Endometrioza: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o afecțiune în care țesutul similar celui din cavitatea uterină (endometrul), se dezvoltă în afara uterului. Ea implică adesea ovarele, trompele uterine și peritoneul (foița care căptușește cavitatea pelvină) dar de asemeni poate afecta propriu zis si muschiul uterin, fiind denumita in acest caz adenomioza. În multe cazuri, țesutul endometriozic se extinde și în afara zonei pelvine, afectând organele învecinate. Endometrioza se poate regăsi la nivelul sistemului urinar, la nivelul intestinului. Ea a fost descoperită pe aproape toate organele din corp.

Stadializarea și clasificarea endometriozei

Stadializarea endometriozei se realizează în funcție de extensia leziunilor și poate fi cu afectare minimă sau severă, de la endometrioză de gradul I până la gradul IV:

• stadiul I - leziuni puține, mici și superficiale;
• stadiul II - leziuni mai multe și mai adânci;
• stadiul III - numeroase leziuni adânci; pot exista chisturi mici pe unul sau ambele ovare, precum și aderențe fine;
• stadiul IV - numeroase leziuni adânci, chisturi mari pe unul sau ambele ovare și numeroase aderențe dense.

Endometrioza este de mai multe feluri:

• superficială - afectează doar peritoneul, fără a pătrunde în profunzime;
• ovariană - reprezintă prezența unui chist endometriozic la nivelul ovarului;
• profundă - implică invazia spațiului retroperitoneal sau a organelor interne (rect, vagin, uter, vezică, ureter, intestin subțire etc.).

Adenomioza este o formă distinctă de boală ce reprezintă prezența țesutului endometriozic în peretele uterului. Simptomele adenomiozei includ menstruații abundente, spotting, secretii vaginalae persistente inainte sau dupa menstruatie cit și dureri severe.

Când endometrioza afectează ovarele, se formează chisturi numite endometrioame. Endometrioamele mai sunt numite și chisturi “de ciocolată”, din cauza lichidului maroniu pe care îl conțin. Aderențele reprezintă o consecință frecventă a endometriozei. Acestea sunt benzi de țesut fibros, care se formează între pereții cavității pelvine și organe sau între organele învecinate. Multe paciente cu stadiul avansat de boală prezintă ceea ce se numește „pelvis înghețat” (frozen pelvis). Organele devin aderente unele la celelalte.

Simptomul cardinal al endometriozei este durerea, fiind încadrată în top 20 cele mai dureroase boli. O caracteristică importantă a endometriozei este lipsa unei corelații directe între stadiul bolii (I-IV) și intensitatea simptomelor resimțite de pacientă. Prin urmare, o femeie cu endometrioză în stadiu incipient poate experimenta dureri severe, în timp ce o alta cu endometrioză profundă, extinsă (stadiu avansat), poate prezenta simptomatologie minimă.

Factori de risc pentru endometrioză

Există câțiva factori de risc în dezvoltarea endometriozei:

• nici-o naștere;
• prima menstruație la o vârstă fragedă;
• menopauză instalată tardiv;
• cicluri menstruale mai scurte (mai puțin de 27 de zile);
• menstruații abundente, care durează mai mult de șapte zile;
• niveluri crescute de estrogen în organism;
• indice de masă corporală scăzut;
• antecedente familiale de endometrioză (mamă, bunica, mătușă, soră);
• afecțiuni medicale care împiedică exteriorizarea sângelui menstrual;
• afecțiuni ale tractului reproductiv.

Endometrioza debuteaza, de regulă, la câțiva ani de la debutul menstruațiilor. Semnele și simptomele se pot ameliora odată cu apariția unei sarcini și dispar la menopauză, cu excepția situației în care se urmează un tratament de substituție hormonală (estrogen).

Când să mergi urgent la medic?

Mergi de urgență la medic în următoarele situații:

• durerea la nivel pelvin sau abdominal apare brusc și este foarte severă (nu cedează la analgezice obișnuite sau crește rapid în intensitate);
• durerea este însoțită de febră sau frisoane (pot indica o infecție);
• apar greață și vărsături persistente, mai ales dacă sunt asociate cu imposibilitatea de a elimina gaze sau scaun;
• sângerările vaginale devin foarte abundente (sunt necesare unul sau mai multe absorbante pe oră) și sunt însoțite de amețeală, slăbiciune sau stare de leșin;
• dificultăți acute la urinare sau defecare sau prezența de sânge în scaun sau urină;
• stare de leșin, amețeală severă sau confuzie.

Dacă prezinți astfel de simptome, nu aștepta o programare la un specialist în ginecologie. Mergi direct la cel mai apropiat spital cu serviciu de urgență sau sună la numărul de urgență 112!

Tratamentul endometriozei

Tratamentul endometriozei implică, de regulă, medicație sau intervenție chirurgicală. Abordarea tratamentului depinde de severitatea bolii și a simptomelor, de vârstă și de dorința de a obține sau nu o sarcină.

De regulă, inițial, se optează pentru tratament conservator și, ulterior, se ajunge la tratament chirurgical, dacă nu se obțin rezultate.

Tratament conservator pentru endometrioză

Medicația pentru durere

Medicul va recomanda medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene pentru a reduce durerea la menstruație. Dacă pacienta nu dorește o sarcină, se pot administra contraceptive orale în combinație cu medicația antalgică.

Terapia hormonală

Suplimentele hormonale sunt uneori eficiente în reducerea durerii în endometrioză.

Tratamentul hormonal nu este curativ în cazul endometriozei, ci simptomatic. Singura formă de boală ce poate fi ținută sub control cu ajutorul tratamentului hormonal este endometrioza ovariană. În ceea ce privește endometrioza profundă, tratamentul hormonal nu poate stopa sau încetini evoluția acesteia. Variantele terapeutice hormonale în cazul endometriozei includ:

• contraceptive orale: sunt eficiente pentru endometrioza ovariană (endometrioame) și pentru adenomioză. Endometrioamele pot fi ținute sub control cu ajutor hormonal, iar simptomatologia adenomiozei este ameliorată;
• agoniști și antagoniști de hormon eliberator de gonadotropină (Gn-RH): aceste medicamente blochează producția de hormoni stimulatori ovarieni, scăzând nivelele de estrogen și prevenind menstruația, ceea ce duce la subțierea țesutului endometrial și creează o menopauză artificială; menstruațiile și posibilitatea de a rămâne însărcinată revin după încetarea tratamentului;
• terapia cu progestine: există o varietate de terapii cu progestine, inclusiv un dispozitiv intrauterin (sterilet), implanturi hormonale sau injecții și pilulă cu progesteron, care pot opri menstruațiile. Acest lucru poate ajuta la ameliorarea simptomatologiei endometriozei;
• inhibitori de aromatază: o clasă de medicamente care reduc cantitatea de estrogen din corp. Medicul va recomanda acest tratament în combinație cu doze mici de progesteron sau contraceptive orale, combinate în tratamentul endometriozei.

Tratament chirurgical pentru endometrioză

Chirurgia conservatoare

La pacientele cu endometrioză care încearcă să rămână însărcinate, chirurgia care presupune îndepărtarea implantelor endometriale cu prezervarea uterului și a ovarelor poate crește rata de succes în obținerea unei sarcini. De asemenea, chirurgia poate aduce un beneficiu major și în cazul în care durerea provocată de endometrioză este severă. Intervenția se realizează laparoscopic.

Histerectomia cu anexectomie bilaterală

Histerectomia cu anexectomie bilaterală este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează uterul și ovarele. Până recent, a fost considerată cel mai eficient tratament pentru endometrioză. În prezent, această abordare nu este recomandată decât în cazuri selecționate și ca tratament pentru simptomatologia severă provocată de adenomioză, sau în cazul în care există o recurență frecventă a chisturilor endometriozice, iar pacienta nu mai dorește obținerea unei sarcini. Însă, histerectomia nu este un remediu pentru endometrioză. Îndepărtarea uterului fără excizia leziunilor de endometrioză profundă nu va avea niciun impact asupra îmbunătățirii calității vieții.

Îndepărtarea ovarelor duce la menopauză. Lipsa hormonilor produși de ovare duce la îmbunătățirea simptomatologiei endometriozei, dar menopauza precoce crește riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice și alte afecțiuni.

Îndepărtarea uterului (histerectomia) poate fi folosită, uneori, pentru a trata simptomele endometriozei, precum menstruațiile abundente și dureroase, mai ales la femeile care și-au încheiat planificarea familială. Chiar dacă ovarele rămân, o histerectomie poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății, mai ales dacă intervenția s-a efectuat mai devreme de 35 de ani.

Tratamentul infertilității

Medicul poate recomanda tratament pentru fertilitate, ce presupune mai multe metode, de la stimulare ovariană până la fertilizare in vitro, în funcție de stadiul bolii.

Este important de precizat că tratamentul endometriozei diferă de la o pacientă la alta și poate implica o echipă multidisciplinară, în funcție de localizarea leziunilor endometriozice și de severitatea bolii. Pentru o evaluare completă și tratament adecvat, te poți adresa Centrului de Endometrioză MedLife. În cadrul acestuia, fiecare caz este analizat individual în vederea stabilirii unui plan de tratament personalizat. Abordarea multidisciplinară se realizează într-un singur loc, pacientele au acces la servicii de chirurgie asistată robotic, iar rata de recidivă postoperatorie este redusă.

Prevenția endometriozei

Nu există modalități specifice de a preveni endometrioza, însă cunoașterea simptomelor și a riscurilor poate ajuta pacienta în discuția cu doctorul.

Există câțiva factori care pot reduce riscul de a dezvolta boala, dar, în unele cazuri, endometrioza tot va apărea, pentru că poate fi vorba despre o predispoziție genetică.

Câțiva factori care pot reduce riscul de a dezvolta endometrioză sunt:

• sarcina;
• alăptarea;
• menținerea unei greutăți corporale normale;
• prima menstruație la o vârstă mai înaintată;
• scăderea nivelului de estrogen din corp, prin:
  • administrarea de contraceptive orale sau alte metode contraceptive hormonale (patch-uri, inele vaginale);
  • sport regulat (mai mult de patru ore pe săptămână) - ajută la menținerea unui procent scăzut de grăsime în corp, ceea ce scade cantitatea de estrogen circulant;
  • evitarea cantităților mari de alcool, care crește nivelul de estrogen;
  • evitarea băuturilor cu multă cofeină: studiile arată că un consum de mai mult de o băutură cu cofeină pe zi (în special, sucuri și ceai verde) poate crește nivelul de estrogen.