Viroza respiratorie: cauze, diagnosticare și opțiuni de tratament

Despre viroza respiratorie

Viroza respiratorie este o afecțiune extrem de des întâlnită, mai ales în sezonul rece și reprezintă o infecție a căilor respiratorii superioare sau inferioare (o infecție ce se manifestă la nivelul nasului, a cavității bucale, a faringelui și laringelui ori la nivelul traheei, bronhiilor și bronhiolelor). În majoritatea cazurilor, virozele respiratorii trec de la sine, însă atunci când se complică și când simptomele se manifestă pe o perioadă îndelungată, vizita la medicul specialist este obligatorie.

Viroza respiratorie, indiferent de natura ei, se poate transmite ușor de la o persoană la alta. Așadar, de la apariția primelor semne şi simptome este important ca pacientul să evite contactul cu alte persoane și să fie atent la igiena personală.

Virozele respiratorii se pot întâlni și la copii și la adulți, iar severitatea simptomelor nu este direct legată de vârsta pacientului. Totuşi, copiii, femeile însărcinate și seniorii sunt mult mai predispuși în a contracta aceste infecții.

Cele mai cunoscute forme ale virozelor respiratorii sunt răceala și gripa.

Factori de risc

La fel ca în cazul oricărei infecții, pacienții cu sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai mare de a dezvolta o infecție respiratorie. Factori precum stresul cronic, lipsa de odihnă, efortul fizic exagerat, alimentația deficitară, dar și factorii de mediu (umezeala și frigul) duc la formarea unor breșe în sistemul imunitar, permițând instalarea anumitor afecțiuni.

Femeile însărcinate și persoanele în vârstă au sistemul imunitar slăbit și, de aceea, sunt mult mai predispuse virozelor respiratorii.

În sezonul rece, copiii sunt cei mai predispuși la viroze respiratorii. Explicația este legată de faptul că aceștia petrec ore în șir în colectivități și, de multe ori, nu păstrează regulile de igienă strictă, folosesc jocuri și jucării la comun, astfel că virusurile se pot transmite ușor de la un copil la altul.

Diagnosticare

Diagnosticul virozelor respiratorii poate fi pus în cadrul unui consult de specialitate de către medicul ORL sau pneumolog.

Examinarea fizică

Medicul va efectua un examen fizic pentru a evalua severitatea afecțiunii și pentru a exclude alte posibile cauze ale simptomelor. La examenul fizic, medicul:

• Pneumolog va asculta plămânii pentru a verifica prezența unor sunete anormale, cum ar fi wheezing (respirație șuierătoare), care poate indica o infecție virală a căilor respiratorii inferioare;
• Otorinolaringolog va examina gâtul pentru semne de inflamație sau umflături ale amigdalelor;
• Poate verifica temperatura corpului pentru a evalua gradul de febră.

Istoricul medical al pacientului

Medicul va întreba despre:

• Simptomele recente (de când au început și cât de severe sunt);
• Expunerea la persoane bolnave (pentru a stabili dacă pacientul a avut contact cu persoane care au simptome similare);
• Istoricul medical al pacientului, inclusiv dacă suferă de afecțiuni preexistente care pot crește riscul de complicații (ex. astm, boli cronice respiratorii);
• Vaccinări (de exemplu, vaccinul antigripal sau vaccinul anti-COVID-19 poate ajuta la diferențierea unor infecții virale).

Teste de laborator

De obicei, viroza respiratorie nu necesită teste de laborator, însă în caz de simptome severe sau persistente, medicul poate recomanda anumite teste pentru a confirma diagnosticul și a exclude alte afecțiuni. Aceste teste pot include:

• Test PCR sau antigenic pentru gripă sau COVID-19: aceste teste sunt utile pentru a identifica infecțiile specifice cu virusuri, cum ar fi gripa sau COVID-19. Testul PCR este considerat standardul de aur pentru identificarea virală;
• Teste pentru rinovirusuri sau alte virusuri respiratorii: în cazurile de viroze respiratorii cauzate de alte virusuri (precum rinovirusurile sau adenovirusurile), medicul poate recomanda teste pentru a identifica exact virusul cauzal;
• Examenul secrețiilor nazale sau faringiene: dacă există simptome severe sau dacă se suspectează o infecție bacteriană secundară (cum ar fi o sinuzită sau o otită), se pot recolta mostre din secrețiile nazale sau din gât pentru analiză.

Diagnosticul diferențial

Este important ca medicul să diferențieze viroza respiratorie de alte afecțiuni care pot prezenta simptome similare. Diagnosticul diferențial poate include:

• Infecții bacteriene: de exemplu, sinuzită, faringită streptococică, otită medie sau pneumonie;
• Alergii: alergiile pot provoca simptome asemănătoare cu cele ale virozelor respiratorii, cum ar fi rinoree, tuse și dureri în gât;
• Astmul sau bronșita cronică: aceste afecțiuni pot fi exacerbate de o infecție virală;
• COVID-19: deoarece multe dintre simptomele COVID-19 sunt similare cu cele ale virozelor respiratorii, este important ca medicul să excludă această posibilitate.

Prevenție

Respectarea cu strictețe a măsurilor de igienă, precum și evitarea spațiilor aglomerate diminuează riscul de a contracta o infecție respiratorie.

Vaccinarea reprezintă o formă de protecție suplimentară. Vaccinul antigripal se face anual, serul fiind adaptat tulpinilor virusului în circulație. Este important de menționat faptul că vaccinarea antigripală nu garantează pacientului că nu va face gripă, ci doar îl ferește de formele grave ale bolii.

În cazul copiilor care prezintă simptomele unei viroze respiratorii se recomandă izolarea și este important să nu meargă în comunități (grădiniță, școală, after school) pentru că pot răspândi foarte ușor infecția.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.