MINTE

08 Martie 2021

Tot ce trebuie sa stii despre boala Alzheimer

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o afectiune neurodegenerativa, care determina deteriorarea progresiva a capacitatilor cognitive pana la pierderea autonomiei bolnavului. Printre simptome se afla: pierderile de memorie repetate, problemele de orientare, tulburarile functiilor executive (de exemplu, pacientul nu mai stie cum sa isi foloseasca telefonul mobil).

Nu se cunosc exact cauzele ce duc la aparitia acestei boli si nu exista o metoda de tratament eficienta care sa o vindece. Este foarte important ca persoanele care au simptome sa mearga la doctor de la primele aparitii ale acestora, deoarece exista metode care pot ameliora manifestarile.

Despre Alzheimer si dementa

Boala Alzheimer incepe de obicei incet si se agraveaza treptat in timp, fiind o boala progresiva, in vreme ce simptomele dementei se agraveaza gradual pe parcursul a mai multi ani. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa a varstei a treia si cea mai importanta din grupul bolilor degenerative ale Sistemului Nervos Central.

Dementa este un termen general dat unui set de simptome ce include pierderi grave de memorie, o scadere semnificativa a abilitatii de a rationa si a comunica, fiind cauzata, in general, de deteriorarea celulelor creierului.

Desi cauzele care determina dementa pot sa fie foarte diferite, Alzheimer este cauza principala a declansarii dementei, in procent de 80% dintre cazuri. Cea de-a doua forma cea mai comuna de dementa este dementa vasculara, cauzata de un accident vascular cerebral sau de un flux sangvin scazut la nivel cerebral. Alte boli care pot cauza dementa includ: boala Huntington, boala Parkinson, boala Creutzfeldt-Jakob, hidrocefalia interna activa, traumatismele cerebrale severe si alcoolismul.

Desi varsta inaintata este cel mai cunoscut factor de risc pentru aparitia bolii Alzeimer, aceasta nu este o boala specifica inaintarii in varsta.

Cauze si factori de risc

Nu se cunoaste cu siguranta cauza care provoaca boala Alzheimer, dar este posibil sa existe mai multi factori care determina aparitia bolii, cum ar fi varsta, istoricul in familie (mostenirea genetica), stilul de viata si mediul. A avea unul sau mai multi dintre acesti factori de risc nu inseamna ca o persoana va dezvolta cu siguranta boala Alzheimer, dar nivelul de risc creste.

Analizand efectele bolii asupra creierului bolnavilor, cercetatorii au observat ca in determinarea aparitiei bolii Alzheimer sunt implicate anumite proteine de la nivelul creierului care nu functioneaza normal, afecteaza activitatea neuronilor si elibereaza substante toxice. Acestia au observant ca tesuturile nervoase ale persoanelor afectate contin diverse depuneri (placi) de proteine beta-amiloide (interfera cu posibilitatea comunicarii dintre neuroni) si proteine “tau” (blocheaza reteaua de celule neuronale).

 

Printre factorii de risc ce pot provoca boala Alzheimer, se numara:

  • varsta – inaintarea in varsta este factorul de risc cel mai cunoscut;
  • istoricul in familie (mostenirea genetica) – riscul este cel mai mare pentru persoanele care au o ruda de gradul I ce sufera de boala Alzheimer (26% pana la 45% risc teoretic absolut);
  • sindromul Down – multe persoane care au Sindrom Down prezinta un risc ridicat de a dezvolta boala Alzheimer;
  • lovituri puternice la cap - traume craniene grave din trecut;
  • expunerea indelungata la anumite substante toxice;
  • afectiuni cardiace – hipertensiunea arteriala, dislipidemia, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul marit, fumatul;
  • unele bacterii (Chlamidii) și unele virusuri (slow-virus) - ar favoriza formarea de placi senile;
  • odihna insuficienta – mai multe studii au aratat ca lipsa somnului, dificultatea de a adormi sau somul insuficient, pot creste riscul de Alzheimer.

 

Simptomele bolii Alzheimer

Simptomele bolii Alzheimer sunt diferite de la pacient la pacient si evolueaza de la caz la caz, mai repede sau mai lent. Printre manifestarile generale ale acestei afectiuni se numara, insa, urmatoarele:

  • Memoria si vorbirea - la inceputul bolii Alzheimer, amintirile pe termen lung raman, de obicei, intacte, in timp ce amintirile pe termen scurt devin vagi. Boala perturba discursul, astfel incat pacientii se chinuie sa gaseasca anumite cuvinte comune.
  • Comportamentul - modificarea dispozitiei, judecata slaba si igiena precara sunt alte semne ale bolii.
  • Dispunerea gresita a lucrurilor – bolnavul uita locul in care aseza, in mod normal, lucrurile.
  • Probleme in indeplinirea sarcinilor uzuale - persoana afectata incepe sa aiba dificultati in indeplinirea sarcinilor uzuale, cum ar fi mancatul sau ingrijirea personala.
  • Schimbari de personalitate si comportament - persoana devine neobisnuit de nervoasa, iritabila, agitata sau linistita. Uneori, persoanele cu Alzheimer devin confuze si paranoice.
  • Incapacitatea de a urmari instructiuni - persoana are dificultati in a intelege comenzi simple. Din acest motiv, pacientul devine confuz si se poate pierde foarte usor.
  • Probleme de comunicare - persoana afectata nu isi poate aminti anumite cuvinte si are dificultati in a intelege sensul cuvintelor comune.
  • Deficiente vizuale si spatiale - pierderea abilitatilor spatiale, neputand sa aranjeze elementele intr-o anumita ordine sau sa recunoasca forme.
  • Pierderea motivatiei - persoana in cauza poate deveni foarte pasiva si trebuie convinsa sa se implice sau sa interactioneze cu alte persoane.
     

Tipuri de Alzheimer

Exista 3 tipuri cunoscute ale bolii Alzheimer:

Alzheimer cu debut precoce. Aceasta este o forma rara a bolii in care persoanele afectate sunt diagnosticate inainte de varsta de 65 de ani. Mai putin de 10% dintre pacientii cu Alzheimer prezinta acest tip al bolii.

Alzheimer cu debut tardiv. Aceasta este cea mai comuna forma a bolii Alzheimer, reprezentand aproximativ 90% dintre cazuri si apare, de obicei, dupa varsta de 65 de ani.

Alzheimer genetic. Aceasta este o forma a bolii Alzheimer care este in totalitate mostenita. Este extrem de rara, reprezentand mai putin de 1% dintre toate cazurile.
 

Stadiile bolii Alzheimer

Stadiile bolii

 

Boala Alzheimer progreseaza de obicei lent, existand 3 stadii ale evolutiei bolii: stadiul usor, stadiul moderat si stadiul sever.

1. Alzheimer in stadiu incipient (usor)

In stadiul incipient al Alzheimerului, o persoana poate functiona independent, poate conduce, poate lucra, poate duce o viata sociala normala. Acest stadiu poate sa apara cu mult timp inainte ca boala sa creeze probleme serioase si sa fie diagnosticata.

Simptomele cele mai evidente au legatura cu memoria de scurta durata, insa amintirile din tinerete sunt intacte. Acestea variaza de la o persoana la alta si pot include:

  • probleme in a-si aminti anumite cuvinte familiare sau nume;
  • dificultati privind orientarea spatiala;
  • repetarea acelorasi intrebari de mai multe ori;
  • dificultati in realizarea calculelor;
  • probleme in localizarea obiectelor recent folosite;
  • neadaptare la situatii noi si nefamiliare;
  • reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita;
  • pacientul incepe sa devina mai retras;
  • tulburari de judecata, de dispozitie afectiva, iritabilitate, neliniste.
     

2.      Alzheimer in stadiu mediu (moderat)

Stadiul mediu este de obicei cel mai lung stadiu si poate dura multi ani. Pe masura ce boala progreseaza, persoana cu Alzheimer va necesita un nivel din ce in ce mai mare de ingrijire deoarece simptomele dementei sunt mai pronuntate. Acest stadiu este caracterizat de tulburari de memorie notabile si de probleme de concentrare.

Simptomele, care variaza de la o persoana la alta, pot include:

  • dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, obisnuite;
  • probleme in recunoasterea persoanelor familiare;
  • aparitia starilor de agitatie, frustrare sau suparare;
  • tulburari de dispozitie accentuate, ostilitate fata de persoane apropiate;
  • tulburari de personalitate;
  • reactii in moduri neasteptate, cum ar fi refuzul de a face baie;
  • confuzie crescuta si dezorientare - pacientul se poate rataci usor;
  • dificultati in a se imbraca;
  • insomnii si stari de agresivitate (amenintari, acuzatii, tipete) sau de suspiciune exagerata (ca i s-ar fura lucruri din casa), adica tulburari psihotice, cu deliruri si halucinatii vizuale deseori;
  • dificultatea de a lua o decizia, de a organiza sau de a planifica ceva;
  • agravarea dificultatilor de citire, scriere si calcul;
  • necesitatea unei supravegheri si ingrijiri permanente.
     

3.      Alzheimer in stadiu avansat (sever)

In stadiul final al bolii, cand declinul cognitiv este sever, simptomele bolii se agraveaza. Pe masura ce abilitatile cognitive continua sa se inrautateasca, personalitatea bolnavilor se modifica radical, astfel ca ei au nevoie de ajutor constant pentru a se descurca in viata de zi cu zi. In acest stadiu, siptomele pot fi:

  • neputinta de a desfasura activitati obisnuite precum mersul la toaleta, spalatul, imbracatul, mancatul;
  • pierderea abilitatii de a mesteca alimentele, de a inghiti;
  • dificultati in pastrarea echlibrului, dificultati de mers;
  • stari confuzive, uneori cu agitatie, in special noaptea;
  • dificultati in comunicare;
  • pierderea abilitatii de a reactiona la ceea ce se intampla in jurul lor;
  • incoerenta discursului;
  • pierderea capacitatii de a comunica prin cuvinte;
  • pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal;
  • tulburari de personalitate si comportamentale serioase;
  • scaderi in greutate;
  • cresterea vulnerabilitatii la infectii, in special la pneumonie.
     

Diagnostic

Se folosesc mai multe metode si instrumente pentru a determina daca o persoana care are probleme de memorie este afectata de Alzheimer. Cu cat un diagnostic este pus mai devreme, cu atat si tratamentul este mai eficient.

Diagnosticul este unul prin excludere. Astfel, medicii realizeaza:

  • istoricul medical al pacientului;
  • examenul fizic si neurologic;
  • examinare psihologica;
  • analize de sange;
  • testare radiologica;
  • tomografia cu emisie de pozitroni;
  • teste genetice – sunt relevante doar in cazuri de Alzheimer familial;
  • analiza LCR (lichidul cefalorahidian) pentru beta-amiloid si proteina tau-fosfotau.
     

Tratament

Din pacate nu exista inca un tratament eficace care sa vindece boala Alzheimer, iar procesul de degradare a celulelor cerebrale este ireversibil. Cu toate acestea, exista anumite solutii folosite pentru a imbunatati calitatea vietii bolnavului si care pot intarzia evolutia bolii.

Anumite substante medicamentoase pot ameliora simptomele acestei bolii Alzheimer. Printre categoriile de medicamente care pot sa fie prescrise de medic se numara: inhibatori de colinesteraza, antagonisti ai receptorilor NMDA, donezepil, memantina, antidepresive, somnifere, antianxiolitice sau antipsihotice.

De asemenea, sunt foarte iportante schimbarile privind stilul de viata si grija pe care membrii familiei si personalul medical implicat o acorda pacientului. Acesta trebuie tratat cu atentie, ferit de situatii care ii pot produce sentimente puternice si stres. Se recomanda odihna si activitati de relaxare.

Preventie

Preventie

 

Pana in prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a maladiei Alzheimer. Totusi, medicii fac anumite recomandari care ar putea preveni sau incetini declinul cognitiv:

  • renuntarea la fumat;
  • mentinerea unei vieti active;
  • alimentatie rationala cu o cantitate ridicata de legume si fructe bogate in vitamina C in combinatie cu administrarea unor doze ridicate de vitamina E, grasimi cu procentaj ridicat de acizi grasi nesaturati;
  • practicarea testelor de memorie si a jocurilor pentru stimulare mentala (puzzle, integrame, sudoku sau sah);
  • cititul, dansul;
  • socializarea si mentinerea unei vieti active;
  • respectarea tratamentului pentru controlul presiunii arteriale, al diabetului si al colesterolului ridicat;
  • suplimente care ar putea ajuta la buna functionare a creierului (acizi grasi Omega3, Vitamina D3, Coenzima Q10, Luteina si zeaxantina, Ginkgo biloba).
Neurologie
Alzheimer


Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


Medici NEUROLOGIE

Albeanu Adriana Gabriela
Albeanu Adriana Gabriela
Medic Primar
Albeanu Adriana Gabriela
Medic Primar

Neurologie, Neurologie pediatrica

MM
MARCEANU MANUELA-RODICA
Medic primar
MARCEANU MANUELA-RODICA
Medic primar

Neurologie

Centea Alexandru Octavian
Centea Alexandru Octavian
Medic Primar
Centea Alexandru Octavian
Medic Primar

Neurologie

Plesa Florentina - Cristina
Plesa Florentina - Cristina
Doctor
Plesa Florentina - Cristina
Doctor

Neurologie

Nicolae Horia
Nicolae Horia
Medic Primar
Nicolae Horia
Medic Primar

Ecografie Doppler Vascular, Neurologie

Mardirosevici Maria Luciana
Mardirosevici Maria Luciana
Medic Specialist
Mardirosevici Maria Luciana
Medic Specialist

Neurologie

Neagu Oana-Camelia
Neagu Oana-Camelia
Medic Primar
Neagu Oana-Camelia
Medic Primar

Neurologie

Toboc Patricia-Daniela
Toboc Patricia-Daniela
Medic Specialist
Toboc Patricia-Daniela
Medic Specialist

Ecografie 4D Expert, Neurologie

Vezi toți medicii

©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.