Amețeli: ce afecțiuni pot indica

Despre amețeli

Amețeala se manifestă ca o afectare a orientării spațiale (dezorientare în spațiu) sau un sentiment de instabilitate. Aceasta afectează simțul echilibrului și poate crește riscul de cădere. Deși nu indică întotdeauna o afecțiune care pune viața în pericol, amețeala poate fi deranjantă. Totuși, amețelile pot fi asociate și cu afecțiuni mai grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau cu alte probleme neurologice, din sfera ORL sau cardiovasculare.

Cauzele amețelii

O serie de afecțiuni pot provoca amețeli, deoarece echilibrul implică mai multe părți ale corpului. Creierul primește informații despre mișcare și poziția corpului din: urechea internă, ochi, mușchi, articulații și piele.

Tulburările urechii interne sunt frecvent cauza senzației de amețeală. Cele mai frecvente cauze includ vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV), sindromul Meniere și infecțiile urechii.

Afecțiuni ale inimii și ale sistemului vascular

• Bătăi neregulate ale inimii (fibrilație atrială);
• Tensiunea arterială scăzută (hipotensiune arterială);
• Arterele îngustate (ateroscleroza).

Afecțiuni legate de creier

• Traumatism cranian sau traumatism cerebral (TBI);
• Migrenă;
• Scleroză multiplă.

Alte cauze ale amețelii

• Consumul de alcool;
• Anxietate și stres (dacă hiperventilați sau respirați prea repede);
• Intoxicare cu monoxid de carbon;
• Scăderea zahărului din sânge (hipoglicemie);
• Medicamente;
• Probleme de vedere;
• Rău de mișcare;
• Anemie (nivel de fier scăzut);
• Deshidratare.

Diagnosticarea amețelilor

Diagnosticarea amețelilor necesită o evaluare amănunțită, deoarece cauzele pot fi variate, implicând sistemele cardiovascular, vestibular, neurologic sau endocrin. Procesul începe, de obicei, cu un interviu medical detaliat, în care medicul întreabă despre istoricul personal și familial de sănătate, descrierea simptomelor, durata acestora și posibilele circumstanțe care le agravează. Medicul va dori să știe dacă amețeala este însoțită de vertij, senzație de plutire, greață, dureri de cap sau pierderi ale auzului, deoarece aceste simptome pot sugera cauze specifice.

Pe lângă anamneză, examinarea fizică este esențială și include măsurarea tensiunii arteriale, verificarea pulsului și testarea reflexelor. Sunt frecvent folosite teste specifice ale funcției vestibulare și de echilibru, cum ar fi testul Romberg, în care pacientul este rugat să stea drept cu ochii închiși și să își mențină echilibrul. De asemenea, se pot efectua teste de mișcare a ochilor, precum testul Dix-Hallpike, care ajută la identificarea unei cauze vestibulare ale vertijului.

În cazurile unde amețelile sunt persistente sau severe, pot fi necesare investigații imagistice, precum RMN sau CT cerebral, pentru a exclude afecțiuni neurologice serioase, cum ar fi tumorile sau accidentele vasculare. Audiograma este folosită în cazul suspiciunii de tulburări vestibulare legate de urechea internă, iar testele de sânge pot evidenția deficiențe nutriționale, dezechilibre hormonale sau tulburări metabolice, cum ar fi hipoglicemia.

În funcție de rezultatele investigațiilor, medicul poate stabili un plan de tratament care poate implica medicamente, fizioterapie vestibulară sau chiar schimbări în stilul de viață.

Complicații asociate cu amețelile

Amețelile pot avea complicații serioase, mai ales atunci când sunt frecvente sau severe și afectează calitatea vieții. Dacă nu sunt gestionate corect, amețelile pot conduce la probleme fizice, sociale și emoționale.

• Risc crescut de căderi și accidente: cea mai frecventă complicație a amețelilor, în special la persoanele în vârstă, este riscul crescut de căderi și accidente. Tulburările de echilibru și vertijul pot duce la pierderea bruscă a stabilității, determinând căzături care pot provoca fracturi, contuzii sau alte leziuni grave. Acest risc este și mai mare la cei cu amețeli persistente sau care suferă de afecțiuni vestibulare.
• Limitarea activităților zilnice și izolarea socială: amețelile severe pot limita capacitatea unei persoane de a participa la activități zilnice, cum ar fi mersul pe jos, condusul, sau chiar activitățile casnice. Persoanele care se confruntă frecvent cu amețeli evită uneori interacțiunile sociale, deplasările și activitățile în afara locuinței de teama unui episod de amețeală în public, ceea ce poate duce la izolare socială și o reducere a calității vieții.
• Anxietatea și tulburările emoționale: amețelile recurente pot contribui la apariția anxietății, mai ales atunci când pacienții se tem de apariția bruscă a unui episod. Anxietatea legată de amețeli poate deveni debilitantă, ducând uneori la atacuri de panică. Persoanele cu amețeli cronice au, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta depresie, deoarece își pierd încrederea în abilitatea lor de a-și desfășura activitățile zilnice și devin frustrate de lipsa unei soluții clare.
• Probleme cognitive: unele studii sugerează că amețelile frecvente pot fi asociate cu declinul cognitiv, mai ales în cazul persoanelor în vârstă. Tulburările vestibulare, care sunt o cauză frecventă a amețelilor, pot influența funcțiile cognitive prin efectele lor asupra echilibrului și orientării spațiale. Astfel, persoanele afectate ar putea experimenta probleme de memorie, dificultăți de concentrare și confuzie.
• Impactul asupra sănătății cardiovasculare: amețelile cauzate de probleme cardiovasculare, cum ar fi hipotensiunea ortostatică sau tulburările de ritm cardiac, pot agrava problemele circulatorii existente și pot crește riscul unor evenimente cardiovasculare. Această legătură sugerează necesitatea unui diagnostic prompt și a unei monitorizări continue la persoanele cu boli cardiovasculare care prezintă amețeli.

Complicațiile amețelilor pot afecta fiecare aspect al vieții unei persoane, motiv pentru care este esențial ca cei care se confruntă frecvent cu aceste simptome să caute evaluare și tratament specializat.

Amețelile, deși frecvente și adesea trecute cu vederea, pot fi un simptom al unor afecțiuni medicale care necesită atenție. De la diagnosticarea corectă până la tratament și măsuri de prevenție, abordarea adecvată a amețelilor poate reduce semnificativ riscul complicațiilor și poate îmbunătăți calitatea vieții celor afectați. Este esențial ca persoanele care se confruntă cu amețeli frecvente sau intense să consulte un specialist pentru a identifica cauza și a primi tratamentul corespunzător. Astfel, monitorizarea și gestionarea amețelilor nu doar că previn accidentele și disconfortul, dar contribuie și la menținerea unui stil de viață activ și sănătos.