Scintigrafia: în ce constă, când e recomandată, avantaje

Ce este scintigrafia

Scintigrafia este investigația medicală cu ajutorul căreia medicii pot vedea cum arată un organ și cât de bine funcționează. Pentru realizarea acestei examinări se folosește o cantitate foarte mică dintr-o substanță specială, care se administrează, de regulă, prin injectare și care pune în evidență organul ce trebuie examinat.

Prin intermediul unei camere speciale, care realizează imagini ale zonei investigate, se vede cum funcționează organul examinat, iar medicul poate observa dacă anumite părți prezintă modificări și necesită investigații suplimentare.

Spre deosebire de alte investigații imagistice (radiografie, ecografie, tomografie computerizată sau rezonanță magnetică), care oferă în principal imagini ale structurii organelor, scintigrafia arată activitatea acestora. Altfel spus, dacă celelalte investigații indică „cum arată” un organ, scintigrafia arată „cum lucrează” acesta.

Scintigrafia poate fi utilizată pentru examinarea mai multor organe și țesuturi din organism, cum ar fi evaluarea oaselor, a glandei tiroide, a rinichilor, a inimii, a plămânilor sau a ficatului. În funcție de organul analizat și de problema medicală suspectată, există mai multe tipuri de scintigrafie.

Acest tip de investigație este o metodă modernă și precisă de diagnostic care poate identifica anumite afecțiuni încă din fazele timpurii, chiar înainte uneori ca acestea să poată fi observate prin alte investigații imagistice. Cu ajutorul informațiilor obținute medicii pot stabili mai ușor diagnosticul și pot alege rapid tratamentul potrivit pentru fiecare pacient.

Scintigrafia osoasă: indicații și informații oferite

Scintigrafia osoasă este utilizată pentru evaluarea oaselor și pentru identificarea unor modificări care nu sunt întotdeauna vizibile la radiografia obișnuită. În cadrul procedurii se administrează o substanță specială care se acumulează în special în zonele în care activitatea osoasă este mai intensă decât în mod normal.

Aceste zone sunt evidențiate atunci când osul este în proces de vindecare după o leziune, atunci când apare un proces inflamator sau o infecție ori când apar formațiuni tumorale. Prin investigație se văd modificările osoase din stadiu timpuriu și se pot afla informații importante pentru stabilirea diagnosticului.

Cea mai frecventă utilizare a scintigrafiei osoase este depistarea metastazelor osoase la pacienții diagnosticați cu anumite tipuri de cancer (cancerul de sân, cancer de prostată sau pulmonar). Investigația permite evaluarea întregului sistem osos și poate identifica eventuale zone afectate chiar înainte de apariția simptomelor.

Scintigrafia osoasă mai este utilă și pentru diagnosticarea fracturilor de stres sau a fracturilor foarte mici, care uneori nu pot fi observate la radiografia standard, mai ales în primele zile după producerea acestora.

Investigația este recomandată și când există suspiciunea unei infecții osoase sau a unor boli inflamatorii care afectează articulațiile și oasele, boli metabolice osoase (boala paget, necroza avasculară) dar poate fi utilizată și pentru monitorizarea evoluției bolii și a răspunsului la tratament, atât în cazul afecțiunilor oncologice, cât și al altor boli care afectează sistemul osos.

Scintigrafia cardiacă: indicații și informații oferite

Scintigrafia cardiacă îi ajută pe medici să evalueze circulația sângelui la nivelul inimii și modul în care funcționează mușchiul cardiac. Pentru realizarea acesteia se administrează o cantitate foarte mică dintr-o substanță specială, care ajunge prin sânge la inimă și permite obținerea unor imagini detaliate ale activității acesteia.

Una dintre cele mai frecvente forme ale investigației este scintigrafia miocardică de perfuzie, cunoscută și sub denumirea de test de stres nuclear. Aceasta este utilizată pentru a verifica dacă mușchiul inimii primește suficient sânge și oxigen, atât în repaus, cât și în timpul efortului fizic sau după administrarea unor medicamente care simulează efectele efortului asupra inimii.

Compararea imaginilor obținute în repaus cu cele realizate în timpul efortului permite medicului să identifice zonele în care circulația sângelui este redusă doar în anumite situații, ceea ce poate indica îngustarea arterelor care alimentează inima. Investigația poate evidenția și zone ale mușchiului cardiac permanent afectate în urma unui infarct miocardic.

Scintigrafia cardiacă poate fi utilizată și pentru a stabili dacă anumite zone ale inimii sunt încă funcționale și ar putea beneficia de tratamente suplimentare pentru îmbunătățirea circulației sanguine. Aceste informații sunt esențiale pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau cu afectare severă a funcției inimii.

Specialiștii MedLife solicită uneori această investigație și înaintea unor intervenții chirurgicale importante, pentru evaluarea riscului cardiac, în special la persoanele care au deja boli cardiovasculare sau factori de risc precum diabetul, hipertensiunea arterială sau colesterolul crescut.

Scintigrafia cardiacă poate fi utilizată și pentru monitorizarea unor tratamente oncologice care pot afecta funcția inimii.

Scintigrafia renală: indicații și informații oferite

Acest tip de investigație arată cât de bine funcționează rinichii și dacă urina se elimină normal din organism. Spre deosebire de ecografie sau de alte investigații care expun în principal aspectul rinichilor, scintigrafia oferă informații despre activitatea fiecărui rinichi în parte.

În timpul investigației se administrează o cantitate foarte mică dintr-o substanță specială, care ajunge la rinichi prin sânge și este urmărită cu ajutorul unui aparat special. Medicul poate observa dacă ambii rinichi funcționează corect și cât contribuie fiecare dintre ei la funcția renală totală.

Scintigrafia renală poate fi folosită și pentru a analiza structura și starea țesutului renal, fiind utilă în depistarea unor leziuni sau cicatrici apărute după infecții urinare repetate. De asemenea, poate ajuta la identificarea unor anomalii ale rinichilor prezente încă de la naștere.

Investigația este utilizată și pentru a evalua circulația urinei de la rinichi către vezica urinară și pentru a identifica eventuale blocaje sau îngustări la nivelul căilor urinare, care pot împiedica eliminarea normală a urinei.

La copii, această investigație este frecvent recomandată în cazul infecțiilor urinare repetate sau atunci când există suspiciunea că urina se întoarce din vezica urinară către rinichi, situație care poate favoriza apariția complicațiilor și afectarea funcției renale în timp.

Scintigrafia renală este deseori utilizată pentru monitorizarea pacienților care au beneficiat de un transplant de rinichi sau au avut intervenții chirurgicale la nivelul aparatului urinar, pentru că oferă informații importante despre evoluția funcției renale după tratament.

Avantajele scintigrafiei față de alte investigații imagistice

Scintigrafia prezintă avantaje importante față de alte metode imagistice utilizate frecvent, precum radiografia, ecografia, CT sau RMN. Principalul beneficiu este faptul că oferă informații despre modul în care funcționează organele și țesuturile, nu doar despre aspectul lor.

În privința unor afecțiuni ale sistemului osos, inclusiv răspândirea anumitor tipuri de cancer la nivelul oaselor, scintigrafia poate identifica modificările mult mai devreme față de investigațiile care arată doar structura osoasă.

Un alt avantaj al scintigrafiei este faptul că poate fi examinată o mare parte a organismului sau chiar a întregului corp, într-o singură investigație. De exemplu, în scintigrafia osoasă poate evalua toate oasele în aceeași sesiune, fără a fi necesare examinări separate pentru fiecare regiune a corpului.

În ceea ce privește nivelul de radiații utilizat, acesta este chiar mai redus față de examinările de tip computer tomograf.

Trebuie subliniat că scintigrafia nu înlocuiește alte metode imagistice, ci le completează, fiind considerată o investigație valoroasă în diagnosticul modern, pentru că oferă informații diferite și complementare față de cele obținute prin alte metode imagistice disponibile.