Ghid practic pentru alergiile de primăvară
Alergiile de primăvară apar atunci când sistemul imunitar reacționează la alergeni prezenți în mediu, în special la polenul eliberat de arbori și graminee. La persoanele sensibilizate, expunerea la acești alergeni poate provoca strănut repetat, congestie nazală, secreții nazale apoase, mâncărimi oculare și lăcrimare. Simptomele pot persista pe durata sezonului de polenizare și pot fi confundate uneori cu manifestările unei răceli.
Ce sunt alergiile de primăvară și de ce apar
Milioane de persoane din întreaga lume resimt în fiecare an, odată cu sosirea primăverii, o suită de simptome supărătoare: strănuturi, mâncărime la nivelul nasului și ochilor, congestie nazală și lăcrimare abundentă. Alergia apare atunci când sistemul imunitar al organismului reacționează exagerat la o substanță inofensivă din mediu, denumită alergen. La persoanele susceptibile, contactul cu alergenul declanșează producerea de anticorpi (imunoglobulina E - IgE), care se atașează de celulele mastocitare. La o nouă expunere, aceste celule eliberează histamina și alți mediatori chimici, responsabili de simptomele alergice.
Alergiile sezoniere de primăvară pot fi de două tipuri:
- sezoniere, cu simptome care apar exclusiv în sezonul polenizării (de obicei februarie-mai);
- perene, cu simptome persistente tot anul, declanșate de alergeni prezenți și primăvara, cum sunt acarienii din praf, părul de animale sau sporii de mucegai.
Cauzele exacte ale apariției alergiilor nu sunt pe deplin elucidate, dar specialiștii le asociază cu o combinație de factori genetici (expresia modificată a unor gene implicate în răspunsul imun), schimbări ale stilului de viață, viața în mediul urban (cu mai puțin timp petrecut în natură, în medii agricole sau spații deschise), precum și expunerea la noi tipuri de alergeni în urma deplasărilor dintr-o zonă geografică în alta.
Află ce trebuie să știi și despre alergiile de primăvară la copii!
Principalii alergeni de primăvară
Sezonul de primăvară aduce cu sine o combinație de alergeni atmosferici care pot afecta simultan mai multe persoane din același mediu:
Polenul de copaci
Polenul este principalul vinovat pentru alergiile de primăvară. Copacii sunt primii care se polenizează, începând din luna februarie în zonele temperate, cu un vârf al producției de polen între martie și mai. Polenul de copac este de dimensiuni mici, ușor, capabil să parcurgă distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri purtat de vânt.
Cei mai frecvent incriminați arbori în declanșarea alergiilor sezoniere sunt: mesteacănul, ulmul, artarul, frasinul alb, plopul, salcia, dudul, nucul, aninoasa (arinul), stejarul, pinul și chiparosul. Mesteacănul este deosebit de problematic în Europa, unde alergia la polenul de mesteacăn este printre cele mai răspândite.
Polenul mare, ceros, specific florilor colorate, diseminat prin insecte (albine, bondari), nu provoacă de obicei reacții alergice semnificative, deoarece nu ajunge în aerul respirat.
Polenul de iarbă și cereale
Dacă copacii domină alergenii de primăvară timpurie, ierburile și cerealele iau ștafeta în primăvara târzie și la începutul verii. Speciile de ierburi cu potențial alergizant ridicat includ: păiușul (fescue), secara perenă, iarba Bermuda, iarba de Kentucky, iarba Timothy, iarba de livadă (orchard grass) și iarba de sorgul de Johnson. Polenul de iarbă este adesea responsabil pentru simptomele cele mai severe, mai ales la persoanele care au deja sensibilizare la polenul de copaci.
Sporii de mucegai și alți alergeni interiori
Vremea umedă și ploioasă de primăvară favorizează dezvoltarea mucegaiului atât în exterior, cât și în interiorul locuințelor. Sporii de mucegai pot fi găsiți pe frunzele căzute și putrezite, în iarba umedă, în grămezile de compost, pe scoarța copacilor. În interior, mucegaiul proliferează în locuri umede: băi, bucătării, subsoluri, în jurul conductelor, pe pereții cu infiltrații.
Primăvara mai aduce și intensificarea curățeniei generale, care pune în mișcare praful și acarienii depuși pe mobilă, covoare și textile în lunile de iarnă, un alt set de alergeni care pot amplifica simptomele.
Ce este polenul și cum declanșează alergia
Polenul reprezintă singura modalitate de reproducere sexuată a plantelor cu flori și este produs în cantități masive primăvara, tocmai pentru a crește șansele de fertilizare a altor plante de aceeași specie. Odată eliberat în aer, poate ajunge cu ușurință în contact cu ochii, nasul, plămânii și pielea oricărei persoane care se află în exterior.
La persoanele fără alergie la polen, contactul cu acesta trece neobservat. Sistemul imunitar îl recunoaște ca pe o substanță inofensivă și nu reacționează. La persoanele alergice, sistemul imunitar tratează în mod eronat polenul ca pe un agent periculos, un invadator care trebuie combătut. Drept răspuns, produce cantități mari de anticorpi IgE specifici, care, la expuneri ulterioare, declanșează eliberarea de histamină și alte substanțe inflamatorii. Histamina este responsabilă, în cea mai mare parte, de simptomele alergice neplăcute și constituie, totodată, ținta principală a medicației antialergice.
Când începe sezonul alergiilor de primăvară?
Sezonul alergiilor de primăvară începe, în zonele temperate, chiar din luna februarie, atunci când primele specii de copaci (arinul, ulmul, aninul) încep să polenizeze. Un an cu iarnă blândă și primăvară timpurie înseamnă un sezon alergic care debutează mai devreme și poate dura mai mult. Schimbările climatice globale au prelungit sezonul de polenizare cu câteva săptămâni față de acum câteva decenii.
Copiii pot dezvolta alergii sezoniere chiar de la vârsta de 2 ani, deși, de regulă, sensibilizarea necesită câteva sezoane de expunere. Mulți adulți descoperă că au alergii sezoniere pentru prima dată după vârsta de 30 sau chiar 40 de ani, în urma mutării într-o zonă nouă sau a schimbărilor hormonale ori imunologice.
Simptomele alergiilor de primăvară: cum le recunoaștem
Simptomele alergiilor de primăvară sunt cauzate de inflamarea mucoasei nazale și a conjunctivei oculare, ca urmare a eliberării de histamină și alți mediatori. Persoanele alergice acuză:
- Secreții nazale abundente, limpezi și apoase (nu galbene sau verzui, ca în cazul infecțiilor);
- Congestie nazală, cu respirație pe gurp sau mâncat cu gura deschisă din cauza obstrucției;
- Strănuturi, adesea repetate la scurt timp după trezire sau la ieșirea în exterior;
- Mâncărime la nivelul nasului, gâtului, palatului și urechilor;
- Ochi roșii, umflați, lăcrimoși și pruriginoși (conjunctivită alergică);
- Tuse uscată, iritativă, mai ales noaptea și dimineața;
- Dureri de cap;
- Iritabilitate, dificultăți de concentrare;
- Oboseală (mai ales când somnul este perturbat de congestia nazală);
- Cearcăne întunecate sub ochi.
Diferențe dintre alergia de primăvară și răceală
Alergia sezonieră poate fi ușor de confundat cu o răceală, mai ales în stadiile inițiale sau la copii. Cele mai mari diferențe sunt:
- secreția nazală: în alergie este limpede și apoasă, iar în infecții devine galbenă-verzuie;
- simptomele alergice apar de îndată ce ești expus/ă la alergen, pe când răceala se instalează treptat;
- alergia durează atât timp cât durează expunerea la alergen (zile sau săptămâni), în timp ce răceala trece de obicei în 7-10 zile;
- mâncărimea nazală și oculară sunt simptomele alergiei, nu infecției respiratorii.
Diagnosticul alergiilor de primăvară
Dacă bănuiești că tu sau copilul tău suferiți de alergii sezoniere, primul pas este consultul medicului de familie, care poate orienta spre un specialist alergolog.
Alergologul dispune de mai multe metode de testare alergologice:
- Testul cutanat prick (skin prick test): pe suprafața antebrațului se aplică mici cantități din diferiți alergeni, apoi pielea este ușor înțepată. Dacă apare o papulă (umflătură mică, roșie) la locul de aplicare a unui alergen specific, testul este pozitiv pentru acel alergen. Rezultatele sunt disponibile în 15-20 de minute
- Testul intradermic: o cantitate diluată de alergen este injectată direct sub piele; este mai sensibil decât prick testul și se folosește când acesta din urmă este negativ, dar suspiciunea clinică rămâne ridicată
- Testul de sânge (dozarea IgE specifice): medicul recoltează o probă de sânge și laboratorul măsoară nivelul anticorpilor IgE specifici pentru fiecare alergen testat. Este util când testele cutanate nu pot fi efectuate (dermatită extinsă, tratament cu antihistaminice)
Pe lângă teste, medicul va evalua istoricul simptomelor, condițiile din locuință și de la locul de muncă, antecedentele familiale de atopie și momentul apariției simptomelor (corelat cu calendarul de polenizare). La MedLife, medicii din specialitatea alergologie pot efectua un bilanț alergologic complet și pot stabili un plan de tratament personalizat.
Cum se gestionează alergiile de primăvară
Gestionarea corespunzătoare a alergiilor de primăvară combină evitarea alergenilor cu tratamentul medicamentos și modificări ale obiceiurilor zilnice.
Monitorizează nivelul de polen și prognoza meteo!
Verifică zilnic prognoza de polen pentru zona ta! Nivelurile ridicate de polen apar mai ales în zilele calde, uscate și cu vânt; ploaia spală temporar polenul din aer. Dacă nivelul de polen este ridicat, planifică activitățile în aer liber pentru după-amiaza (după ora 14:00), când concentrația de polen tinde să scadă față de orele de vârf ale dimineții (5:00-10:00).
Gestionează mediul din locuință!
- Folosește aerul condiționat cu filtre curate în loc să deschizi geamul, deoarece reduce semnificativ cantitatea de polen din interior.
- Evită să deschizi ferestrele în zilele cu vânt și dimineața devreme, când concentrația de polen este maximă.
- Schimbă și curăță filtrele de aer condiționat; alege filtre HEPA (de înaltă eficiență) care rețin și particulele mici de polen și spori.
- Curăță periodic orificiile de aer condiționat și conductele de aer cel puțin o dată pe an.
- Aspiră covoarele și podeaua cel puțin de două ori pe săptămână, cu un aspirator cu filtru HEPA; poartă mască în timp ce aspiri, deoarece procesul ridică praful și polenul din covor.
- Instalează purificatoare de aer cu filtre HEPA în dormitor și camera de zi.
- Verifică dacă există mucegai în băi, bucătărie sau subsol și tratează-l imediat.
- Schimbă-ți lenjeria de pat săptămânal și spală-o la temperaturi ridicate (peste 60°C) pentru a elimina acarienii și polenul depus.
- Nu lăsa animalele de companie să doarmă în dormitor; blana lor transportă polen din exterior.
Igiena personală și a îmbrăcăminții!
- Schimbă-te de haine și scoate-ți încălțămintea după ce intri în casă, pentru a nu aduce polenul în interior.
- Fă duș și spală-ți părul seara, înainte să adormi. În acest mod elimini polenul depus pe piele și fire de păr.
- Evită să-ți usuci hainele afară în sezonul de polenizare; polenul se depune pe materiale și îl aduci în casă.
- Poartă pălărie și ochelari de soare când ieși, pentru a reduce contactul polenului cu ochii și părul.
- Dacă trebuie să tunzi gazonul sau să lucrezi în grădină, poartă mască de protecție și ochelari de protecție; dacă este posibil, roagă pe altcineva să facă aceste activități în sezonul de vârf.
Protejează-ți ochii!
Ochelarii de soare cu lentile mari, care acoperă și zona laterală, reduc semnificativ cantitatea de polen care ajunge în contact cu conjunctiva. Picăturile oculare cu antihistaminice sau cromoglicat de sodiu pot fi folosite preventiv înainte de expunerea la exterior. Evită să-ți freci ochii, deoarece agravează reacția alergică locală.
Igiena nazală
Irigarea nazală cu soluție salină este una dintre cele mai eficiente și mai sigure metode de reducere a simptomelor alergice. Folosind un dispozitiv de tip neti pot sau o seringă cu soluție salină izotonică sau hipertonică, clătești cavitățile nazale și elimini mecanic polenul, sporii și secrețiile.
Activitățile în aer liber și vacanțele
Concentrația de polen este maximă în intervalul 5:00-10:00 dimineața, de aceea poți opta pentru plimbări și sport în aer liber după-amiaza sau seara. Când conduci, folosește recircularea aerului condiționat, în loc să deschizi geamurile. Dacă îți planifici o vacanță în sezonul de primăvară, ia în calcul faptul că diferite zone geografice au calendare de polenizare diferite. Poți să nimerești în mijlocul sezonului de alergii al altei regiuni.
Dacă nu e posibil să eviți zona, menține ferestrele camerei de hotel închise și pornește aerul condiționat. O altă opțiune este să optezi pentru destinații marine sau cu altitudine ridicată, unde concentrația de polen este mai scăzută.
Cum se tratează alergiile de primăvară?
Tratamentul alergiilor sezoniere urmărește trei obiective principale: controlul simptomelor, reducerea inflamației și, pe termen lung, modificarea răspunsului imunitar. Medicul alergolog abordează managementul alergiei din trei direcții: minimizarea expunerii la alergen, tratamentul medicamentos și, acolo unde este potrivit, imunoterapia.
Antihistaminicele
Antihistaminicele sunt cele mai utilizate medicamente în tratamentul alergiei sezoniere. Ele blochează receptorii H1 pentru histamină, reducând strănutul, mâncărimea nazală și oculară și secreția nazală. Sunt disponibile sub formă de tablete, siropuri, spray-uri nazale sau picături oculare.
Decongestionantele
Decongestionantele (pseudoefedrina, xilometazolina) acționează prin constricția vaselor de sânge din mucoasa nazală, reducând edemul și senzația de nas înfundat. Sunt disponibile sub formă de pastile, lichide, spray-uri nazale sau picături.
Spray-urile nazale cu corticosteroizi
Spray-urile nazale cu corticosteroizi (fluticazonă, budesonidă, mometazonă, beclometazonă) sunt considerate de specialiști cel mai eficient tratament pentru rinita alergică, deoarece acționează asupra tuturor simptomelor nazale. Reduc inflamația la nivelul mucoasei nazale și blochează reacțiile alergice.
Antagoniștii receptorilor de leucotrienă
Antagoniștii receptorilor de leucotrienă (montelukast) blochează acțiunea leucotrienelor, mediatori chimici implicați în reacția alergică, diferiți de histamină. Sunt utilizați în special la pacienții cu rinită alergică asociată cu astm bronșic alergic, deoarece acționează benefic pe ambele afecțiuni.
Cromolyn sodium (cromoglicat de sodiu)
Cromoglicatul de sodiu este disponibil ca spray nazal sau picături oculare. Acționează prin stabilizarea membranei celulelor mastocitare, împiedicând eliberarea de histamină și leucotriene. Este mai puțin eficient decât corticosteroizii nazali, dar are un profil de siguranță excelent și poate fi utilizat la gravide și copii mici.
Picăturile oftalmice antihistaminice
Când conjunctivita alergică (ochii roșii, umflați, mâncărime intensă) este simptomul dominant, picăturile oftalmice cu antihistaminice sau cu stabilizatori ai mastocitelor (ketotifen, olopatadina) oferă ameliorare rapidă și eficientă. Unele sunt disponibile fără prescripție medicală.
Imunoterapia
Imunoterapia este singura metodă de tratament care modifică evoluția naturală a bolii alergice, nu doar simptomele. Prin administrarea treptată și progresivă a unor cantități din ce în ce mai mari de alergen, sistemul imunitar este „reeducat" să tolereze substanța la care era hipersensibil. Rezultatele durează ani după terminarea tratamentului și pot preveni apariția unor noi sensibilizări sau a astmului alergic.
Întrebări frecvente despre alergiile de primăvară
De ce unii oameni au alergii sezoniere și alții nu?
Predispoziția la alergii este în mare parte genetică. Totuși, gena nu este singura responsabilă. Factorii de mediu joacă un rol important. Expunerea precoce la microorganisme diverse (copii crescuți la fermă sau cu animale), o dietă variată și stilul de viață activ pot reduce riscul de alergie.
Pot alergiile de primăvară să dispară de la sine?
La unele persoane, simptomele se ameliorează sau dispar cu vârsta, fără tratament specific. La altele, intensitatea alergiei variază de la an la an, în funcție de nivelul de polen din atmosferă și de starea generală a sistemului imunitar. Fără imunoterapie, alergia nu dispare de la sine în mod predictibil, iar la multe persoane simptomele se agravează în timp, cu riscul apariției astmului bronșic alergic. Tratamentul corect, administrat la timp, poate preveni această progresie.
Este sigur să iau antihistaminice zilnic pe durata întregului sezon alergic?
Antihistaminicele de a doua și a treia generație (cetirizina, loratadina, fexofenadina) sunt considerate sigure pentru utilizare zilnică pe durata sezonului alergic, care poate dura câteva săptămâni sau luni. Ele nu creează dependență și nu pierd eficacitatea la utilizare prelungită. Cu toate acestea, orice decizie de tratament pe termen lung ar trebui discutată cu medicul, mai ales dacă ai și alte afecțiuni sau iei alte medicamente. Antihistaminicele de prima generație (cu efect sedativ) nu sunt recomandate pentru utilizare zilnică prelungită.
Poate dieta să influențeze alergiile sezoniere?
Persoanele alergice la polenul de mesteacăn pot experimenta „sindromul alergiei orale" la consumul unor alimente crude: mere, pere, piersici, cireșe, morcovi, țelină, nuci, deoarece proteinele lor sunt similare cu cele din polenul de mesteacăn. Gătitul distruge de obicei aceste proteine și elimină reacția. În plus, o dietă antiinflamatoare bogată în acizi grași omega-3 (pește gras, semințe de in), antioxidanți (fructe, legume colorate) și probiotice poate ajuta la modularea răspunsului imunitar.
Ajută masca să reduc simptomele în aer liber?
Măștile de tip FFP2/N95, care filtrează particulele fine, pot reduce semnificativ cantitatea de polen inhalată în timpul activităților în aer liber, cum ar fi tunderea gazonului sau grădinăritul. Măștile chirurgicale obișnuite oferă o protecție mai redusă față de polenul de dimensiuni foarte mici.
Bibliografie
- WebMD. How to Handle Your Spring Allergies. www.webmd.com/allergies/spring-allergies.
- American Academy of Allergy, Asthma & Immunology (AAAAI). Spring Allergies. www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/spring-allergies.
- Medical News Today. What to know about spring allergies. www.medicalnewstoday.com/articles/spring-allergies.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
10 situații în care inflamația e un lucru bun
Inflamația nu este întotdeauna un proces dăunător organismului. În anumite situații, aceasta reprezintă un mecanism natural de apărare, prin care sistemul imunitar reacționează la infecții, traumatisme sau leziuni ale țesuturilor. Inflamația acută contribuie la eliminarea agenților patogeni și la in...
Psihomotricitate: ce este și ce trebuie să știi
Dezvoltarea psihomotorie a copilului presupune o legătură strânsă între mișcare, procesele cognitive și dezvoltarea emoțională. Încă din primele luni de viață, copilul își dezvoltă treptat capacitatea de a-și controla corpul, de a-și coordona mișcările și de a interacționa cu mediul înconjurător. Ac...
Ghid complet despre infecția cu Vibrio
Vibrio este un gen de bacterii care se găsesc în apele marine și salmastre, în perioadele cu temperaturi ridicate. Anumite specii pot provoca infecții la om, fie prin consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate, fie prin contactul rănilor deschise cu apa contaminată. Infecțiile cu Vib...