medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Amaxofobie

Amaxofobie

Alte denumiri: Frica de condus

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre frica de condus

Amaxofobia reprezintă frica excesivă și irațională de a conduce mașini sau de a fi pasager. Cel care suferă de această fobie recunoaște că frica sa este excesivă sau iraţională, dar nu se simte capabil să-și schimbe reacțiile.

O persoană care suferă de amaxofobie fie evită șofatul, fie suportă această situație cu suferință și disconfort intens; acest lucru afectează semnificativ rutinele zilnice normale (muncă, activități sociale și relații).

Deși nu există o distincție oficială între diferitele tipuri de amaxofobie, această afecțiune se poate prezenta în două moduri:

  • frica de a conduce: teama se concentrează, în primul rând, pe condusul efectiv al unei mașini;
  • frica de a fi pasager: simptomele apar ca răspuns la călătoria într-un anumit tip de vehicul.

Unii oameni cu amaxofobie încă mai pot conduce propriile mașini; pentru ei, perspectiva de a permite altcuiva să preia controlul asupra călătoriei poate fi terifiantă. Pentru alții, condusul în sine este factorul declanșator al fricii. Sunt și cazuri în care o persoană se poate confrunta cu starea de anxietate în ambele condiții (şi ca șofer și ca pasager).

Femeie care sufera de o frica irationala de vehicule (masini)

Cauze

Există numeroase cauze posibile ale amaxofobiei. S-ar putea ca frica de condus să aibă o cauză clară, ce poate fi identificată cu ușurință, sau să existe mai mulți factori care contribuie la dezvoltarea ei. Unor persoane cu amaxofobie le poate fi dificil să identifice exact ce le-a determinat frica de a conduce sau de a călători ca pasager. Cauza amaxofobiei poate fi cu atât mai dificil de stabilit dacă a apărut cu mult timp în urmă sau dacă simptomele s-au manifestat treptat, în timp.

Frica de condus poate avea la bază factori psihologici, de mediu, sociali sau genetici:

  • frica de a fi implicat într-un accident;
  • frica de a nu deține controlul;
  • frica de a se afla într-un spațiu restrâns;
  • frica de a rămâne blocat într-un vehicul.

Factori de risc

Deși oricine poate dezvolta amaxofobie, anumiți factori de risc pot crește probabilitatea ca o persoană să dezvolte frică de condus sau de a călători ca pasager într-un vehicul:

  • experiență anterioară negativă, traumatizantă legată de un vehicul;
  • a fi martor la un accident de mașină;
  • expunerea la imagini sau povești traumatizante despre accidente;
  • altă fobie înrudită, cum ar fi claustrofobia;
  • a fi expus fricii de a conduce sau de a fi pasager într-o mașină, în timpul copilăriei sau adolescenței;
  • altă afecțiune psihiatrică, cum ar fi o tulburare de anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă sau tulburare de stres post-traumatic;
  • tulburare de procesare senzorială sau dificultăți senzoriale (rău de mișcare);
  • un factor de stres semnificativ în viață;
  • tulburare legată de consumul de substanțe, cum ar fi dependența de droguri sau alcool.

Spre deosebire de alte tipuri de fobii care se manifestă mai frecvent sau sunt diagnosticate în timpul copilăriei sau adolescenței, amaxofobia este mai răspândită la adulți. Acest lucru ar putea fi determinat de faptul că adulții sunt mai conștienți de pericolul potențial al călătoriei într-un vehicul, poate fi mai probabil să fi asistat sau să fi auzit despre un accident de mașină traumatizant sau se pot uita mai mult la știri, care adesea prezintă astfel de incidente.

Simptome

Simptomele fricii de condus sunt variate și, de obicei, diferă semnificativ de la o persoană la alta:

Psihologice:

  • frică copleșitoare, persistentă, excesivă și nerezonabilă;
  • incapacitate de a controla anxietatea , deși se conștientizează faptul că acestea sunt disproporționate cu riscul;
  • anxietate anticipatorie în perioada premergătoare călătoriei;
  • senzație de blocaj sau de vulnerabilitate marcată;
  • dificultăți de concentrare;
  • senzație de pierdere a controlului.

Comportamentale:

  • evitarea oricărui loc sau situație care poate presupune călătoria într-un vehicul;
  • retragere socială;
  • evitarea locurilor îndepărtate în care nu se poate ajunge decât cu mașina;
  • insomnie.

Fizice:

  • transpirație excesivă;
  • tensiune musculară;
  • dureri de cap;
  • tremurături sau frisoane;
  • senzație de amețeală sau leșin;
  • senzație de confuzie sau dezorientare;
  • dificultăți de respirație, senzație de sufocare;
  • frecvență cardiacă accelerată sau senzația că inima bate cu putere;
  • tensiune arterială crescută;
  • durere în piept;
  • dureri de stomac, greață, vărsături sau senzația că trebuie să mergi la toaletă;
  • amorțeală sau furnicături, în special în mâini sau picioare;
  • senzație de gură uscată;
  • oboseală;
  • piele palidă sau înroșită, în special pe față.
Femeie la volan care sufera de amaxofobie

Diagnosticare

Pentru a diagnostica frica de condus, medicul psihiatru vă va adresa mai multe întrebări referitoare la simptomele resimțite și istoricul medical:

  • tipurile de simptome, cât de frecvent apar și cât de severe sunt;
  • debutul inițial al fobiei;
  • istoricul medical, dacă a existat anterior vreo tulburare anxioasă sau alte afecţiuni psihiatrice;
  • dacă există antecedente familiale de fobii.

Având în vedere că frica de condus este o fobie specifică, simptomele vor fi comparate cu criteriile de diagnostic specifice:

  • frica trebuie să fie persistentă, excesivă și nerezonabilă; poate apărea fie atunci când persoana călătorește într-un vehicul, fie în momente sau situații când doar se gândește la mersul cu mașina;
  • expunerea la factorii declanșatori duce la un răspuns imediat de anxietate, în majoritatea situațiilor;
  • frica este excesivă și disproporționată comparativ cu amenințarea, iar acest lucru este recunoscut de pacient;
  • persoana cu amaxofobie evită locurile sau situațiile în care i s-ar putea cere să conducă sau să călătorească ca pasager; dacă sunt expuse unui factor declanșator, vor experimenta frică, sau suferință extremă;
  • anticiparea conducerii unei mașini sau a călătoriei ca pasager, precum și comportamentele de evitare asociate pot avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi;
  • frica durează de minimum șase luni;
  • fobia nu este asociată cu o altă tulburare mintală.

Tratament

Sunt disponibile mai multe metode de tratament pentru frica de condus, iar medicul va crea un plan adaptat nevoilor fiecărui pacient, în funcție de particularități:

  • severitatea simptomelor;
  • frecvența simptomelor;
  • cauza principală a fobiei;
  • cât de semnificativ afectează această fobie viața.

Cele mai comune tratamente pentru amaxofobie includ:

  • terapia prin expunere: este una dintre cele mai eficiente metode de tratament; face parte din terapiile cognitiv-comportamentale, implică expunerea treptată și repetată la factorii declanșatori, într-un mediu sigur și controlat;
  • terapia cognitiv-comportamentală: poate fi eficientă în abordarea oricăror modele de gândire negativă sau irațională care contribuie la fobie;
  • medicație: deși medicamentele nu sunt, de obicei, oferite ca singură opțiune de tratament pentru fobii, acestea pot fi prescrise dacă anxietatea este deosebit de severă, pentru a ajuta la gestionarea simptomelor; antidepresivele sau medicamentele anxiolitice pot fi recomandate alături de alte opțiuni de tratament, cum ar fi psihoterapia, cu menţiunea că unele dintre ele nu permit condusul de vehicule, deci trebuie evitate.

Complicații

Netratată, frica de condus poate declanșa o serie complicații, printre care:

  • mobilitate limitată: teama de a merge într-o mașină poate restricționa semnificativ capacitatea unei persoane de a călători, ceea ce poate duce la dependența de alții pentru transport și poate limita accesul la muncă, școală sau activități sociale;
  • izolare și limitări sociale: evitarea călătoriilor cu mașina poate duce la izolare și interacțiuni sociale limitate, deoarece multe activități și întâlniri necesită transport cu mașina;
  • suferință emoțională: amaxofobia poate provoca suferință emoțională semnificativă, anxietate și sentimente de neputință, având un impact asupra bunăstării generale și a sănătății mintale a unei persoane.

Prevenție

Prevenirea amaxofobiei nu este întotdeauna posibilă, dar anumite strategii pot ajuta la reducerea impactului acesteia:

  • intervenție timpurie: abordarea și tratarea temerilor sau anxietăților specifice legate de călătoria cu mașina în timpul copilăriei sau adolescenței prin terapie sau consiliere pot ajuta la prevenirea agravării simptomelor;
  • expunere treptată: expunerea treptată la activitățile legate de mașină, cum ar fi statul într-o mașină parcată sau călătoriile scurte, în medii cu stres scăzut, poate ajuta persoanele să dezvolte un sentiment de control și să-și reducă răspunsul la frică;
  • educație și sprijin: informațiile despre natura fobiilor, opțiunile de tratament disponibile și strategiile de adaptare pot ajuta la reducerea dezvoltării și impactului fricii de condus.

Bibliografie

  1. “Phobia Clinic | Driving Phobia.” Phobiaclinic.co.uk, 2024, www.phobiaclinic.co.uk/driving-phobia
  2. Murphy, Nicole. “What Is Amaxophobia?” CPD Online College, 29 Nov. 2022, www.cpdonline.co.uk/knowledge-base/mental-health/what-is-amaxophobia/
  3. “Why Amaxophobia Can Be Debilitating.” Verywell Mind, 2023, www.verywellmind.com/fear-of-being-a-passenger-2671535
  4. Clinic, Cleveland. “Amaxophobia: Definition, Symptoms, Causes and Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/22558-amaxophobia-fear-of-driving
  5. “Amaxophobia - DoveMed.” DoveMed, 2023, www.dovemed.com/diseases-conditions/amaxophobia

Echipa medicală - Psihologie și Psihiatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.