Vor introduce un cateter (un tub subtire) in vena, vor incalzi capatul acestuia si apoi il vor scoate. Caldura va determina venele sa se inchida si sa se sigileze pe masura ce cateterul este scos.
Spitalul Hopkins
www.medicalnewstoday.com
www.webmd.com
www.healthline.com
Manualul Merk de diagnostic si tratament
©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.