medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Anemie pernicioasă

Anemie pernicioasă

Descoperă informații utile despre anemie pernicioasă: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre anemia pernicioasă

Anemia pernicioasă este denumirea bolii autoimune care împiedică organismul să absoarbă vitamina B12. Fără aportul necesar de vitamina B12 sângele va avea mai puține globule roșii, responsabile cu transportul oxigenului în organism.

Anemia pernicioasă este o afecțiune „tăcută”, care nu dă semne chiar și timp de câțiva ani înainte de a apărea primele modificări în corp. Lăsată netratată, poate provoca probleme medicale grave, inclusiv leziuni ireversibile ale sistemului nervos.

Denumirea bolii, pernicioasă, înseamnă dăunătoare, pentru că acest tip de anemie dăunează mai multor sisteme ale corpului, cum ar fi:

  • Sistemul digestiv - probleme care provoacă greață, balonare și scădere în greutate;
  • Sistemul nervos - provoacă leziuni ale sistemului nervos care cauzează slăbiciune musculară, amorțeală sau furnicături în mâini și picioare, pierderi de memorie și chiar demență;
  • Sistemul cardiac - provoacă probleme care pot determina palpitații (senzația că inima bate prea repede).

Anemia pernicioasă afectează, de regulă, persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 80, de ani de origine nord-europeană.

Persoana cu simptome de anemie pernicioasa

Cauze

Afecțiunea este cauzată de o dereglare a sistemului imunitar care produce anticorpi care atacă celulele din mucoasa stomacului și celulele nervoase. Acest tip de răspuns al sistemului imunitar afectează capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12, caracterizată la nivelul celulelor parietale gastrice prin reducerea severă până la absenţa secreţiei de factor intrinsec (FI).

Anticorpii produși de sistemul imunitar produc reducerea severă până la absenţa secreţiei de factor intrinsec, care are rolul de a transporta vitamina B12, obținută din alimente, către celulele specializate din intestinul subțire. De acolo, vitamina B12 este transportată în fluxul sanguine, iar alte proteine transportă apoi vitamina B12 în măduva osoasă, unde vitamina este folosită pentru a produce noi globule roșii. Acest proces nu mai are loc atunci când sistemul imunitar blochează factorul intrinsec.

Factori de risc

Factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta anemie pernicioasă sunt:

  • antecedente familiale de boală;
  • originea nord-europeană sau scandinavă;
  • diabetul zaharat de tip 1;
  • afecțiuni autoimune specifice (hipoparatiroidism, boala Graves);
  • chirurgie bariatrică;
  • vârsta de 60+ ani.

Simptome

Simptomele deficitului de vitamina B12 sunt cu atât mai severe cu cât timpul de absorbție al acesteia în organism este mai îndelungat. La debutul bolii, simptomele pot fi ușoare și ușor de confundat cu alte posibile cauzate ale altor afecțiuni comune.

Simptomele inițiale debutului anemiei pernicioase sunt:

  • diaree sau constipație;
  • amețeli la statusul vertical sau la efort;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • piele palidă sau icter ușor;
  • dispnee (dificultăți de respirație), mai ales în timpul exercițiilor fizice;
  • arsuri la stomac;
  • limbă umflată, roșie sau sângerare a gingiilor.

Nivelurile scăzute de vitamina B12, pe termen lung, pot afecta sistemul nervos,cauzând apariția unor simptome severe, cum ar fi:

  • confuzie;
  • pierderea memoriei pe termen scurt;
  • depresie;
  • pierderea echilibrului;
  • amorțeală și furnicături în mâini și picioare;
  • probleme de concentrare;
  • iritabilitate;
  • halucinații;
  • degenerarea nervului optic, care afectează vederea.

Anemia pernicioasă poate fi prezentă și în condiții asimptomatice, pentru că organismul stochează vitamina B12 obținută din alimente și o utilizează încet, în timp. În funcție de nivelul de vitamina B12 stocată, poate dura trei până la cinci ani pentru ca organismul să consume rezervele.

Imagine microscopica a sangelui care arata macro-ovalocite, celule caracteristice anemiei pernicioase

Diagnosticare

Diagnosticarea este .realizată de medicul specialist, pe baza unui examen fizic amănunțit și a unui istoric medical. Anamneza trebuie să includă și alte afecțiuni care pot crește riscul de deficiență de vitamina B12. Medicul va controla eventualele probleme de concentrare și alte semne de funcționare deficitară ale sistemului nervos.

Alte teste folosite pentru diagnosticarea deficienței de vitamina B12 sunt:

  • nivelul de vitamina B12;
  • hemoleucograma completă pentru determinarea tipului și gradului de anemie pe care îl aveți;
  • numărul de reticulocite, test care indică dacă măduva osoasă poate produce noi globule roșii;
  • testul lactat dehidrogenazei (LDH);
  • nivelurile serice ale bilirubinei: aici se pot remarca valori crescute ale bilirubinei indirecte;
  • niveluri de acid metilmalonic (MMA) și homocisteina crescute indică un deficit de vitamina B12;
  • endoscopie superioară este esențială pentru a căuta semne de degenerare sau atrofie (a mucoasei stomacului).

Tratament

Tratamentul anemiei pernicioase constă în aport de vitamina B12. Deoarece absorbția acesteia este blocată, medicul va prescrie injecții intramusculare pentru ameliorarea nivelurilor, iar ulterior, după revenirea valorilor la normal, se vor prescrie doze mari de înlocuitor oral de B12 sau continuarea tratamentului injectabil cu supliment de vitamina B12 lunar, pe tot parcursul vieții.

Tratamentul anemiei pernicioase presupune și monitorizare a nivelurilor de B12, iar dacă este identificată prezența bacteriilor în intestin, vor fi prescrie antibiotice, pentru a împiedica blocarea absorbției în organism.

Majoritatea celor care sunt diagnosticați cu anemie pernicioasă resimt o îmbunătățire a stării de sănătate la câteva zile după începerea tratamentului. Este posibil însă să treacă și câteva săptămâni de tratament regulat înainte de a observa schimbări semnificative și îmbunătățirea stării de sănătate.

Deși fiecare situație diferită de la pacient la pacient, majoritatea oamenilor diagnosticați cu anemie pernicioasă vor lua suplimente de vitamina B12 pentru tot restul vieții.


Complicații

Anemia pernicioasă necesită monitorizare pe termen lung, pentru a preveni eventuale complicații. Această boală poate implica efecte grave asupra sănătății organismului.

O complicație potențială periculoasă este cancerul gastric, motiv pentru care medicul specialist va monitoriza eventuale simptome în cadrul vizitelor regulate și prin intermediul procedurilor de imagistică și a analizelor de tip biopsie, dacă se dovedește necesar.

Alte complicații potențiale ale anemiei pernicioase includ:

  • afectarea nervilor periferici;
  • probleme ale tractului digestiv;
  • simptome neurologice (probleme de memorie, confuzie);
  • probleme cardiace.

Aceste complicații provin cel mai adesea din cauza privării de lungă durată a organismului de Vitamina B12.

Prevenție

Apariția anemiei pernicioase nu poate fi prevenită, dar există măsuri pentru reducerea riscului de dezvoltare a bolii, prin conștientizarea condițiilor medicale, a tratamentelor și activităților care pot afecta capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12.

Bibliografie

  1. Krause, Lydia. “Pernicious Anemia: Symptoms, Causes, Treatment, and More.” Healthline, Healthline Media, 13 May 2020, www.healthline.com/health/pernicious-anemia. Accessed 19 May 2025.
  2. Conrad, Melissa. “Pernicious Anemia Causes, Symptoms, Diagnosis, Treatment.” MedicineNet, 24 May 2022, www.medicinenet.com/pernicious_anemia/article.htm. Accessed 19 May 2025.
  3. Whitbourne, Kathryn. “What Is Pernicious Anemia?” WebMD, 16 Apr. 2017, www.webmd.com/a-to-z-guides/pernicious-anemia. Accessed 19 May 2025.

Echipa medicală - Hematologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu