Alergia la antibiotic

Cauze

Atunci când o persoană are alergie la antibiotic, sistemul imunitar al acesteia a produs anticorpi (imunoglobulina IgE) la primul contact cu medicamentul respectiv. La următoarea administrare a aceluiași antibiotic, organismul primește comanda de a produce histamine. Acestea sunt responsabile de reacțiile alergice imediate.

Simptome

Printre simptomele care pot apărea în cazul alergiei la antibiotic se pot număra următoarele:

• înroșirea pielii;
• mâncărimi;
• descuamarea pielii;
• urticarie;
• fotosensibilitate;
• umflături la nivelul feței, mâinilor și picioarelor;
• probleme cu vederea;
• necroliză toxică epidermică (sindromul Lyell);
• congestie nazală;
• tuse;
• dureri abdominale;
• pierderea apetitului;
• balonare;
• îngălbenirea pielii sau a globului ocular;
• dificultăți la înghițire;
• pot apărea palpitații;
• în cazuri grave, anafilaxie.

Tratament

Pentru a trata alergia la antibiotic se va urmări mai întâi ameliorarea simptomelor, care poate avea loc prin administrarea de medicamente antihistaminice. Inflamațiile pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor pe bază de steroizi. În caz de șoc anafilactic este necesară o injecție cu epinefrină (adrenalină), administrată de urgență. Se recomandă persoanelor care riscă să facă șoc anafilactic să poarte cu ele seringi cu două doze de epinefrină, deoarece o doză are efect timp de 20 de minute și există riscul ca simptomele să revină după trecerea acestora. Medicul le poate recomanda persoanelor cu alergie la antibiotic evitarea sau atenția sporită a exercițiilor sportive intense, care pot fi asociate cu reacțiile alergice severe. Este important ca exercițiile să nu se desfășoare imediat după masă.

Pentru persoanele care vor mai avea nevoie de tratament cu antibiotic sau în funcție de decizia medicului, se poate recomanda tratamentul prin desensibilizare. Acesta constă în administrarea unor doze mici de alergen, doze care vor fi crescute în timp, pentru ca organismul să se obișnuiască în timp cu substanța respectivă.

În același timp, este necesară o atenție sporită asupra oricărui tip de tratament care se administrează, deoarece antibioticele pot fi conținute și în alifii sau unguente, precum și în alte medicamente. Medicul specialist va informa pacientul în legătură cu alte medicamente care ar trebui să fie evitate.

Unele alimente trebuie să fie evitate sau consumate cu moderație atunci când pacientul are alergie la antibiotic. Printre acestea se numără grapefruitul, care poate împiedica absorbția eficientă a medicamentului, precum și alimentele îmbogățite cu calciu. Alte alimente, în schimb, sunt recomandate atât pentru un stil de viață sănătos, cât și pentru reducerea impactului pe care îl pot avea antibioticele asupra organismului. Printre acestea se numără probioticele și prebioticele, mâncarea fermentată, legume care conțin vitamina K și alimente bogate în fibre.

Complicații

În unele cazuri, simptomele alergiei la antibiotic sunt mai severe, cum ar fi în cazul în care se manifestă necroliza toxică epidermică, cunoscută drept sindromul Lyell. Aceasta este o reacție cutanată care se manifestă împreună cu alte simptome, similare gripei. Pielea este acoperită de bășici și se descuamează pe porțiuni mari ale corpului. Complicațiile necrolizei toxice epidermice includ deshidratare, sepsis, pneumonie și disfuncție multiplă de organe.

Cea mai gravă manifestare a alergiei la antibiotic este anafilaxia, care se poate manifesta prin senzația de strânsoare în piept, probleme respiratorii, hârâială (respirație șuierătoare), amețeală și furnicături. Anafilaxia reprezintă o urgență medicală și trebuie să fie tratată cât mai repede cu epinefrină (adrenalină).

Lipsa tratamentului acordat la timp poate duce la decesul pacientului. Unele dintre persoanele care se confruntă cu alergia la antibiotic pot dezvolta și alergie la alte medicamente. Pentru evitarea complicațiilor este important să se evite consumul de alcool pe durata tratamentului cu antibiotice.