Oxigenoterapia: ce este, principii, tehnici, recomandări

24 Iulie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Femeie pe pat de spital cu masca de oxigen

Ce este oxigenoterapia

Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen suplimentar persoanelor care nu pot obține cantitatea optimă de oxigen doar prin respirația normală. Este o procedură medicală folosită în diverse afecțiuni respiratorii, cardiovasculare sau metabolice, pentru a corecta hipoxia (deficiența de oxigen în țesuturi).

Prin furnizarea de oxigen la concentrație și debit controlat, această terapie urmărește să îmbunătățească starea generală a pacientului, să reducă simptomele și să prevină complicațiile determinate de hipoxemie (deficiența de oxigen în sângele arterial). Scopurile oxigenoterapiei includ:

  • restabilirea unor valori adecvate pentru oxigenul din sânge;
  • reducerea stresului cardiopulmonar;
  • ameliorarea capacității de efort și a calității vieții.

Oxigenoterapia este disponibilă doar pe bază de prescripție la recomandarea medicului și se poate administra în spital sau acasă. Unele persoane au nevoie de oxigen suplimentar doar pentru o perioadă scurtă de timp, în timp ce altele necesită acest tratament pe termen lung.

Tipuri de oxigenoterapie

Există diferite tipuri de oxigenoterapie care pot fi utilizate, în funcție de modul de administrare a oxigenului. Acestea includ:

  • oxigen gazos: oxigenul este stocat sub formă de gaz sub presiune (gaz comprimat) într-un cilindru metalic, prevăzut cu un regulator pentru a controla fluxul de oxigen; un dispozitiv trimite oxigen la inspirație și oprește fluxul la expirație;
  • oxigen lichid: un recipient asemănător unui termos stochează oxigen pur sub formă de lichid foarte rece; la eliberarea oxigenul, lichidul se transformă într-un gaz care poate fi inspirat. Este util pentru persoanele foarte active, dar se va evapora dacă nu este utilizat în timp util; aceste rezervoare sunt reîncărcabile;
  • concentratoare de oxigen: este un dispozitiv care preia oxigenul din cameră, îl separă și îl comprimă pentru uzul terapeutic, eliminând în același timp azot. Oxigenul este distribuit din rezervor printr-un tub; acesta intră în plămâni prin tuburi nazale, o mască facială sau un tub introdus direct în traheea persoanei. Avantajele concentratoarelor constau în faptul că sunt mai puțin costisitoare și nu necesită reumplere;
  • terapia cu oxigen hiperbaric: este diferită de celelalte metode de oxigenoterapie. Pacientul va inspira oxigen pur într-o cameră presurizată. În camerele hiperbarice, presiunea aerului este crescută de trei sau patru ori peste nivelurile normale, ceea ce crește cantitatea de oxigen furnizată țesuturilor. Creșterea presiunii aerului din interiorul camerei ajută plămânii să absoarbă mai mult oxigen; acest oxigen suplimentar poate ajuta la vindecarea rănilor, arsurilor sau infecțiilor.

În ce constă oxigenoterapia

Oxigenoterapia presupune câteva etape cheie:

  • evaluare inițială:
    • măsurarea saturației pulsului și, dacă este necesar, a gazelor arteriale;
    • evaluarea simptomelor: dispnee, cianoză, confuzie.
  • stabilirea indicației și a țintelor:
    • stabilirea valorilor țintă: saturația de oxigen între 90-96% (în majoritatea cazurilor) sau 88-92% în boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
    • alegerea modalității de administrare: flux slab pentru utilizări temporare, flux ridicat sau ventilație neinvazivă în cazurile severe.
  • setarea dozei și monitorizare:
    • ajustarea ratei de oxigen pentru a atinge țintele;
    • monitorizarea continuă a saturației de oxigen, evaluarea semnelor vitale, reevaluare la fiecare una - patru ore;
    • controlul posibilelor efecte adverse: uscăciunea mucoaselor, arsuri, retenție de CO₂.
  • instruirea pacientului pentru administrare corectă;
  • evaluare continuă și decizia de întrerupere:
    • reevaluări zilnice dacă oxigenoterapia este în regim cronic;
    • teste de întrerupere pentru a verifica menținerea stabilității fără suport;
    • în caz de înrăutățire a stării pacientului, revizuirea planului și modificarea modalității de administrare a oxigenului.

Când este recomandată oxigenoterapia

Oxigenoterapia este indicată în numeroase afecțiuni asociate cu nivelul scăzut de oxigen din sânge:

  • boli pulmonare cronice;
  • insuficiență respiratorie acută: în pneumonie severă, bronșită acută, COVID‑19;
  • edem pulmonar acut;
  • șoc, traumă, hemoragii masive;
  • post-operator și la anestezie;
  • tulburări metabolice sau intoxicații;
  • apnee în somn cu hipoxemie severă.

Când este contraindicată oxigenoterapia

În general, oxigenul este sigur, dar există situații speciale când oxigenoterapia este contraindicată.

Principala contraindicație absolută pentru terapia cu oxigen hiperbaric este pneumotoraxul netratat. Modificările de presiune din camera hiperbarică pot determina dilatarea aerului din spațiul pleural, ducând la un pneumotorax în tensiune.

Mai multe alte condiții medicale sunt considerate contraindicații relative pentru oxigenoterapie în general:

  • claustrofobia: poate fi o problemă semnificativă pentru terapia cu oxigen hiperbaric, din cauza mediului închis al camerei; pacienții pot refuza sau întrerupe tratamentul;
  • anumite afecțiuni medicale: afecțiuni precum sinuzita cronică, emfizemul cu retenție de CO2, chirurgia reconstructivă a urechii sau pneumotoraxul spontan pot prezenta riscuri crescute și necesită o evaluare atentă;
  • probleme pulmonare și cardiovasculare: bolile pulmonare, hipertensiunea arterială necontrolată, insuficiența cardiacă congestivă sau afecțiuni care se pot agrava odată cu toxicitatea oxigenului, cum ar fi infarctul miocardic acut;
  • medicație: anumite medicamente pot interacționa cu oxigenoterapia și pot necesita precauții specifice sau pot reprezenta contraindicații;
  • alți factori: febra mare, infecțiile respiratorii superioare, infecțiile virale sau diabetul necontrolat.

Care sunt beneficiile oxigenoterapiei

Oxigenoterapia oferă multiple avantaje:

  • îmbunătățește oxigenarea țesuturilor;
  • reduce efortul respirator: scade frecvența respiratorie și efortul muscular respirator;
  • reduce mortalitatea în boala pulmonară obstructivă cronică;
  • îmbunătățește toleranța la efort și calitatea vieții;
  • reduce spitalizările;
  • eficientă în edemul pulmonar acut;
  • ameliorare rapidă în intoxicații.
Camera hiperbara medicala cu presiune unica utilizata in tratamente cu oxigenoterapie

Care sunt riscurile asociate cu oxigenoterapia

Deși în general este sigură, utilizarea oxigenului poate genera complicații dacă nu este supravegheată corect:

  • toxicitate pulmonară: administrarea prelungită de oxigen poate duce la fibroză alveolară, edem pulmonar și acutizare a inflamației alveolare;
  • hipercapnie: la pacienții cu BPOC, oxigenul excesiv poate inhiba stimularea respirației și deteriora eliminarea dioxidului de carbon;
  • dependență: pacienții cronici pot dezvolta anxietate fără oxigen, chiar și când nu este clinic necesar;
  • complicații locale: iritarea mucoaselor nazale, uscăciune, epistaxis, candidoză nazală, esofagită la cei care respiră și pe gură;
  • afectarea vederii la prematuri; oxigenul necontrolat poate cauza retinopatie la nou-născuții prematuri;
  • infecții nosocomiale: căile de administrare (canule, măști) pot fi contaminate dacă nu sunt curățate corect.

Alte informații despre oxigenoterapie de la specialiștii MedLife

Oxigenul este un produs medical care necesită prescripție de la un specialist. Oxigenoterapia trebuie utilizată doar ca tratament. Dacă inhalați mai mult oxigen decât are nevoie organismul, vă poate încetini respirația și ritmul cardiac la niveluri periculoase. Prea mult oxigen poate duce la intoxicație. Semnele intoxicației cu oxigen includ:

  • durere în piept;
  • dificultăți de respirație;
  • amețeli;
  • spasme musculare;
  • greață;
  • probleme de vedere.

Fiecare tip de dispozitiv de administrare a oxigenului are o setare sau un „debit de oxigen”, care reglează cantitatea de litri de oxigen care curg pe minut. Acest debit trebuie stabilit de medic și nu trebuie modificat fără recomandarea acestuia.

Oxigenul suplimentar este, în general, foarte sigur. Cu toate acestea, există câteva sfaturi majore de siguranță de care trebuie să țineți cont.

Cea mai importantă măsură de siguranță este să țineți oxigenul departe de o flacără deschisă sau de o sursă de căldură. Oxigenul nu va provoca un incendiu de la sine, dar susține arderea. De asemenea, recipientul de oxigen trebuie ținut întotdeauna în poziție verticală.

Medicul vă poate recomanda să aveți un pulsoximetru pentru a măsura saturația de oxigen. Acest lucru vă va ajuta să vă asigurați că nivelul de oxigen din corp nu scade la un nivel periculos de scăzut.

Bibliografie

  1. “Oxygen Therapy.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2024, medlineplus.gov/oxygentherapy.html. Accessed 5 July 2025.
  2. Clinic, Cleveland. “Supplemental Oxygen Therapy Helps People with Breathing Problems Get the Oxygen Their Bodies Need to Function. There Are Different Types of Oxygen Therapy.” Cleveland Clinic, 6 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/treatments/23194-oxygen-therapy. Accessed 5 July 2025.
  3. American Lung Association. “Things to Know When Using Oxygen Therapy [Video].” Lung.org, 2024, www.lung.org/lung-health-diseases/lung-procedures-and-tests/oxygen-therapy/things-to-know-when-using-oxygen. Accessed 5 July 2025.
  4. Stubblefield, Heaven. “Oxygen Therapy.” Healthline, Healthline Media, 22 Jan. 2014, www.healthline.com/health/oxygen-therapy. Accessed 5 July 2025.
  5. Rogers, Kara. “Oxygen Therapy | Benefits, Uses & Side Effects.” Encyclopedia Britannica, 23 Dec. 2009, www.britannica.com/science/oxygen-therapy. Accessed 5 July 2025.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pasul 1

Detaliile Pacientului

Pasul 2

Detaliile Programării

Articole din aceeași categorie

Dicționar medical
Eritrocite ilustratie

Eritrocite: ce sunt și ce trebuie să știi despre ele

Eritrocitele, cunoscute și sub numele de globule roșii, sunt componente esențiale ale sângelui, implicate în transportul oxigenului și dioxidului de carbon în organism. Deși reprezintă cele mai numeroase celule sanguine, rolul lor este adesea subestimat. Înțelegerea funcției, structurii și patologii...

Dicționar medical
Medic ce tine in maini un craniu omenesc

Craniul: rol, funcţii, afecţiuni comune

Craniul este structura osoasă care formează scheletul capului și are rolul principal de a proteja creierul. El este alcătuit din 22 de oase, împărțite în două părți: neurocraniul (care înconjoară și protejează creierul) și viscerocraniul (care formează fața). Pe lângă protecție, craniul oferă suport...

Dicționar medical
Ilustratie 3D cu anticorpi imunoglobuline IG, proteine implicate in sistemul imunitar

Imunoglobulinele: ce sunt, tipuri, rol în organism

Imunoglobulinele, numite și anticorpi, sunt molecule produse de globulele albe din sânge (leucocitele) care ajută organismul să se apere împotriva infecțiilor, bolilor autoimune, cancerului și altor afecțiuni. Acestea se leagă de celule străine, cum ar fi bacteriile și virusurile, pentru a ajuta leu...