medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Afazie

Afazie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre afazie

Afazia și disfazia reprezintă simptome neurologice care descriu o tulburare de limbaj din seria disfuncțiilor corticale cerebrale (ale scoarței creierului).

Limbajul este o funcție cerebrală complexă ce presupune decodare senzorială, înțelegere, repetiție, regăsirea unor noțiuni învățate și producție. Orice componentă a limbajului poate fi afectată într-o măsură mai mare sau mai mică, din cauza unor diferite afecțiuni neurologice acute sau cronice.

Deși limbajul este considerat o funcție focală (localizată într-o anumită regiune a creierului), rețeaua neuronală care participă la îndeplinirea ei este mai complexă și are conexiuni în diverse zone cerebrale.

Tulburările de vorbire includ, pe lângă afazie:

  • agrafie (tulburare a limbajului scris);
  • alexie (tulburare dobândită a capacității de a citi);
  • dizartrie (tulburare de articulație);
  • disfonie (tulburare de natură fonatorie a vocii).
femeie tanara ce consoleaza o femeie in varsta

Cauze

Afazia este des întâlnită în diverse afecțiuni neurologice, atât acute, cât și cronice, care pot fi deopotrivă ireversibile sau tratabile. Ritmul de instalare a afaziei (acut sau lent progresiv), evoluția ei și simptomele asociate sunt elemente esențiale în stabilirea unui diagnostic și a unui plan de investigații și apoi de tratament.

Cele mai întâlnite cauze ale afaziei sunt:

  • accidentele vasculare ischemice sau hemoragice: afazia se instalează brusc și este, de obicei, însoțită de alte simptome neurologice;
  • tumorile cerebrale: evoluția este subacută sau lentă, în funcție de tipul tumorii și de reacția țesutului cerebral înconjurător;
  • infecțiile cerebrale (bacteriene sau virale): tulburările de limbaj sunt, de obicei, însoțite de o stare generală proastă, febră, redoare de ceafă (mișcări limitate);
  • traumatismele cerebrale (contuzii, hematoame subdurale sau epidurale);
  • crizele epileptice: unele forme de epilepsie se pot manifesta cu episoade de tulburări de limbaj, cu sau fără pierderea conștienței;
  • sindroamele de demență: demența Alzheimer (pacienții dezvoltă tulburări de limbaj în fazele mai avansate ale bolii), demența fronto-temporală (mai ales forma de afazie progresivă non fluentă), degenerescența cortico-bazală, boala Creutzfeldt-Jakob.

Factori de risc

Cei mai importanți factori de risc în dezvoltarea afaziei sunt:

  • vârstă;
  • moștenire genetică (rudele de gradul I ale pacienților au risc crescut);
  • fumat;
  • hipertensiune arterială;
  • hipercolesterolemie;
  • diabet zaharat;
  • obezitate;
  • sedentarism;
  • consum excesiv de alcool.

Competența lingvistică anterioară instalării afaziei, mai ales în formele lent progresive, are un rol important în severitatea prezentării clinice. Astfel, pacienții cu un nivel ridicat de educație pot dezvolta „trucuri” pentru a-și ușura exprimarea și pot masca simptomele un timp mai îndelungat.

Simptome

În secolul al XIX-lea s-a stabilit că centrul vorbirii este localizat în emisfera stângă a creierului (dominant la 99% dintre dreptaci și la peste 70% dintre stângaci), în special în două zone:

  • Broca - situată în lobul frontal inferior;
  • Wernicke - situată în lobul temporal postero-superior.

Tipuri de afazie

În funcție de cauză, afazia poate fi unicul simptom sau poate fi însoțită de alte semne neurologice, cum ar fi:

  • tulburări de sensibilitate și/ sau pareză pe o parte (aproape întotdeauna dreaptă) a corpului;
  • tulburări vizuale (defect de câmp vizual);
  • tulburări de praxis (capacitatea de a folosi obiecte sau de a executa anumite acțiuni);
  • tulburări de memorie și alte dificultăți cognitive;
  • tulburări de deglutiție;
  • tulburări de comportament.

În funcție de zona afectată, se descriu mai multe tipuri de afazie:


Afazie Broca

În cazul afazei Broca (numită și non-fluentă, expresivă, anterioară sau motorie), limbajul devine lent, incomplet, cu anomie (incapacitate de a denumi obiecte) și cu afectarea pronunțată a gramaticii și a sintaxei.

Pacienții sunt conștienți de aceste aspecte și devin foarte frustrați, perseverează (repetă aceleași cuvinte spuse anterior, deși încearcă să spună altceva). Prozodia (calitatea ritmului și a intonației care adaugă semnificație limbajului) este modificată, iar pacienții nu pot repeta la cerere cuvinte sau propoziții.

Înțelegerea se menține, în general, însă pacienții pot avea totuși dificultăți în priceperea ordinelor complexe și multiple. De asemenea, poate fi afectată execuția anumitor mișcări specifice ale gurii, cum ar fi fluieratul, și poate apărea agrafia.

Având în vedere localizarea zonei Broca lângă cortexul motor, de obicei, examenul neurologic arată și o pareză facială pe partea dreaptă sau chiar pareza membrelor drepte.


Afazia Wernicke

Pacienții cu afazia Wernicke (numită și fluentă, receptivă, posterioară sau senzorială) vorbesc fluent, dar fără conținut, pot forma cuvinte noi, fără înțeles, nu pot fi urmăriți. Acest mod de a vorbi se numește și „salată de cuvinte”. Pacienții nu își dau seama că discursul lor este de neînțeles pentru ceilalți, de obicei vorbesc mult și pot fi agitați.

Prozodia nu este afectată, însă înțelegerea este pierdută (inclusiv capacitatea de a recunoaște simbolurile auditive, vizuale sau tactile) și nu pot repeta cuvinte.


Afazia de conducere

Afazia de conducere apare în cazul leziunilor fasciculului arcuat (care leagă cele două zone, Broca și Wernicke) și se manifestă prin afectarea capacității de a repeta cuvinte, dar cu o înțelegere relativ menținută, limbaj fluent, dar cu dificultăți în denumirea obiectelor și probleme semantice.


Afazia transcorticală, motorie, senzorială

Afaziile transcorticale, motorii sau senzoriale au caracteristicile primelor două tipuri de afazie, însă pacientul își păstrează capacitatea de repetiție.

În cele mai multe cazuri se întâlnește o formă de afazie mixtă, cu multiple elemente din cele două forme principale (Broca și Wernicke), prezente în diferite grade.

Exprimarea non-verbală echivalentă cuvintelor poate fi și ea afectată.

medic si pacient in timpul unei consultatii neurologice

Diagnosticare

Diagnosticul este clinic, interacțiunea verbală poate identifica, în general, afaziile grosiere. Istoricul pacientului, tempoul de instalare a afaziei și asocierea altor simptome neurologice (exemplu pareză, tulburări de sensibilitate sau de coordonare, reflexe, tulburări cognitive) contribuie la stabilirea unui diagnostic.

Testarea pentru identificarea deficitelor specifice presupune:

  • evaluarea vorbirii spontane;
  • denumirea, repetarea cuvintelor;
  • înțelegerea;
  • producția verbală;
  • cititul;
  • scrisul.

Vorbirea spontană este evaluată pentru a se stabili fluența, numărul de cuvinte pronunțate, abilitatea de a iniția discursul, prezența erorilor spontane, pauzele de găsire a cuvintelor, ezitările, circumlocuțiunile și prozodia.

Inițial, afazia Wernicke poate fi greșit diagnosticată ca delir. Cu toate acestea, acest tip de afazie este o simplă tulburare de limbaj, fără alte caracteristici ale delirului.

Testarea cognitivă generală de un neuropsiholog sau de un terapeut al vorbirii și limbajului poate identifica grade mai fine ale disfuncțiilor, contribuind la planificarea schemei terapeutice și la evaluarea potențialului de vindecare. Sunt disponibile diferite teste pentru diagnosticul afaziilor (de exemplu, testul Boston de examinare diagnostică a afaziei, Bateria Western pentru afazie, testul Boston de denumire a obiectelor, testul vorbirii, testul denumirii acțiunilor).

Apariția bruscă a afaziei trebuie evaluată întotdeauna în regim de urgență, pentru a diagnostica în timp util o potențială cauză gravă și pentru a institui cât mai repede tratamentul indicat.

Formele cronice, cu debut lent, pot fi evaluate în ambulator de un neurolog, iar ulterior se pot consulta și alți specialiști, cum ar fi medicul geriatru sau cel psihiatru, în funcție de caracteristicile pacientului și de comorbidități.

Analizele de sânge sunt indicate pentru a evalua posibil deficite metabolice sau electrolitice care pot cauza sau contribui la dezvoltarea tulburărilor de limbaj.

Electroencefalograma (EEG) este o investigație prin care se poate observa activitatea electrică a creierului, iar modificările anumitor parametri (încetinirea sau hiperactivitatea) pot susține sau ghida suspiciunea clinică.

Tehnicile imagistice cerebrale (CT sau RMN, cu sau fără substanță de contrast) sunt necesare pentru caracterizarea leziunii (exemplu infarct cerebral, hemoragie, masă tumorală) și au rolul de a stabili etiologia cât mai probabilă a leziunii.

Puncția lombară prin care se recoltează lichidul cefalorahidian poate fi indicată uneori, pentru că oferă informații despre cauza afaziei.

Tratament

În afecțiunile acute care se pot manifesta cu afazie este necesară stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului, pentru a se institui tratamentul adecvat. Astfel, șansele de recuperare a deficitelor instalate cresc semnificativ. De aceea, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital în cazul apariției bruște a unei tulburări de vorbire.

În infecțiile cerebrale (cea mai frecvent manifestată prin afazie fiind encefalita cu virusul herpes) este indicat tratamentul antibiotic/ antiviral și, în unele cazuri, corticosteroizii.

În cazul tumorilor cerebrale se pot administra depletive care să reducă edemul asociat sau corticosteroizi, pentru a reduce inflamația locală și pentru a ameliora sau stabiliza simptomele până la începerea tratamentului specific.

Nu se cunoaște exact eficacitatea tratamentului, însă se consideră că terapiile logopedice sunt de ajutor, cele mai mari progrese obținându-se când acestea sunt demarate cât mai repede după debut.

Dacă vorbim de leziuni acute, recuperarea este influențată și de dimensiunea și localizarea leziunii, de gradul deficitului de limbaj, de vârstă, educație și de starea generală de sănătate a pacientului. Copiii sub opt ani își recapătă, adesea, funcția limbajului după leziunea severă a oricărei emisfere cerebrale. După această vârstă, cea mai mare parte a recuperării se poate obține în primele trei luni, dar ameliorările continuă în procente variabile, până la un an după debut.

Afazia din demență, însă, deși poate răspunde la terapia logopedică în forme incipiente, este un simptom cu agravare progresivă, ceea ce înseamnă că pacienții își pierd lent, dar inevitabil, capacitatea de a comunica.


Complicații

Afazia afectează semnificativ viața pacientului prin modul în care acesta se simte și interacționează cu ceilalți. În multe cazuri, provoacă:

Tipul de tratament pentru afazie trebuie adaptat la gravitatea bolii și la cauza acesteia, însă este important de știut că simptomele pot fi ameliorate.

Prevenție

Având în vedere că afazia apare cel mai frecvent în bolile cerebrovasculare și în sindroamele de demență, este indicată, în primul rând, prevenția acestor afecțiuni, prin:

  • stimulare cognitivă: deprinderea/ învățarea unui lucru, hobby-uri mai complexe din punct de vedere intelectual (cititul, exersarea unei limbi străine, jocuri strategice), vizite la muzeu sau la operă, activități de voluntariat;
  • viață socială activă: atât prin stimularea creierului, cât și prin combaterea depresiei, izolarea socială fiind, din păcate, o problemă des întâlnită în cazul pacienților cu afazie, din cauza comunicării deficitare;
  • reducerea stresului cronic prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, masajul, exercițiile de respirație;
  • un somn de calitate este esențial, nu doar pentru bunăstarea fizică, ci și pentru prevenirea demenței;
  • managementul factorilor de risc cardiovasculari: renunțarea la fumat, menținerea unei vieți active fizic (efort fizic moderat, timp de minimum 20 de minute în fiecare zi, de trei ori pe săptămână), evitarea supraponderalității sau obezității, alimentație diversificată și sănătoasă (săracă în grăsimi saturate și grăsimi trans, bogată în cereale integrale, antioxidanți, pește, fructe și legume), respectarea tratamentului pentru controlul tensiunii arteriale, al diabetului și al colesterolului mărit, diagnosticarea și tratarea sindromului de apnee în somn.

Echipa medicală - Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.