Anemie megaloblastică

Cauze

Anemia megaloblastică este cauzată, în primul rând, de un deficit de vitamina B12 (cobalamina) sau de acid folic (vitamina B9), ambele având un rol crucial în sinteza ADN și în buna maturare a globulelor roșii. Mai mulți factori pot contribui la aceste deficiențe, ducând la apariția anemiei megaloblastice:

• aport alimentar inadecvat - consumul unei diete sărace în vitamina B12 sau acid folic poate duce la o deficiență;
• tulburări de malabsorbție - afecțiunile care interferează cu absorbția substanțelor nutritive din tractul gastrointestinal, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau gastrita atrofică pot cauza deficiențe de vitamina B12 sau acid folic;
• anemia pernicioasă - această tulburare autoimună afectează producția de factor intrinsec, o proteină necesară pentru absorbția vitaminei B12 în stomac, ceea ce duce la deficiență de vitamina B12;
• medicamente - anumite medicamente (cum ar fi unele utilizate pentru tratarea diabetului), inhibitorii pompei de protoni (utilizați pentru refluxul acid) și anticonvulsivantele, pot interfera cu absorbția sau metabolismul vitaminei B12 sau al acidului folic, ducând la o deficiență;
• alcoolismul - consumul excesiv de alcool poate duce la o absorbție deficitară a nutrienților și la epuizarea depozitelor de vitamine B din organism, crescând riscul de a dezvolta anemie megaloblastică;
• sarcina și alăptarea - cererea crescută de nutrienți în timpul sarcinii și alăptării poate duce la deficiențe de vitamina B12 sau acid folic, dacă aportul alimentar este insuficient.

Simptome

Simptomele anemiei megaloblastice se pot dezvolta lent. O persoană poate să nu aibă simptome ani de zile, dar, în cele din urmă, lipsa de globule roșii afectează cantitatea de sânge oxigenat pe care o primesc diverse părți ale corpului.

Se poate dezvolta o mare varietate de simptome, printre care:

• oboseală;
• dificultăți de respirație;
• piele palidă;
• amețeli;
• bătăi neregulate ale inimii;
• slăbiciune musculară;
• o limbă netedă sau sensibilă;
• diaree;
• greață;
• pierdere inexplicabilă în greutate;
• îngălbenirea pielii;
• ritm cardiac accelerat;
• furnicături sau amorţeală la nivelul mâinilor și picioarelor.

Tratament

Modul în care medicul decide să trateze anemia megaloblastică depinde de cauza acesteia. Planul de tratament poate depinde, de asemenea, de vârsta și de starea generală de sănătate, precum și de răspunsul pacientului la tratamente și de cât de severă este boala. Opțiunile de tratament pot include:

• suplimentarea cu vitamina B12 - dacă deficiența se datorează unui aport alimentar inadecvat, pot fi prescrise suplimente orale de vitamina B12; în cazurile de malabsorbție sau anemie pernicioasă, în care organismul nu poate absorbi în mod corespunzător vitamina B12 prin tractul gastrointestinal, se pot administra injecții cu vitamina B12 (acestea pot fi administrate intramuscular, iar frecvența depinde de gravitatea deficienței și de răspunsul pacientului la tratament);
• suplimentarea cu acid folic - pentru deficiența de acid folic se prescriu, de obicei, suplimente orale, pentru a restabili niveluri adecvate în organism; este important de reținut că suplimentele de acid folic nu trebuie utilizate pentru a trata anemia megaloblastică fără a confirma cauza, deoarece acestea pot masca simptomele deficienței de vitamina B12, ceea ce poate duce la potențiale complicații neurologice;
• modificări ale dietei - pentru cei care suferă de anemie megaloblastică din cauza unei alimentații deficitare, încorporarea alimentelor bogate în vitamina B12 și acid folic poate contribui la îmbunătățirea nivelului de nutrienți; sursele de vitamina B12 includ carnea, peștele, ouăle și produsele lactate, în timp ce acidul folic poate fi găsit în legumele cu frunze verzi, citricele, legumele și cerealele îmbogățite;
• tratarea afecțiunilor de bază - în cazul în care anemia megaloblastică este cauzată de o afecțiune de bază, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau gastrita atrofică, tratarea afecțiunii este esențială pentru îmbunătățirea absorbției nutrienților și corectarea anemiei;
• ajustarea medicației - dacă un anumit medicament contribuie la deficiența de vitamina B12 sau de acid folic, medicul poate ajusta doza sau poate recomanda un tratament alternativ pentru a ajuta la ameliorarea deficienței;
• monitorizare și urmărire - analizele de sânge și monitorizarea regulată sunt importante pentru a se asigura că tratamentul este eficient și că anemia se rezolvă.

Complicații

Dacă nu este tratată, anemia megaloblastică poate duce la mai multe complicații, dintre care unele pot fi grave:

• oboseală și slăbiciune;
• complicații neurologice - deficitul de vitamina B12, în special, poate duce la probleme neurologice, cum ar fi amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor (neuropatie periferică), dificultăți în menținerea echilibrului, pierderi de memorie și chiar demență; tratamentul precoce este crucial pentru a preveni sau minimiza aceste complicații;
• boli cardiace - anemia cronică poate face ca inima să lucreze mai mult pentru a furniza oxigen organismului, ceea ce poate duce la o inimă mărită (cardiomegalie), suflu cardiac sau insuficiență cardiacă;
• complicații în timpul sarcinii - deficitul de acid folic în timpul sarcinii poate duce la malformații congenitale, inclusiv defecte ale tubului neural la fătul în curs de dezvoltare; de asemenea, poate crește riscul de naștere prematură și de greutate mică la naștere;
• disfuncția sistemului imunitar - deficitul de vitamina B12 poate afecta sistemul imunitar, făcând persoanele mai sensibile la infecții;
• complicații gastrointestinale - deficitul de vitamina B12 netratat poate duce la gastrită atrofică, o afecțiune în care mucoasa stomacului devine subțire și deteriorată, crescând riscul de a dezvolta cancer gastric;
• anemia pernicioasă se asociază frecvent cu alte tulburări autoimune, cum ar fi boala tiroidiană autoimună, diabet de tip I sau vitiligo.

Diagnosticul și tratamentul prompt al anemiei megaloblastice sunt cruciale pentru a preveni sau minimiza aceste complicații.