Paranoia: ce este și ce trebuie să știi despre ea

Ce este paranoia

Paranoia este sindromul care determină o persoană că aibă gânduri și sentimente de neîncredere și suspiciune față de anumite situații sau alte persoane, în absența unui motiv întemeiat.

Persoanele care au această afecțiune gândesc adesea că alți oameni vor să le atace sau că vor să le facă rău în vreun fel. Alte persoane manifestă gânduri paranoide despre amenințări la adresa altor persoane, a culturii sau a societății.

Paranoia este cel mai frecvent simptom al psihozei, fiind întâlnită la peste 70% dintre persoanele cu psihoză. Afecțiunea, care afectează serios sănătatea mintală, variază în severitate și poate fi temporară sau de lungă durată.

Există și persoane care manifestă idei paranoide prevalente, fără stări de psihoză. În realitate, paranoia ușoară este destul de frecventă la populația generală.

Tipurile de idei paranoide sunt grupate în patru subtipuri:

• neîncredere - acest tip de persoană este excesiv de suspicioasă față de intențiile celorlalți, nu are încredere în alți oameni, chiar dacă nu există suficiente dovezi care să justifice aceste sentimente;
• sensibilitate interpersonală – acest tip de persoană are tendința de a interpreta negativ limbajul verbal sau nonverbal al celorlalți, atribuind semnificații negative remarcilor altor persoane;
• idei de referință – acest tip de persoană considera că evenimente aleatorii sau irelevante au legătură directă ea;
• idei de persecuție - acest tip de persoană crede că cineva sau ceva o maltratează, o spionează sau încearcă să o rănească, și are uneori tendința de a depune plângeri repetate către autoritățile legale.

Severitatea paranoiei depinde, în general, de severitatea / intensitatea ideației și de durata acesteia, precum și de impactul pe care aceste gânduri îl au asupra comportamentului.

Numeroși oameni experimentează un tip de paranoia ușoară, la un moment dat în viață, aceasta fiind considerată paranoia non-clinică, adică temporară și fără efecte supărătoare și copleșitoare.

Paranoia severă este frecventă în patologiile psihiatrice, cele mai evidente semne ale unei forme de acest tip fiind considerate, de psihiatrii, ideile delirante de persecuție.

De ce apare paranoia

Paranoia poate semnala, uneori, o tulburare organică, cum ar fi o encefalopatie sau un accident vascular cerebral.

Paranoia apare însă, mai ales în anumite afecțiuni mintale, în special în cele care implică psihoză, cum ar fi:

• tulburarea de personalitate paranoidă, în condiții de stres - tulburare de personalitate distinctă în care persoanele manifestă o neîncredere și o suspiciune cronică și omniprezentă față de ceilalți;
• tulburarea de personalitate borderline - în acest tip de tulburare paranoia este de obicei tranzitorie și apare atunci când nivelurile de stres sunt ridicate, spre deosebire de multe alte afecțiuni în care paranoia este un simptom fix sau continuu;
• tulburarea bipolară – în timpul episoadelor maniacale sau depresive care definesc acest tip de tulburare, apar ideile delirante paranoide;
• tulburări psihotice - paranoia și ideile delirante paranoide pot apărea în tulburările psihotice, cum ar fi schizofrenia, tulburarea delirantă persistentă și tulburarea schizoafectivă, acestea fiind afecțiunile în care sunt cel mai frecvent întâlnite.

Alte simptome ale psihozei pot include:

• limbajul dezorganizat;
• gândirea dezordonată;
• halucinații;
• comportament bizar, ilogic;
• ideație suicidară/homicidară;
• agitație/inhibiție psihomotorie.

Care sunt opțiunile de tratament pentru paranoia

Tratamentul pentru manifestările paranoide ușoare, în absența unui diagnostic de afecțiune mintală preexistentă, va fi decis de medicul psihiatru. El va putea recomanda medicație, psihoterapie, sau ambele. Sub îndrumarea unui psiholog, pot fi identificate și modificate emoțiile, gândurile și comportamentele nesănătoase.

Dacă există diagnostic al unei afecțiuni mintale preexistente care poate cauza paranoia, tratamentul trebuie să țină cont de tipul de afecțiune și de severitatea acesteia. De cele mai multe ori, tratamentul va implica o combinație de psihoterapie și administrare de medicamente anxiolitice și/sau antipsihotice.

În diagnosticul de delir paranoid, în care pot fi prezente și alte simptome de psihoză, cum ar fi halucinațiile, tratamentul trebuie să se facă sub supraveghere strictă, de regulă, cu internare, până când simptomele remit sau se diminuează.

Alte informații despre paranoia de la specialiștii MedLife

Paranoia nu este o problemă de sănătate mintală în sine, dar poate fi un simptom al altor probleme de sănătate mintală.

Numeroși oameni au trăiri paranoide la un moment dat în viață, dar dacă manifestările încep să afecteze viața de zi cu zi, acesta poate fi un semn al unei probleme de sănătate mintală, care trebuie tratată.

Paranoia poate fi un simptom al psihozei, care este, la rândul ei, parte din anumite afecțiuni psihiatrice.

Persoanele care suferă de psihoză pot experimenta idei delirante paranoide, care se referă la gândul de nestrămutat că cineva vrea să le facă rău.

În perioadele de stres extrem, paranoia poate fi simptomul unor tulburări de personalitate.

Există legătură între paranoia și anxietate, în sensul în care anxietatea poate provoca paranoia sau poate duce la o intensificare a ideilor paranoide, iar acestea, la rândul lor, vor crește sentimentul de teamă în context delirant.