Viroza respiratorie: cauze, diagnosticare și opțiuni de tratament

Despre viroza respiratorie

Viroza respiratorie este o afecțiune extrem de des întâlnită, mai ales în sezonul rece și reprezintă o infecție a căilor respiratorii superioare sau inferioare (o infecție ce se manifestă la nivelul nasului, a cavității bucale, a faringelui și laringelui ori la nivelul traheei, bronhiilor și bronhiolelor). În majoritatea cazurilor, virozele respiratorii trec de la sine, însă atunci când se complică și când simptomele se manifestă pe o perioadă îndelungată, vizita la medicul specialist este obligatorie.

Viroza respiratorie, indiferent de natura ei, se poate transmite ușor de la o persoană la alta. Așadar, de la apariția primelor semne şi simptome este important ca pacientul să evite contactul cu alte persoane și să fie atent la igiena personală.

Virozele respiratorii se pot întâlni și la copii și la adulți, iar severitatea simptomelor nu este direct legată de vârsta pacientului. Totuşi, copiii, femeile însărcinate și seniorii sunt mult mai predispuși în a contracta aceste infecții.

Cele mai cunoscute forme ale virozelor respiratorii sunt răceala și gripa.

Cauze

Virozele respiratorii sunt cauzate de virusuri, în majoritatea cazurilor, dar și de bacterii. Spre exemplu, pneumonia este o infecție respiratorie provocată de bacterii.

Gripa și răceala sunt ambele viroze respiratorii provocate de virusuri, însă de virusuri diferite. Gripa este declanșată doar de infecția cu un virus gripal, fie de tip A, fie de tip B, în timp ce răcelile comune sunt cauzate de rinovirusuri, virusuri paragripale și o serie de coronavirusuri (altele decât SARS-CoV-2). În acest moment, sunt cunoscute peste 200 virusuri care provoacă viroze respiratorii.

Gripa și răceala nu doar că sunt provocate de virusuri diferite, dar au și anumite manifestări total diferite. Spre exemplu, în cazul pacienților cu gripă, simptomele bolii apar brusc, pe când la cei cu răceală comună se instalează treptat. O altă diferență este aceea că pacienții cu gripă fac febră în aproape toate cazurile, cei cu răceală doar în situații rare. Durerea de cap intensă și persistentă este un simptom pe care aproape toți pacienții cu gripă îl resimt, în vreme ce pacienții cu alte viroze respiratorii nu prezintă acest tip de durere. Gripa asociază și dureri musculare, stare generală modificată și dificultăți de respirație.

Factori de risc

La fel ca în cazul oricărei infecții, pacienții cu sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai mare de a dezvolta o infecție respiratorie. Factori precum stresul cronic, lipsa de odihnă, efortul fizic exagerat, alimentația deficitară, dar și factorii de mediu (umezeala și frigul) duc la formarea unor breșe în sistemul imunitar, permițând instalarea anumitor afecțiuni.

Femeile însărcinate și persoanele în vârstă au sistemul imunitar slăbit și, de aceea, sunt mult mai predispuse virozelor respiratorii.

În sezonul rece, copiii sunt cei mai predispuși la viroze respiratorii. Explicația este legată de faptul că aceștia petrec ore în șir în colectivități și, de multe ori, nu păstrează regulile de igienă strictă, folosesc jocuri și jucării la comun, astfel că virusurile se pot transmite ușor de la un copil la altul.

Simptome

Cele mai multe dintre virozele respiratorii provoacă simptome precum:

• Stare de oboseală;
• Tuse (seacă sau cu expectorație);
• Secreții nazale;
• Dureri musculare;
• Strănut;
• Dureri în gât;
• Febră;
• Dureri de cap;
• Nas înfundat.

În majoritatea cazurilor, simptomele se manifestă pentru o perioadă de 5-10 zile. În situația în care se prelungește manifestarea simptomelor virozei respiratorii, este necesar un consult de specialitate.

Diagnosticare

Diagnosticul virozelor respiratorii poate fi pus în cadrul unui consult de specialitate de către medicul ORL sau pneumolog.

Pe lângă anamneză, medicul poate recomanda și o serie de teste de laborator precum exudatul faringian sau testul de cultură faringiană. În mod frecvent, cel mai uzitat test de identificare virală este cel RT-PCR care presupune analiza exudatului nazo-faringian și faringian, izolarea patogenului și identificarea prezenței ARN-ului sau ADN-ului în proba biologică. În acest mod se poate afla ce tip de virus a provocat infecția.

Cele mai multe viroze respiratorii nu se manifestă agresiv și trec de la sine în aproximativ o săptămână, cu ajutorul unui tratament potrivit.

Tratament

Hidratarea este extrem de importantă pentru pacienții cu viroze respiratorii. Tratamentul pentru pacienții cu viroză respiratorie poate presupune și folosirea anticongestionantelor pentru cei care au nasul înfundat, precum și medicamente care să diminueze durerile musculare sau de cap, însă numai la recomandarea medicului.

Pentru că virozele respiratorii găsesc un teren prielnic în cazul persoanelor cu imunitatea slăbită, odihna este esențială pentru a depăși mai ușor un astfel de episod.

În cazul în care apare febra, se pot administra antitermice, la indicația medicului.

Antibioticele nu ajută în tratamentul virozelor respiratorii provocate de un virus. Totuşi, există cazuri în care un astfel de tratament poate fi administrat, în funcţie de evoluţia bolii şi doar la recomandarea medicului.

Complicații

Complicațiile virozelor respiratorii se manifestă prin alte afecțiuni la nivelul urechilor, sinusurilor sau plămânilor care pot duce la apariția otitelor, sinuzitelor sau bronșitelor. Cei mai predispuși la apariția acestor complicații sunt cei care au un sistem imunitar slăbit, dar și seniorii cu boli cronice.

Prevenție

Respectarea cu strictețe a măsurilor de igienă diminuează riscul de a contracta o infecție respiratorie, precum și evitarea spațiilor aglomerate.

Vaccinarea reprezintă o formă de protecție suplimentară. Vaccinul antigripal se face anual, serul fiind adaptat tulpinilor virusului în circulație. Este important de menționat faptul că vaccinarea antigripală nu garantează pacientului că nu va face gripă, ci doar îl ferește de formele grave ale bolii.

În cazul copiilor care prezintă simptomele unei viroze respiratorii se recomandă izolarea și este important să nu meargă în comunități (grădiniță, școală, after school) pentru că pot răspândi foarte ușor infecția.

Bibliografie

1. NHS Choices. Respiratory Tract Infections (RTIs). 2022, www.nhs.uk
2. “Respiratory Syncytial Virus (RSV) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
3. van Doorn, H. Rogier, and Hongjie Yu. “Viral Respiratory Infections.” Hunter’s Tropical Medicine and Emerging Infectious Diseases, 2020, pp. 284–288, https://www.sciencedirect.com, 10.1016/b978-0-323-55512-8.00033-8