Bolile copilăriei: tot ce trebuie să știi despre ele

Despre bolile copilăriei

Bolile virale ale copilăriei sunt boli contagioase, care odată contractate, oferă, în mare parte, imunitate pe viaţă, iar cele mai severe pot fi prevenite prin vaccinare.

Ele apar, de cele mai multe ori, la copiii cu vârste între 2 şi 8 ani, colectivitatea (grădiniţa, şcoala) fiind cel mai bun mediu de transmitere a virusurilor. Totuşi, nu este exclus ca ele să fie transmise mai departe şi adulţilor care fie nu au făcut aceste boli în copilărie, fie nu sunt vaccinaţi. În acest caz este nevoie de o atenţie deosebită deoarece bolile copilărilei la adulţi pot evolua mai sever şi pot dezvolta complicaţii serioase. De asemenea sunt mai expuși și sugarii/copiii mici, care nu au apucat să își încheie schema de vaccinare.

Indiferent de vârstă, orice erupție trebuie văzută de către medic.

Indiferent de vârsta pe care o ai, dacă te îmbolnăveşti de pojar, pojărel sau vărsat de vânt evită, pe cât posibil, scărpinarea. Lezarea bubiţelor poate duce la infectarea acestora şi pot apărea cicatrici.

Rubeola (pojărelul)

Rubeola este o boală infecțioasă care determină erupție la nivelul pielii și inflamarea ganglionilor limfatici. Este cauzată de virusul rubeolei - nu același virus care provoacă rujeola. Se răspândește prin tuse și strănut. Datorită imunizării prin vaccinare, există tot mai puține cazuri de rubeolă.

Boala poate debuta cu 1-2 zile de febră ușoară (37,2°C - 37,8°C) și ganglioni limfatici umflați, sensibili, de obicei în partea din spate a gâtului sau în spatele urechilor. O erupție cutanată se declanşează apoi pe față și se extinde ulterior peste tot. Pe măsură ce apar bubițele pe corp, cele de pe față se estompează.

Erupția cutanată este adesea primul semn al rubeolei pe care un părinte îl observă. Aceasta poate fi însoțită de mâncărime și durează până la trei zile. Copiii care suferă de rubeolă se recuperează, de obicei, în decurs de o săptămână. Ganglionii limfatici pot fi inflamați timp de şapte zile sau mai mult, iar durerile articulare pot persista pentru o perioadă de cel puţin două săptămâni.

Varicela (vărsatul de vânt)

Varicela este cauzată de același virus care provoacă și Herpes Zoster (virusul Varicella-Zoster) și afectează, de obicei, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 8 ani.

Ea poate debuta cu simptome asemănătoare răcelii, urmate de o temperatură ridicată și o erupție cutanată însoțită de mâncărime. Erupția apare în ”valuri”, începe cu bubițe mici, roșii, care se umplu cu lichid clar (“ca picătura de rouă”), se rup și devin cruste, moment în care boala nu mai este contagioasă. Varicela este o boală foarte contagioasă. Fiecare val eruptiv poate fi însoțit de febră. Virusul poate fi luat prin respirarea aerului lângă o persoană infectată sau prin contactul cu hainele sau lenjeria de pat a unei persoane cu erupție cutanată ori aflată în perioada de incubație.

Vărsatul de vânt este, de obicei, o boală ușoară și majoritatea copiilor se recuperează rapid. Complicații severe pot apărea însă la sugari sau la persoanele cu imunitate compromisă. Pentru o persoană fără alte probleme de sănătate, nu este nevoie de tratament antiviral. Simptomele febrei pot fi reduse ca în orice boală, iar o loțiune cu efect antipruruginos poate fi folosită pentru a opri mâncărimea erupției specifice varicelei.

 Varicela poate fi preîntâmpinată prin vaccinare.

Boala obrajilor pălmuiți

Boala obrajilor pălmuiți, considerată a cincea boală a copilăriei, este, de obicei, o boală ușoară şi scurtă ca durată. Cu toate acestea, manifestarea ei poate părea destul de dramatică, pentru că arată ca o opărire pe unul sau ambii obraji. Uneori, există doar o roșeață cu pete pe față. În orice caz, erupția nu este dureroasă și, în cele mai multe dintre cazuri, nu este nevoie de tratament. Ocazional, ea continuă să dispară și să revină de mai multe ori, pentru o perioadă de câteva săptămâni. De cele mai multe ori însă, erupția dispare complet în câteva zile.

Ca și în cazul roseola infantum, nu există un vaccin pentru boala obrajilor pălmuiți.

Mononucleoza infecțioasă

Mononucleosa infecțioasă (“boala sărutului”) este frecventă la adolescenți dar poate apărea la orice vârstă.

Se răspândește frecvent prin salivă, de aici și denumirea de “boala sărutului”.

Triada caracteristică constă din febră, faringită și limfadenopatie.

Boli infecțioase bacteriene la copii

Bolile infecțioase bacteriene sunt cauzate de bacterii și, în multe cazuri, necesită tratament antibiotic pentru a preveni complicațiile. Aceste afecțiuni pot varia de la forme ușoare, cum ar fi otitele, până la infecții grave, precum meningita.

Deși atunci când se vorbește despre bolile copilăriei, majoritatea persoanelor se referă la afecțiunile virale contagioase menținute mai sus, vom trece în revistă, pe scurt, și infecțiile bacteriene care afectează preponderent copiii.

Scarlatina

Agentul cauzal al scarlatinei este Streptococcus pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A).

Mod de transmitere:

• Contact direct cu secrețiile nazofaringiene ale persoanelor infectate;
• Prin obiecte contaminate;
• Prin contact cu leziuni cutanate infectate.

Simptome:

• Febră mare (38-40°C);
• Dureri în gât, dificultate la înghițire;
• Erupție cutanată fină, aspră la atingere, predominant pe torace, gât și extremități;
• „Limbă zmeurie” (aspect roșu aprins, cu papile proeminente);
• Înroșirea și descuamarea pielii după câteva zile.

Complicații:

• Reumatism articular acut;
• Glomerulonefrită post-streptococică;
• Otită, sinuzită, pneumonie.

Tratament:

• Antibiotice;
• Antipiretice pentru controlul febrei;
• Hidratare și repaus la pat.

Tusea convulsivă (pertussis)

Agentul cauzal al tusei convulsive este Bordetella pertussis.

Mod de transmitere:

• Prin aerosoli eliberați în timpul tusei sau strănutului.

Simptome:

• Perioadă de incubație de 7-10 zile;
• Faza catarală: simptome asemănătoare unei răceli comune (rinoree, febră ușoară, strănut);
• Faza paroxistică: accese severe de tuse spasmodică („tuse măgărească”), cu inspirație zgomotoasă și risc de sufocare;
• Posibile episoade de cianoză (colorație albastră a pielii din cauza lipsei de oxigen) provocate de accesele puternice de tuse;
• Tusea poate persista săptămâni-luni (boală cunoscută și ca „tusea de 100 de zile”).

Complicații:

• Pneumonie;
• Convulsii;
• Encefalopatie hipoxică.

Tratament:

• Antibiotice (macrolide) pentru reducerea contagiozității;
• Oxigenoterapie în cazurile severe;
• Vaccinare preventivă (DTPa).

Meningita bacteriană

Agenții cauzali ai meningitei bacteriene pot fi:

• Streptococcus pneumoniae (pneumococul);
• Neisseria meningitidis (meningococul);
• Haemophilus influenzae (în special tip B).

Mod de transmitere:

• Prin picături respiratorii;
• Contact apropiat cu persoane infectate.

Simptome:

• Febră mare bruscă;
• Cefalee intensă;
• Vărsături;
• Rigiditate a cefei (nu poate flexa bărbia pe piept);
• Sensibilitate la lumină (fotofobie);
• Letargie, iritabilitate, convulsii;
• Erupție.

Complicații:

• Sepsis;
• Edem cerebral;
• Surditate;
• Retard neurocognitiv.

Tratament:

• Antibiotice intravenoase administrate de urgență;
• Corticosteroizi pentru reducerea inflamației cerebrale;
• Ventilație asistată în cazurile severe.

Prevenție:

• Vaccinuri (antipneumococic, antimeningococic, antiHib).

Otita medie acută

Agenții cauzali ai otitei medii acute se regăsesc, cel mai adesea, în următoarea listă:

• Streptococcus pneumoniae;
• Haemophilus influenzae;
• Moraxella catarrhalis.

Mod de transmitere:

• Infecție secundară după o răceală sau viroză respiratorie.

Simptome:

• Durere intensă de ureche (otalgie);
• Febră;
• Scăderea auzului temporar;
• Secreție auriculară (în caz de perforare timpanică).

Complicații:

• Perforarea timpanului;
• Mastoidită;
• Meningită.

Tratament:

• Antibiotice (în cazurile severe);
• Antialgice și antiinflamatoare;
• În caz de recurență frecventă, se poate recomanda montarea de aeratoare transtimpanale (drenuri) de catre si la indicatia medicului ORL-ist.

Pneumonia bacteriană

Deși poatre afecta persoane de orice vârstă, pneumonia bacteriană este mai frecvent întâlnită la pacienții cu o susceptibilitate ridicată, care includ copiii.

Agenții cauzali pot fi:

• Streptococcus pneumoniae;
• Staphylococcus aureus;
• Haemophilus influenzae;
• Mycoplasma pneumoniae.

Mod de transmitere:

• Inhalarea agenților patogeni;
• Infecție secundară după gripă sau viroză respiratorie.

Simptome:

• Febră mare;
• Tuse productivă;
• Dificultăți de respirație, tahipnee;
• Retracții toracice (la sugari);
• Cianoză în cazurile severe.

Complicații:

• Empiem pleural (lichid în cavitatea pleurală);
• Insuficiență respiratorie acută.

Tratament:

• Antibiotice;
• Oxigenoterapie în formele severe;
• Hidratare și repaus.

Infecțiile urinare

Ca și pneumonia, infecțiile urinare pot afecta persoane de orice vârstă, dar sunt mai frecvente în anumite categorii de populație, printre care și copiii, în special bebelușii și copiii de vârste mici, mai frecvent la sexul feminin. Agentul cauzal principal este Escherichia coli (în 80% din cazuri)

Factori favorizanți:

• Igiena precară;
• Anomalii congenitale ale tractului urinar;
• Refluxul vezico-ureteral.

Simptome:

• La sugari: febră fără cauză aparentă, iritabilitate, refuzul alimentației;
• La copiii mai mari: urinări frecvente, durere la urinare (disurie), dureri abdominale, febră.

Complicații:

• Pielonefrită (infecție la nivel renal);
• Cicatrici renale și insuficiență renală cronică.

Tratament:

• Antibiotice pe baza uroculturii;
• Creșterea aportului de lichide;
• Igienă corespunzătoare pentru prevenție.

Bolile copilăriei sunt o parte inevitabilă a dezvoltării, însă prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot reduce riscurile și complicațiile. Vaccinarea, igiena corectă și un stil de viață sănătos joacă un rol esențial în protejarea copiilor. Părinții trebuie să fie atenți la simptomele alarmante și să consulte medicul atunci când este necesar. Printr-o îngrijire adecvată, majoritatea acestor boli pot fi gestionate eficient, permițând copiilor să crească sănătoși și feriți de complicații. 

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.