Despre hemoragia subarahnoidiană
O hemoragie subarahnoidiană se referă la sângerarea în spațiul subarahnoidian, care este zona dintre cele trei foițe ale meningelor, membrana arahnoidă și pia mater, care înconjoară creierul. Acest spațiu este, de obicei, umplut cu lichid cefalorahidian, care are rol de amortizare a creierului și măduvei spinării.
O hemoragie de acest tip este o urgență neurologică și are, adesea, consecințe grave. Hemoragia apare brusc, provocând o durere de cap extremă, acesta fiind cel mai întâlnit simptom.
Cauze
Există mai multe cauze ale hemoragiei subarahnoidiene, printre care:
- ruptura de anevrism cerebral - aceasta este cea mai frecventă cauză a hemoragiei subarahnoidiene spontane; un anevrism este un punct slab, bombat, pe peretele unei artere cerebrale, care, în timp, se poate mări și, în cele din urmă, se poate rupe, ducând la sângerare;
- malformații arteriovenoase - acestea sunt anomalii de legatură între arterele și venele din creier, ce ocolesc sistemul capilar, care se pot rupe și sângera, provocând hemoragie subarahnoidiană;
- traumatisme - traumatismele craniene pot duce la hemoragie subarahnoidiană, numită hemoragie subarahnoidiană traumatică; ea este diferită de hemoragia subarahnoidiană non-traumatică sau spontană, mai frecventă decât aceasta și, de cele mai multe ori, mai puțin severă; hemoragia subarahnoidiană posttraumatică se referă la sângerarea care are loc în spațiul subarahnoidian ca urmare a unui traumatism cranian;
- tulburări hematologice - bolile care afectează capacitatea de coagulare a sângelui pot crește riscul de hemoragii, inclusiv de hemoragie subarahnoidiană; acestea sunt diagnosticate și tratate de către medici hematologi;
- utilizarea medicamentelor care subțiază sângele - acestea pot crește riscul de hemoragie subarahnoidiană, dacă există o leziune asociată sau un alt factor predispozant;
- vasculită - inflamația vaselor de sânge ale creierului poate duce la sângerare;
- tumoră hipofizară - rareori, o tumoră hipofizară poate sângera, ducând la hemoragie subarahnoidiană.
Factori de risc
Mai mulți factori de risc cresc probabilitatea unei hemoragii subarahnoide:
- hipertensiunea arterială - hipertensiunea arterială cronică este unul dintre principalii factori de risc pentru hemoragia subarahnoidiană, deoarece poate contribui la slăbirea pereților arteriali;
- fumatul - acesta creşte riscul de hemoragie subarahnoidiană deoarece poate provoca deteriorarea vaselor de sânge și poate contribui la slăbirea acestora;
- consumul excesiv de alcool - consumul excesiv și regulat de alcool poate crește tensiunea arterială și riscul de hemoragie subarahnoidiană;
- antecedente familiale - persoanele cu antecedente familiale de hemoragie subarahnoidiană sau de anevrisme cerebrale prezintă un risc mai mare; anumite afecțiuni genetice, cum ar fi boala polichistică renală și sindromul Ehlers-Danlos, pot, de asemenea, crește riscul;
- vârsta - riscul de hemoragie subarahnoidiană tinde să crească odată cu vârsta, cele mai multe cazuri apărând la persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 65 de ani;
- sexul - femeile sunt mai predispuse să dezvolte anevrisme cerebrale după menopauză, în comparație cu bărbații;
- consumul de droguri - consumul de cocaină sau metamfetamine poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la un risc mai mare de hemoragie subarahnoidiană;
- antecedente de anevrism - persoanele care au avut un anevrism în trecut prezintă un risc mai mare de a dezvolta un alt anevrism;
- rasa - unele studii sugerează că persoanele de anumite etnii, cum ar fi cele de origine finlandeză, japoneză sau africană, pot avea un risc mai mare de hemoragie subarahnoidiană.
Simptome
Hemoragia subarahnoidiană apare cu simptome relativ specifice. Printre cele mai frecvente manifestări clinice ale hemoragiei subarahnoidiene se numără:
- durere de cap bruscă și severă - adesea descrisă ca fiind „cea mai gravă durere de cap din viața cuiva” sau o „durere de cap ca o lovitură de trăsnet”, este un simptom cheie al hemoragiei subarahnoidiene; adesea, durerea de cap atinge intensitatea maximă în câteva minute;
- rigiditate și durere la nivelul gâtului - pe măsură ce sângele irită meningele (membranele care înconjoară creierul și măduva spinării), poate provoca o rigiditate și durere la nivelul gâtului;
- greață și vărsături - aceste simptome pot însoți durerea de cap severă;
- sensibilitate la lumină (fotofobie);
- vedere încețoșată sau dublă - sângerarea ar putea afecta nervii care controlează vederea;
- pierderea cunoștinței - unele persoane pot leșina sau pot deveni inconștiente la scurt timp după ce începe hemoragia;
- crize convulsive - sângele din hemoragie poate irita creierul și poate duce la convulsii;
- confuzie sau schimbare a stării mentale - persoanele afectate pot deveni confuze, letargice sau somnoroase;
- slăbiciune sau amorțeală - în special pe o parte a corpului, similar cu simptomele unui accident vascular cerebral;
- dificultăți sau schimbări în vorbire.
Diagnosticare
Hemoragia subarahnoidiană este diagnosticată pe baza simptomelor clinice, a examinării fizice și a testelor de specialitate:
- anamneza medicală și examenul fizic - simptomele pacientului, istoricul și un examen neurologic pot oferi indicii vitale;
- tomografie computerizată (CT) - acesta este cel mai frecvent utilizat test pentru suspiciunea de hemoragie subarahnoidiană; este un tip de raze X care produce imagini detaliate ale secțiunii transversale a creierului; o tomografie computerizată efectuată la scurt timp după debutul simptomelor poate detecta sânge în spațiul subarahnoidian la majoritatea persoanelor cu hemoragie subarahnoidiană;
- puncție lombară (puncție spinală) - dacă scanarea CT este negativă sau neconcludentă dar există o suspiciune ridicată de hemoragie subarahnoidiană pe baza simptomelor, se poate efectua o puncție lombară; în această procedură, se introduce un ac în partea inferioară a spatelui, pentru a extrage o mostră de lichid cefalorahidian; dacă a avut loc o hemoragie subarahnoidiană, lichidul va avea, de obicei, niveluri crescute de globule roșii și xantocromie (o nuanță gălbuie a lichidului);
- angiografie cerebrală - în cazul în care se confirmă o hemoragie subarahnoidiană, se efectuează adesea o angiografie cerebrală, pentru a identifica locația exactă și cauza hemoragiei, cum ar fi un anevrism rupt; în cadrul acestei proceduri, un cateter este trecut prin vasele de sânge până la creier și se injectează un agent de contrast, pentru a vizualiza vasele de sânge prin raze X;
- imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - mai puțin utilizat în mediul acut în comparație cu CT, IRM poate oferi imagini detaliate ale creierului și ale vaselor de sânge; poate fi deosebit de util în anumite scenarii sau atunci când se monitorizează anomaliile vasculare.
Un neurolog sau un medic de medicină de urgență va fi, de obicei, primul care va evalua un pacient cu suspiciune de hemoragie subarahnoidiană. Dacă aceasta este confirmată sau foarte suspectă, un neurochirurg sau un radiolog neurointervenționist poate fi implicat, în special atunci când cauza o reprezintă un anevrism sau o altă anomalie vasculară ce necesită tratament.
Tratament
Tratamentul pentru hemoragia subarahnoidiană se concentrează pe stabilizarea pacientului, oprirea sângerării, prevenirea complicațiilor și gestionarea cauzei de bază.
Stabilizarea
La sosirea într-o unitate medicală, prioritățile imediate sunt stabilizarea semnelor vitale ale pacientului (de exemplu, tensiunea arterială, ritmul cardiac și starea respiratorie) și asigurarea faptului că primește suficient oxigen.
Medicamente
- pacientului i se poate administra un blocant al canalelor de calciu, care ajută la prevenirea vasospasmului cerebral, o complicație în care vasele de sânge din creier se contractă, ceea ce duce la scăderea fluxului sanguin și la potențiale leziuni cerebrale adiționale;
- analgezice - acestea pot fi administrate pentru a gestiona durerea de cap intensă asociată cu hemoragia subarahnoidiană;
- antiepileptice - acestea ar putea fi prescrise pentru a preveni sau trata convulsiile;
- anticoagulante și antiplachetare - inițial, acestea ar putea fi întrerupte sau inversate (dacă pacientul le lua) pentru a ajuta la coagulare, dar pot fi reintroduse ulterior, în funcție de cauza hemoragiei subarahnoidiene și de celelalte afecțiuni ale pacientului.
Intervenții chirurgicale și endovasculare
Un neurochirurg sau un radiolog neuro-intervenționist efectuează, de obicei, tratamentele chirurgicale sau endovasculare pentru hemoragie subarahnoidiană. Alegerea tratamentului depinde de mai mulți factori, inclusiv de cauza hemoragiei subarahnoidiene, de starea generală de sănătate a pacientului și de facilitățile și expertiza disponibile. Tratamentul imediat este crucial pentru a optimiza rezultatele și a minimiza complicațiile.
- tăierea anevrismului - o mică clemă metalică este plasată în jurul bazei (gâtului) anevrismului, pentru a opri circulația sângelui; aceasta este o procedură chirurgicală deschisă;
- ocluzia anevrismului cu bypass - în unele cazuri, este posibil să fie necesară ocluzia (închiderea) întregii artere care duce la anevrism; dacă acest lucru este necesar, ar putea fi creat un bypass, pentru a se asigura că anumite părți ale creierului primesc în continuare sânge în mod adecvat.
Gestionarea complicațiilor
- vasospasmul - în afară de medicamentele pentru contracarea vasospasmului, pot fi folosite și alte tratamente, cum ar fi angioplastia cu balon sau medicamente vasodilatatoare intraarteriale;
- hidrocefalie - acumularea de lichid cefalorahidian poate duce la creșterea presiunii intracraniene, care poate fi gestionată prin plasarea chirurgicală a unui drenaj ventricular sau, în unele cazuri, a unui șunt permanent.
Recuperare
După tratamentul inițial, mulți pacienți cu hemoragie subarahnoidiană necesită recuperare, din cauza deficitelor neurologice sau a complicațiilor. Kinetoterapia, terapia ocupațională și terapia logopedică pot ajuta pacienții să-și recâștige funcțiile afectate și independența.
Complicații
Principalele complicații asociate cu hemoragia subarahnoidiană sunt:
- sângerare repetată - una dintre cele mai grave complicații este riscul ca anevrismul sau sursa hemoragiei să se rupă din nou;
- vasospasmul și ischemia cerebrală întârziată - vasospasmul se referă la îngustarea vaselor de sânge ca răspuns la prezența sângelui în spațiul subarahnoidian; acest lucru poate reduce fluxul sanguin către părți ale creierului, ceea ce duce la ischemie (lipsă de oxigen) și poate provoca un accident vascular cerebral;
- hidrocefalie - prezența sângelui poate interfera cu absorbția și fluxul normal al lichidului cefalorahidian, ducând la acumularea acestuia în exces; fenomenul determină o presiune intracraniană crescută și poate duce la simptome precum dureri de cap, greață, vărsături, alterarea stării de conștiență și deficite neurologice;
- hiponatremia - o afecțiune caracterizată prin niveluri scăzute de sodiu în sânge;
- convulsiile - iritarea creierului cu sânge poate duce la crize convulsive, atât în faza acută, cât și ca o complicație pe termen lung;
- afectarea cognitivă și emoțională - mulți supraviețuitori ai hemoragiei subarahnoidiene se confruntă cu deficite cognitive, cum ar fi probleme cu memoria, atenția și funcția executivă; problemele emoționale, inclusiv depresia, anxietatea și tulburarea de stres post-traumatic sunt, de asemenea, frecvente;
- complicații cardiace - acestea pot include aritmii, ischemie miocardică sau o afecțiune cunoscută sub numele de miocard neurogenic, în care părți ale inimii prezintă o scădere a funcției, ca răspuns la evenimentul neurologic;
- complicații pulmonare - acestea pot include pneumonia, edemul pulmonar sau sindromul de detresă respiratorie acută, în special la pacienții care necesită ventilație mecanică prelungită sau care au comorbidități medicale semnificative;
- infecții - cu șederi prelungite în spital și intervenții potențiale, există riscul de infecții, inclusiv pneumonie, infecții ale tractului urinar sau meningită.
Diagnosticul și tratamentul prompt pot ajuta la reducerea riscului unora dintre aceste complicații, dar prognosticul general depinde de gravitatea hemoragiei inițiale, de prezența complicațiilor și de promptitudinea și eficacitatea tratamentului furnizat.
Prevenție
Prevenirea hemoragiei subarahnoidiene implică, în mare măsură, abordarea factorilor de risc cunoscuți și gestionarea condițiilor care pot predispune o persoană la hemoragie subarahnoidiană:
- controlați hipertensiunea arterială - monitorizați în mod regulat și gestionați tensiunea arterială; medicamentele antihipertensive și modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și un aport redus de sare pot ajuta la controlul tensiunii arteriale;
- evitați fumatul - fumatul este un factor de risc semnificativ atât pentru dezvoltarea, cât și pentru ruptura anevrismelor cerebrale;
- limitați consumul de alcool - consumul excesiv de alcool poate crește riscul de hemoragie subarahnoidiană;
- evitați abuzul de droguri - consumul de cocaină și alte droguri stimulante poate crește dramatic tensiunea arterială și riscul de hemoragie subarahnoidiană;
- gestionați afectiunilor hematologice - bolile care afectează capacitatea sângelui de a se coagula sau care cauzează inflamarea vaselor de sânge trebuie gestionate sub îngrijirea unui specialist;
- consiliere genetică - pentru persoanele cu antecedente familiale de anevrism sau cu predispoziții genetice cunoscute, consilierea genetică poate ajuta la evaluarea riscului; pentru persoanele cu risc ridicat ar putea fi recomandate examinări regulate;
- screening regulat - dacă aveți un istoric familial puternic de anevrisme cerebrale sau condiții genetice specifice, medicul dumneavoastră poate recomanda teste imagistice regulate, cum ar fi IRM sau angiografia CT, pentru a detecta anevrismele nerezolvate sau alte anomalii vasculare;
- tratamentul anevrismelor nerupte - în anumite cazuri, dacă se descoperă un anevrism nerupt, s-ar putea recomanda o intervenție chirurgicală sau endovasculară preventivă, pe baza dimensiunii, localizării și a altor caracteristici ale anevrismului, împreună cu vârsta și starea de sănătate a individului;
- prevenirea traumatismelor craniene - în timp ce hemoragia subarahnoidiană traumatică rezultată în urma unor leziuni traumatice ale capului este diferită de hemoragia subarahnoidiană anevrismală, este esențial să se ia măsuri de precauție precum purtarea centurii de siguranță, utilizarea căștilor și luarea de măsuri pentru a preveni căderile, în special la adulții în vârstă.
Bibliografie
- Felman, Adam. “Subarachnoid Hemorrhage: Symptoms, Causes, and Diagnosis.” Www.medicalnewstoday.com, 24 Sept. 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/220844
- NHS Choices. “Overview - Subarachnoid Haemorrhage.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/subarachnoid-haemorrhage/
- Mayo Clinic. “Subarachnoid Hemorrhage - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2017, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/subarachnoid-hemorrhage/symptoms-causes/syc-20361009
- Cleveland Clinic. “Subarachnoid Hemorrhage (SAH) | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2018, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17871-subarachnoid-hemorrhage-sah
- Becske, Tibor. “Subarachnoid Hemorrhage: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” Medscape.com, 6 June 2019, emedicine.medscape.com/article/1164341-overview
- “What Is a Subarachnoid Haemorrhage - Head2Head.” Www.ouh.nhs.uk, www.ouh.nhs.uk/head2head/subarachnoid-haemorrhage.aspx
- Ringer, Andrew. “Subarachnoid Hemmorhage.” Mayfieldclinic.com, 2009, www.mayfieldclinic.com/pe-sah.htm
- “Subarachnoid Haemorrhage - Symptoms, Diagnosis and Treatment | BMJ Best Practice.” Bestpractice.bmj.com, 17 Aug. 2023, www.bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/3000106
- Moore, Kristeen, and Kirsten Nunez. “Subarachnoid Hemorrhage: Symptoms, Causes, and Risk Factors.” Healthline, 2012, www.healthline.com/health/subarachnoid-hemorrhage
- Reese, Diana. “What Is a Subarachnoid Hemorrhage?” WebMD, WebMD, 12 July 2019, www.webmd.com/stroke/subarachnoid-hemorrhage-overview
Alte afecțiuni similare
Hemoptizie
Hemoptizia reprezintă expectorația cu sânge provenit din căile aeriene inferioare (subglotice), apărută după un acces de tuse. Ea semnalizează întotdeauna o problemă de...
Vezi detalii
Hemoragia anusului şi rectului
Sângerarea rectală sau hematochezia reprezintă eliminarea de sânge prin rect şi este destul de frecventă în populația generală. Poate fi alarmant să găsiți sânge în...
Vezi detalii
Hemoragia la debutul sarcinii
Sângerările vaginale pot apărea în săptămânile 1-12 de sarcină și pot fi îngrijorătoare, pentru că unele dintre aceste sângerări pot indica un avort spontan sau o altă...
Vezi detalii
Hemoroizi
Potrivit unor studii, aproximativ 3 din 4 adulți vor dezvolta de-a lungul vieții cel puțin un episod hemoroidal, iar în rândul populației cu vârsta de peste 50 de ani, 6...
Vezi detalii
Hemoroizi externi: cauze, simptome, tratament
Hemoroizii externi sunt hemoroizi care afectează venele din afara anusului şi pot provoca fisuri, sângerări anale, tromboze și mâncărimi. Hemoroizii, numiți și piloți,...
Vezi detalii
Hepatita
Hepatita este termenul folosit pentru a descrie o inflamație a ficatului care poate fi cauzată fie de infecția cu unul dintre virusurile hepatice (A, B, C, delta, E),...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.