medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Anemia hemolitică

Anemia hemolitică

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre anemia hemolitică

Anemia hemolitică este o afecțiune în care globulele roșii, care transportă oxigenul către toate părțile corpului, sunt distruse mai repede decât pot fi produse, procesul purtând numele de hemoliză. Dacă aveți o cantitate de globule roșii mai mică decât cea normală, aveți anemie, adică sângele dumneavoastră nu poate aduce suficient oxigen la toate țesuturile și organele, iar fără suficient oxigen, corpul nu poate funcționa atât de bine pe cât ar trebui.

Atunci când sistemul imunitar atacă și distruge din greșeală globulele roșii, afecţiunea poartă numele de anemie hemolitică autoimună.

În cazul în care sistemul imunitar atacă în mod eronat atât globulele roșii, cât și trombocitele (particule de sânge produse de măduva osoasă, care joacă un rol important în procesul de formare al cheagurilor de sânge), acest lucru poate duce la anemie hemolitică și, respectiv, trombocitopenie.

Nutrienţii esenţiali pentru producerea globulelor roşii sunt vitamina B12 şi acidul folic, iar deficitul acestora provoacă anemia megaloblastică.

Dacă celulele roșii din sânge sunt distruse în timp ce trec prin vasele mici de sânge care sunt deteriorate sau obstrucționate, afecţiunea poartă numele de anemie hemolitică microangiopatică.

Anemia hemolitica si globulele rosii

Cauze

Există două tipuri principale de anemie hemolitică, iar fiecare dintre acestea poate fi cauzată de afecțiuni sau factori diferiți:

  • Moștenită

În acest caz, părinții transmit genele afecțiunii copiilor lor (anemie hemolitică ereditară). Două cauze comune ale acestui tip de anemie sunt anemia celulelor în seceră, în care globulele roșiii au forma unei seceri în loc de forma tipică de disc, și talasemia, o afecțiune în care organismul nu produce suficientă hemoglobină, ceea ce duce la mai puține hematii în organism. Aceste afecțiuni produc globule roșii, care nu trăiesc la fel de mult ca globulele roșii normale.

  • Dobândită

În cazul acestui tip de anemie, nu vă nașteți cu o anumită afecțiune, ci organismul dumneavoastră produce globule roșii normale, dar care sunt distruse ulterior, din cauza producerii unor anticorpi împotriva acestor globule roșii, lucru care se poate întâmpla din cauza:

  • anumitor infecții, care pot fi virale sau bacteriene;
  • medicamente;
  • cancere de sânge;
  • tulburări autoimune, cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă sau colita ulcerativă;
  • anumite tumori;
  • o splină hiperactivă (hipersplenism);
  • valve cardiace mecanice, care pot deteriora globulele roșii în timp ce acestea se deplasează dinspre inimă;
  • insuficiența măduvei osoase;
  • o reacție severă la o transfuzie de sânge.

Unele tipuri de anemie hemolitică dobândită sunt de scurtă durată (temporare) și dispar în câteva luni. Alte tipuri devin cronice şi pot dispărea și reveni în timp.

Anemia hemolitică la copii poate proveni dintr-o afecțiune ereditară, dar poate apărea şi după o boală virală, iar cauzele sunt similare cu cele întâlnite la adulți.

Factori de risc

Există mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea ca o persoană să dezvolte această afecțiune:

  • tulburări genetice moștenite;
  • tulburări autoimune;
  • medicamente (antibiotice, citostatice);
  • infecții (malaria, virusul Epstein-Barr, infecțiile streptococice);
  • toxine (ex. plumb);
  • traumatisme fizice.

Simptome

Deoarece există atât de multe cauze diferite de anemie hemolitică, fiecare persoană poate avea simptome diferite. Cu toate acestea, există câteva simptome comune pe care mulți pacienţi le experimentează:

  • paloarea pielii;
  • oboseală;
  • febră;
  • confuzie;
  • amețeli;
  • slăbiciune sau incapacitatea de a face activitate fizică;
  • urină închisă la culoare;
  • îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter);
  • murmur cardiac;
  • ritm cardiac crescut (tahicardie);
  • splină şi ficat mărite.

Mulți copii cu anemie hemolitică nu manifestă simptome sau nu primesc un diagnostic până când ajung la vârsta adultă și dezvoltă complicații.

Alimente utile in cazul anemiei hemolitice

Diagnosticare

Medicul de familie sau cel generalist va studia istoricul dumneavoastră medical, vă va efectua un examen fizic şi, ulterior, dacă este cazul, va solicita o serie de analize care pot diagnostic anemia hemolitică:

  • hemogramă completă;
  • alte teste de sânge (biochimie: LDH, uree, creatinină, transaminaze, bilirubină totală, bilirubină directă și indirectă; Teste Coombs, reticulocite, marker virali, marker tumorali, probe inflamatorii: proteina C reactivă, VSH, fibrinogen, feritină, procalcitonina) - în cazul în care hemograma arată că aveți anemie, este posibil să vi se facă și alte analize de sânge pentru a depista ce tip de anemie aveți și cât de gravă este aceasta;
  • test de urină – acesta poate verifica hemoglobina prezentă în urină (o proteină din celulele roșii din sânge) și fierul;
  • ecografie abdominală pentru detectarea anomaliilor organelor (ficat, splină) și pentru măsurarea dimensiunilor splinei (Hipersplenism);
  • aspirație sau biopsie a măduvei osoase - aceasta presupune prelevarea unei mici mostre de lichid din măduva osoasă (aspirație sânge medular) sau de țesut solid din măduva osoasă (numită biopsie osteomedulară). Proba este, de obicei, prelevată din oasele șoldului şi, prin intermediul ei, se verifică numărul, dimensiunea și morfologia (aspectul) celulelor sanguine sau a celulelor anormale.

Tratament

Este posibil ca persoanele care manifestă o formă uşoară de anemie hemolitică să nu aibă nevoie de tratament, iar intervențiile medicale pentru alte cazuri pot depinde de cauză:

  • transfuzii de sânge - pilonul principal al tratamentului în cazurile severe;
  • intervenția chirurgicală pentru a îndepărta splina și a preveni distrugerea în continuare a globulelor roșii;
  • transplanturi - cum ar fi transplantul de măduvă osoasă pentru a înlocui celulele atipice.

Medicii hematologi pot prescrie, de asemenea, anumite medicamente, cum ar fi:

  • anticoagulante;
  • anticorpi monoclonali, care imită atacul sistemului imunitar asupra anumitor ținte;
  • medicamente cu steroizi, care pot reduce inflamația;
  • imunosupresoare, care reduc activitatea sistemului imunitar.

Medicul vă poate indica şi câteva opțiuni de tratament rapid care pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor anemiei:

  • suplimentele de fier – în cazul în care anemia este cauzată de deficiența de fier, administrarea de suplimente de fier poate crește rapid producția de globule roșii;
  • vitamine – vitamina B12 și acidul folic sunt necesare pentru producția de celule roșii din sânge;
  • regimul alimentar – consumul unor alimente bogate în fier și în alte substanțe nutritive este necesar pentru producerea de celule roșii din sânge, cum ar fi legumele cu frunze verzi, carnea slabă și cerealele îmbogățite.

Este important de reținut că, deși aceste opțiuni de tratament naturist pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor de anemie hemolitică, ele nu abordează cauza de bază a afecțiunii.


Complicații

Fără tratament sau măsuri de precauţie, anemia hemolitică poate duce la:

  • inimă mărită;
  • ritm cardiac neregulat;
  • insuficiență cardiacă (o afecțiune în care inima nu pompează suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului).

Anemia hemolitică poate pune viaţa în pericol atunci când apare alături de alte afecțiuni, cum ar fi:

  • diabet;
  • cancer;
  • boala cronică de rinichi.

Prevenție

Cel mai bun mod de a preveni anemia hemolitică este să identificați și să gestionați orice afecțiuni sau factori de risc care stau la baza acesteia și care pot duce la apariția ei:

  • evitați expunerea la toxine – purtaţi îmbrăcăminte și echipament de protecție;
  • gestionați tulburările autoimune;
  • evitați medicamentele care pot provoca anemie hemolitică – se vor administra medicamente numai cu acordul medicului de familie/ specialist;
  • luați măsuri de precauție în timpul transfuziilor de sânge pentru a preveni reacțiile adverse (se va administra premedicație anterior administrării tratamentului suportiv cu masă eritrocitară, iar sângele administrat va trebui să aibă toate testele necesare pentru o compatibilitate cât mai mare, eventual se va administra transfuzie cu masă eritrocitară aleasă în funcție de anticorpii prezenți în sângele pacientului);
  • gestionați infecțiile.

Bibliografie

  1. John Hopkins Medicine. “Hemolytic Anemia.” Johns Hopkins Medicine, 2019, www.hopkinsmedicine.org
  2. West, Mary. “Hemolytic Anemia: Symptoms, Diagnosis, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 31 Aug. 2022, www.medicalnewstoday.com.
  3. Kahn, April. “Hemolytic Anemia: What It Is and How to Treat It.” Healthline, Healthline Media, 23 Oct. 2015, www.healthline.com
  4. Cleveland Clinic. “Hemolytic Anemia: Symptoms, Treatment & Causes.” Cleveland Clinic, 3 Mar. 2022, https://my.clevelandclinic.org

Echipa medicală - Hematologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.