medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Anemie megaloblastică

Anemie megaloblastică

Descoperă informații utile despre anemie megaloblastică: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre anemia megaloblastică

Anemia megaloblastică este o afecțiune a sângelui caracterizată prin prezența în măduva osoasă a unor globule roșii anormal de mari și imature, numite megaloblaste. Aceste celule nu reușesc să se maturizeze în mod corespunzător, ceea ce duce la o scădere a numărului de globule roșii sănătoase care circulă în sânge. Ca urmare, țesuturile și organele corpului nu primesc suficient oxigen, provocând diverse simptome asociate anemiei, cum ar fi oboseala, slăbiciunea, pielea palidă și dificultăți de respirație. 

Anemia megaloblastică este doar una dintre formele de anemie şi nu este rară.

Globule roșii sănătoase, neafectate de anemia megaloblastică

Cauze

Anemia megaloblastică este cauzată, în primul rând, de un deficit de vitamina B12 (cobalamina) sau de acid folic (vitamina B9), ambele având un rol crucial în sinteza ADN și în buna maturare a globulelor roșii. Mai mulți factori pot contribui la aceste deficiențe, ducând la apariția anemiei megaloblastice:

  • aport alimentar inadecvat - consumul unei diete sărace în vitamina B12 sau acid folic poate duce la o deficiență;
  • tulburări de malabsorbție - afecțiunile care interferează cu absorbția substanțelor nutritive din tractul gastrointestinal, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau gastrita atrofică pot cauza deficiențe de vitamina B12 sau acid folic;
  • anemia pernicioasă - această tulburare autoimună afectează producția de factor intrinsec, o proteină necesară pentru absorbția vitaminei B12 în stomac, ceea ce duce la deficiență de vitamina B12;
  • medicamente - anumite medicamente (cum ar fi unele utilizate pentru tratarea diabetului), inhibitorii pompei de protoni (utilizați pentru refluxul acid) și anticonvulsivantele, pot interfera cu absorbția sau metabolismul vitaminei B12 sau al acidului folic, ducând la o deficiență;
  • alcoolismul - consumul excesiv de alcool poate duce la o absorbție deficitară a nutrienților și la epuizarea depozitelor de vitamine B din organism, crescând riscul de a dezvolta anemie megaloblastică;
  • sarcina și alăptarea - cererea crescută de nutrienți în timpul sarcinii și alăptării poate duce la deficiențe de vitamina B12 sau acid folic, dacă aportul alimentar este insuficient.

Factori de risc

Câțiva factori pot să crească riscul unei persoane de a dezvolta anemie megaloblastică, inclusiv afecțiunile care afectează absorbția vitaminei B12:

  • obiceiuri alimentare - persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană pot prezenta un risc mai mare de deficit de vitamina B12;
  • vârsta - adulții mai în vârstă prezintă un risc mai mare de anemie megaloblastică, din cauza declinului legat de vârstă în producția de acid gastric, care este necesar pentru absorbția vitaminei B12; aceștia pot avea, de asemenea, un aport alimentar redus sau se pot confrunta cu provocări în ceea ce privește absorbția nutrienților din cauza diferitelor afecțiuni de sănătate;
  • factori genetici - mutații genetice rare, care afectează metabolismul vitaminei B12 sau al acidului folic, pot predispune la anemie megaloblastică.

Simptome

Simptomele anemiei megaloblastice se pot dezvolta lent. O persoană poate să nu aibă simptome ani de zile, dar, în cele din urmă, lipsa de globule roșii afectează cantitatea de sânge oxigenat pe care o primesc diverse părți ale corpului.

Se poate dezvolta o mare varietate de simptome, printre care:

  • oboseală;
  • dificultăți de respirație;
  • piele palidă;
  • amețeli;
  • bătăi neregulate ale inimii;
  • slăbiciune musculară;
  • o limbă netedă sau sensibilă;
  • diaree;
  • greață;
  • pierdere inexplicabilă în greutate;
  • îngălbenirea pielii;
  • ritm cardiac accelerat;
  • furnicături sau amorţeală la nivelul mâinilor și picioarelor.
Femeie face analize de sânge pentru depistarea anemieie megaloblastice

Diagnosticare

Un medic poate diagnostica anemia megaloblastică folosind istoricul medical, examenul fizic și analizele de sânge. Anamneza ajută la stabilirea factorilor de risc și a simptomelor unei persoane. Un examen fizic poate ajuta, de asemenea, la excluderea altor afecțiuni.

Medicul poate solicita următoarele analize de sânge:

  • hemoleucograma completă - oferă informații despre numărul de celule roșii din sânge, globule albe și trombocite;
  • frotiu de sânge periferic - implică privirea sub microscop pentru a vedea forma și dimensiunea globulelor roșii;
  • numărătoarea de reticulocite - acest test verifică dacă există globule roșii imature în sângele periferic.

Testele de sânge pot confirma, de asemenea, o deficiență de vitamina B12 sau de acid folic.

Tratament

Modul în care medicul decide să trateze anemia megaloblastică depinde de cauza acesteia. Planul de tratament poate depinde, de asemenea, de vârsta și de starea generală de sănătate, precum și de răspunsul pacientului la tratamente și de cât de severă este boala. Opțiunile de tratament pot include:

  • suplimentarea cu vitamina B12 - dacă deficiența se datorează unui aport alimentar inadecvat, pot fi prescrise suplimente orale de vitamina B12; în cazurile de malabsorbție sau anemie pernicioasă, în care organismul nu poate absorbi în mod corespunzător vitamina B12 prin tractul gastrointestinal, se pot administra injecții cu vitamina B12 (acestea pot fi administrate intramuscular, iar frecvența depinde de gravitatea deficienței și de răspunsul pacientului la tratament);
  • suplimentarea cu acid folic - pentru deficiența de acid folic se prescriu, de obicei, suplimente orale, pentru a restabili niveluri adecvate în organism; este important de reținut că suplimentele de acid folic nu trebuie utilizate pentru a trata anemia megaloblastică fără a confirma cauza, deoarece acestea pot masca simptomele deficienței de vitamina B12, ceea ce poate duce la potențiale complicații neurologice;
  • modificări ale dietei - pentru cei care suferă de anemie megaloblastică din cauza unei alimentații deficitare, încorporarea alimentelor bogate în vitamina B12 și acid folic poate contribui la îmbunătățirea nivelului de nutrienți; sursele de vitamina B12 includ carnea, peștele, ouăle și produsele lactate, în timp ce acidul folic poate fi găsit în legumele cu frunze verzi, citricele, legumele și cerealele îmbogățite;
  • tratarea afecțiunilor de bază - în cazul în care anemia megaloblastică este cauzată de o afecțiune de bază, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau gastrita atrofică, tratarea afecțiunii este esențială pentru îmbunătățirea absorbției nutrienților și corectarea anemiei;
  • ajustarea medicației - dacă un anumit medicament contribuie la deficiența de vitamina B12 sau de acid folic, medicul poate ajusta doza sau poate recomanda un tratament alternativ pentru a ajuta la ameliorarea deficienței;
  • monitorizare și urmărire - analizele de sânge și monitorizarea regulată sunt importante pentru a se asigura că tratamentul este eficient și că anemia se rezolvă.

Complicații

Dacă nu este tratată, anemia megaloblastică poate duce la mai multe complicații, dintre care unele pot fi grave:

  • oboseală și slăbiciune;
  • complicații neurologice - deficitul de vitamina B12, în special, poate duce la probleme neurologice, cum ar fi amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor (neuropatie periferică), dificultăți în menținerea echilibrului, pierderi de memorie și chiar demență; tratamentul precoce este crucial pentru a preveni sau minimiza aceste complicații;
  • boli cardiace - anemia cronică poate face ca inima să lucreze mai mult pentru a furniza oxigen organismului, ceea ce poate duce la o inimă mărită (cardiomegalie), suflu cardiac sau insuficiență cardiacă;
  • complicații în timpul sarcinii - deficitul de acid folic în timpul sarcinii poate duce la malformații congenitale, inclusiv defecte ale tubului neural la fătul în curs de dezvoltare; de asemenea, poate crește riscul de naștere prematură și de greutate mică la naștere;
  • disfuncția sistemului imunitar - deficitul de vitamina B12 poate afecta sistemul imunitar, făcând persoanele mai sensibile la infecții;
  • complicații gastrointestinale - deficitul de vitamina B12 netratat poate duce la gastrită atrofică, o afecțiune în care mucoasa stomacului devine subțire și deteriorată, crescând riscul de a dezvolta cancer gastric;
  • anemia pernicioasă se asociază frecvent cu alte tulburări autoimune, cum ar fi boala tiroidiană autoimună, diabet de tip I sau vitiligo.

Diagnosticul și tratamentul prompt al anemiei megaloblastice sunt cruciale pentru a preveni sau minimiza aceste complicații. 

Prevenție

Cel mai bun mod de a preveni anemia megaloblastică este de a consuma suficiente alimente care conțin vitamina B12 și folat pentru a evita o deficiență. Persoanele care urmează o dietă vegană strictă ar trebui să se consulte cu medicul cu privire la administrarea de suplimente. Deși sunt disponibile suplimente de vitamina B12, mai multe alimente conțin această vitamină. Produsele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: ouă, carne de vită, somon, pui, ton, lapte. Pe lângă carne, ouă și produse lactate, unele cereale îmbogățite și drojdia nutritivă conțin vitamina B12.

Bibliografie

  1. De Pietro, MaryAnn. “Megaloblastic Anemia: Causes, Symptoms, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 30 Nov. 2022, www.medicalnewstoday.com
  2. “Megaloblastic Anemia: Causes, Symptoms & Diagnosis.” Healthline, 5 Nov. 2015, www.healthline.com
  3. “Megaloblastic Anemia: What It Is, Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 27 May 2022, https://my.clevelandclinic.org

Echipa medicală - Medicina interna

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.