medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Agnozie

Agnozie

Alte denumiri: Pierderea capacității de recunoaștere a obiectelor

Descoperă informații utile despre agnozie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre agnozie

Agnozia este o tulburare neurologică rară caracterizată prin incapacitatea de a recunoaște obiecte, persoane, sunete, forme sau chiar mirosuri, în ciuda capacităților senzoriale intacte. Această afecțiune apare din cauza leziunilor cerebrale, de obicei în zonele asociate cu procesarea senzorială, cum ar fi lobii parietal, occipital sau temporal.

Există mai multe tipuri de agnozie:

  • agnozia vizuală - dificultate în recunoașterea obiectelor prin vedere;
  • agnozia auditivă - dificultate în recunoașterea sunetelor;
  • agnozia tactilă - dificultate în identificarea obiectelor prin atingere.

Alte subtipuri specifice, cum ar fi prosopagnozia (dificultăți în recunoașterea fețelor) și fonagnozia (incapacitatea de a recunoaște vocile familiare), arată cât de selectivă poate fi această afecțiune în ceea ce privește afectarea recunoașterii, în timp ce alte funcții cognitive rămân intacte.

Barbat care sufera de simptome de agnozie

Cauze

Agnozia este cauzată de afectarea anumitor zone ale creierului responsabile de procesarea informațiilor senzoriale.

Aceste leziuni rezultă în mod obișnuit din accidente vasculare cerebrale, traumatisme craniene sau afecțiuni neurodegenerative precum boala Alzheimer. Infecțiile precum encefalita, tumorile cerebrale sau condițiile care reduc oxigenul la nivelul creierului (hipoxia) pot duce, de asemenea, la agnozie. Tipul exact de agnozie depinde de localizarea leziunilor, de exemplu: leziunile lobului occipital pot duce la agnozie vizuală, în timp ce leziunile lobului parietal sau temporal pot afecta recunoașterea prin atingere sau auz.

Factori de risc

Factorii de risc pentru agnozie includ, în primul rând, afecțiuni care implică leziuni ale creierului, cum ar fi:

  • accidentul vascular cerebral - un factor de risc major, deoarece accidentele vasculare cerebrale pot întrerupe fluxul sanguin către zonele creierului esențiale pentru procesarea informațiilor senzoriale;
  • leziunile cerebrale traumatice, inclusiv comoțiile, pot provoca leziuni în zonele de procesare senzorială;
  • boli neurodegenerative - afecțiuni precum boala Alzheimer și boala Parkinson contribuie la degenerarea creierului, crescând riscul de agnozie în timp;
  • tumorile cerebrale - atât tumorile canceroase, cât și cele benigne pot afecta procesarea senzorială, în funcție de localizarea lor;
  • infecțiile cerebrale - encefalita și lipsa de oxigen (hipoxia cerebrală) pot duce la leziuni cerebrale asociate cu agnozia.

Simptome

Simptomele specifice depind de tipul de agnozie:

  • agnozia vizuală - persoanele nu pot identifica obiecte sau fețe familiare prin vedere; de exemplu, o persoană cu prosopagnozie poate să nu recunoască fețele familiare, chiar și ale membrilor apropiați ai familiei;
  • agnozia auditivă - persoanele pot auzi sunete, dar fac eforturi să le identifice sau să le înțeleagă; în cazul fonagnoziei, de exemplu, aceștia pot să nu recunoască voci familiare, dar să înțeleagă totuși cuvintele rostite;
  • agnozia tactilă - aceasta cauzează dificultăți de recunoaștere a obiectelor doar prin atingere, chiar dacă persoana le poate identifica prin vedere sau alte simțuri.
Femeie care urmeaza o terapie ca tratament pentru agnozie

Diagnosticare

Agnozia este diagnosticată de un neurolog, iar testele și investigațiile cheie includ:

  • examen neurologic - evaluează procesarea senzorială, abilitățile cognitive și memoria, ajutând la diferențierea agnoziei de alte probleme de memorie sau senzoriale;
  • teste de imagistică - RMN sau CT identifică leziunile cerebrale care pot cauza agnozia;
  • teste cognitive specializate - acestea evaluează abilități specifice de recunoaștere, cum ar fi identificarea obiectelor, sunetelor sau fețelor familiare; astfel de teste confirmă prezența și tipul de agnozie prin izolarea modalității senzoriale afectate.

Tratament

Tratamentul pentru agnozie se concentrează, de obicei, pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea abilităților funcționale, deoarece nu există un tratament direct pentru afecțiunea în sine. Abordările cheie includ:

  • terapia ocupațională - ajută pacienții să dezvolte strategii compensatorii, cum ar fi utilizarea altor simțuri pentru a identifica obiecte, îmbunătățind funcționarea zilnică;
  • terapia vorbirii și a limbajului - pentru persoanele cu agnozie auditivă sau legată de limbaj, terapia poate ajuta la îmbunătățirea recunoașterii sunetelor sau a vocilor prin practică și repetare;
  • tratarea afecțiunilor subiacente - tratarea unor afecțiuni precum accidentul vascular cerebral sau boala neurodegenerativă care pot cauza agnozia poate uneori să amelioreze simptomele.

Aceste tratamente vizează îmbunătățirea calității vieții, permițând pacienților să se adapteze la dificultățile de recunoaștere și integrare a informațiilor respective.


Complicații

Complicațiile agnoziei pot avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi și a independenței și pot include:

  • riscuri de siguranță - incapacitatea de a recunoaște anumite obiecte sau sunete poate crește riscul de accidente, mai ales dacă persoana nu poate identifica pericole precum alarmele de incendiu sau obiectele periculoase;
  • provocări sociale și emoționale - persoanele cu agnozie, în special prosopagnozia, se confruntă adesea cu izolare socială sau jenă în interacțiunile sociale, ceea ce poate duce la anxietate sau depresie;
  • limitări funcționale - dificultatea de a recunoaște obiectele sau mediile cotidiene poate limita independența în sarcini precum gătitul, navigarea în spații sau gestionarea finanțelor.

Aceste complicații evidențiază importanța sprijinului și a strategiilor de adaptare pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor cu agnozie.

Prevenție

Prevenirea agnoziei se concentrează pe reducerea riscului de leziuni cerebrale sau a condițiilor care pot duce la aceasta. Principalele măsuri preventive includ:

  • prevenirea accidentului vascular cerebral - gestionarea factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul și diabetul, împreună cu exercițiile fizice regulate și o dietă sănătoasă, pot reduce riscul de accident vascular cerebral, o cauză principală a agnoziei;
  • echipament de protecție - purtarea căștii și a centurii de siguranță scade riscul de leziuni cerebrale traumatice, care pot duce la agnozie dacă afectează zonele de procesare senzorială;
  • alegeri privind stilul de viață - evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, care pot contribui la apariția bolilor neurodegenerative, poate contribui, de asemenea, la protejarea sănătății creierului.

Deși acești pași nu garantează prevenirea, ei pot reduce semnificativ probabilitatea de a dezvolta afecțiuni care cauzează agnozia.

Bibliografie

  1. Ames, Hana . “Agnosia: Types, Causes, and Outlook.” Www.medicalnewstoday.com, 5 Jan. 2024, www.medicalnewstoday.com/articles/agnosia
  2. Cleveland Clinic. “Agnosia: What It Is, Causes & Types.” Cleveland Clinic, 20 Nov. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/24463-agnosia
  3. Barclay, Rachel. “What Is Agnosia?” Healthline, Healthline Media, 16 Sept. 2013, www.healthline.com/health/neurological-health/agnosia
  4. Melinosky, Christopher . “What Is Agnosia?” WebMD, 18 June 2023, www.webmd.com/brain/what-is-agnosia

Echipa medicală - Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.