RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Atelectazie

Atelectazie

Alte denumiri: Sindromul de condensare pulmonară retractilă

Descoperă informații utile despre atelectazie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre atelectazie

Atelectazia este o afecțiune pulmonară care apare atunci când căile respiratorii sau alveolele (mici săculeţi de aer) de la capătul acestora nu se dilată așa cum ar trebui atunci când respirați. 

Plămânii sunt locul în care corpul preia oxigenul și elimină dioxidul de carbon. Atunci când inspirați, aerul intră în trahee, care se împarte în două canale numite bronhii, iar fiecare bronhie merge către un plămân. În interiorul plămânilor, aceste căi aeriene se împart din nou în tuburi mai mici, numite bronhiole. La capătul celor mai mici bronhiole se află niște saci mici numiți alveole. Aici, sângele elimină dioxidul de carbon și preia oxigen proaspăt, pentru a-l transporta la celulele din corp.

Când inspirați și expirați, plămânii se umflă și se dezumflă, ca niște baloane. Dar atunci când căile respiratorii se blochează sau dacă ceva exercită presiune asupra plămânilor, este posibil ca aceștia să nu se umfle așa cum ar trebui. 

Atelectazia pulmonară poate pune viața în pericol la copiii mici sau la persoanele care au o altă problemă pulmonară.

Un tip specific de atelectazie este atelectazia lamelară, cunoscută și sub numele de atelectazie în plăci, o afecțiune subtilă și cronică. Termenul „lamelară” sau „placă” este folosit deoarece pe studiile imagistice, cum ar fi o tomografie computerizată, acest tip de atelectazie apare adesea ca zone subțiri, asemănătoare unor plăci, de țesut pulmonar colapsat paralel cu peretele toracic. 

radiografie plaman cu atelactazie

Cauze

Atelectazia este, de obicei, cauzată de un blocaj al căilor respiratorii (bronhii sau bronhiole) sau de o presiune în exteriorul plămânului:

  • obstrucția căilor respiratorii - aceasta se poate datora unui dop de mucus, unui obiect străin sau unei tumori;
  • presiune asupra plămânului - poate apărea dacă se acumulează lichid în spațiul dintre plămân și peretele toracic, o afecțiune cunoscută sub numele de efuziune pleurală; alte cauze pot include un pneumotorax (o acumulare de aer în acest spațiu) sau o tumoră;
  • bolile pulmonare - anumite boli pulmonare care cauzează inflamații, cicatrizări sau îngroșarea țesutului pulmonar;
  • leziuni sau traume - o leziune la nivelul toracelui sau o traumă în urma unei intervenții chirurgicale care poate împiedica respirația profundă;
  • anestezie - anestezia generală în timpul unei intervenții chirurgicale poate schimba tiparele normale de respirație și poate provoca colapsul unor secțiuni ale plămânilor;
  • sedative sau opioide - acestea pot încetini respirația și reflexele care ajută la menținerea căilor respiratorii deschise;
  • bolile neuromusculare - afecțiunile care slăbesc mușchii implicați în respirație, cum ar fi distrofia musculară sau miastenia gravis;
  • odihna prelungită la pat și inactivitatea - statul în poziție orizontală pentru perioade prelungite de timp, în special fără schimbarea poziției, poate provoca acumularea de mucus în plămâni.

Factori de risc

Există mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea de a dezvolta atelectazie, printre care:

  • vârsta - atât copiii foarte mici, cât și persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta atelectazie; copiii inhalează adesea, accidental, obiecte mici, iar persoanele în vârstă au deseori afecțiuni care le cresc riscul;
  • naşterea prematură, dacă plămânii nu sunt pe deplin dezvoltaţi;
  • funcţia de înghiţire deteriorată, în special la adulţii în vârstă - aspirarea secreţiilor în plămâni reprezintă o sursă majoră de infecţii;
  • anestezia - utilizarea anesteziei generale în timpul unei intervenții chirurgicale, în special a unei intervenții chirurgicale toracice sau abdominale, reprezintă un factor de risc pentru atelectazie, deoarece aceasta modifică tiparele regulate de respirație și poate provoca colapsul plămânilor;
  • boala pulmonară - dacă aveți o boală pulmonară, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul sau fibroza chistică, aveți mai multe șanse să dezvoltați atelectazie;
  • fumatul - vă poate afecta plămânii și vă poate crește riscul de boli pulmonare, inclusiv atelectazie;
  • obezitatea - poate crește riscul de atelectazie deoarece poate restricționa mișcarea diafragmei, făcând mai dificilă expansiunea completă a plămânilor;
  • imobilitate prelungită - aceasta poate provoca acumularea de mucus în plămâni;
  • tulburări neuromusculare - afecțiunile care slăbesc mușchii implicați în respirație pot crește riscul de a dezvolta atelectazie;
  • inhalarea unui corp străin.

Simptome

Simptomele atelectaziei pot varia în funcție de cât de mult este afectat plămânul și cât de repede se dezvoltă afecțiunea. În unele cazuri, în special în zonele mici de colaps pulmonar, este posibil să nu existe niciun simptom vizibil. Atunci când apar simptome, acestea pot include:

  • durere sau disconfort toracic - este, de obicei, pe o parte a pieptului, în apropierea zonei în care plămânul a colapsat;
  • dificultăți de respirație - pot varia de la ușoară la severă, în funcție de amploarea atelectaziei;
  • respirație rapidă, superficială - este modul în care organismul încearcă să obţină mai mult oxigen și poate fi un semn de atelectazie;
  • tusea - poate fi un simptom, mai ales dacă atelectazia se datorează unei obstrucții a căilor respiratorii;
  • sunete respiratorii diminuate - pot fi observate de un medic specialist atunci când ascultă plămânii pacientului cu un stetoscop;
  • niveluri scăzute de oxigen - poate provoca semne precum culoarea albăstruie a pielii și a buzelor (cianoză) în cazurile severe;
  • febra de grad scăzut.

Dacă atelectazia este cauzată de un blocaj în căile respiratorii, simptomele suplimentare pot include respirație șuierătoare, febră și o strângere a pieptului. 

exercitiu de respiratie la terapie intensiva pentru preventia atelactaziei

Diagnosticare

Atelectazia este diagnosticată, de obicei, de un pneumolog, un medic specializat în bolile plămânilor și ale sistemului respirator. Cu toate acestea, ea poate fi detectată inițial și de un medic primar, după care se poate face o trimitere la un pneumolog.

Diagnosticul implică, de obicei, o combinație de examinare fizică și studii imagistice:

  • examinarea fizică - medicul vă va asculta plămânii cu un stetoscop, iar dacă aveți atelectazie, pot exista sunete respiratorii diminuate sau absente în zona plămânului afectat;
  • radiografie toracică - acesta este, adesea, primul test efectuat pentru a identifica atelectazia şi poate arăta zone ale plămânului care sunt colapsate sau care nu sunt umplute cu aer;
  • tomografie computerizată (CT) - aceasta oferă imagini mai detaliate decât o radiografie toracică și poate ajuta la determinarea cauzei atelectaziei, cum ar fi o tumoră sau un obiect străin;
  • bronhoscopie - în cadrul acestei proceduri, un tub subțire, flexibil, cu o lumină și o cameră la capăt (bronhoscop) este introdus prin nas sau gură în plămâni; acest lucru îi permite medicului să se uite direct în bronhii și bronhiole, iar dacă o obstrucție, cum ar fi un dop de mucus sau un corp străin, cauzează atelectazia, ar putea fi posibilă îndepărtarea acesteia în timpul acestei proceduri;
  • pulsoximetria - acesta este un test simplu care măsoară nivelul de oxigen din sânge; nivelurile scăzute de oxigen pot fi un semn de atelectazie;
  • teste de sânge - pot ajuta la evaluarea stării generale de sănătate, la detectarea infecțiilor și la determinarea funcției diferitelor organe;
  • ecografie - în unele cazuri, ultrasunetele pot fi folosite pentru a evalua plămânii și structurile din apropiere.

Tratament

Tratamentul pentru atelectazie depinde, în primul rând, de cauza care stă la baza acesteia. Dacă se datorează unui blocaj al căilor respiratorii, scopul este redeschiderea zonei blocate, iar dacă se datorează unei presiuni externe asupra plămânilor, scopul este de a ușura această presiune:

  • fizioterapie toracică - aceasta include tehnici precum drenajul postural, pentru a ajuta la slăbirea mucusului, astfel încât acesta să poată fi eliminat prin tuse;
  • exerciții de respirație profundă - numite spirometrie stimulativă, aceste exerciții încurajează respirația profundă și pot ajuta la reexpansiunea plămânului;
  • bronhoscopie - această procedură poate fi utilizată pentru a elimina obstrucțiile din căile respiratorii, cum ar fi dopuri de mucus, obiecte străine sau tumori;
  • medicamente - cele care subțiază mucusul pot ajuta la îndepărtarea dopurilor de care cauzează obstrucția; dacă este prezentă o infecție, pot fi prescrise antibiotice;
  • intervenție chirurgicală - în cazuri rare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o tumoră ce cauzează atelectazia sau pentru a îndepărta sau repara porțiunile deteriorate ale plămânilor;
  • terapia cu oxigen - dacă atelectazia cauzează niveluri scăzute de oxigen, se poate furniza oxigen suplimentar până la îmbunătățirea stării de sănătate;
  • presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) - acest tratament, care implică un aparat care furnizează oxigen printr-o mască, poate ajuta la menținerea căilor respiratorii și alveolelor deschise și la îmbunătățirea respirației;
  • tapotarea pleurală sau tubul toracic - dacă lichidul sau aerul cauzează colapsul plămânului, ar putea fi necesară îndepărtarea acestuia cu ajutorul unei puncții pleurale (numită și toracocenteză) sau prin introducerea unui tub thoracic;
  • activitate fizică - încurajarea mișcării, chiar și simpla schimbare a pozițiilor în pat, poate ajuta la prevenirea atelectaziei, în special după o intervenție chirurgicală sau în timpul repausului prelungit la pat.

Complicații

Ateletazia este o afecțiune care poate duce la alte complicații dacă nu este tratată prompt sau corespunzător:

  • pneumonie - atelectazia poate facilita instalarea bacteriilor în plămâni, ceea ce duce la o infecție cunoscută sub numele de pneumonie, care este una dintre cele mai frecvente complicații;
  • insuficiență respiratorie - în cazurile severe, în special atunci când o porțiune mare sau toți plămânii se prăbușesc, atelectazia poate provoca insuficiență respiratorie, care apare atunci când nu există suficient oxigen în sânge pentru a satisface nevoile organismului;
  • septicemie și șoc septic - dacă o infecție pulmonară este prezentă și nu este tratată, aceasta se poate răspândi în sânge, provocând o afecțiune gravă numită septicemie; aceasta poate evolua spre șoc septic, care pune în pericol viața și care necesită tratament medical de urgență;
  • hipoxemie - aceasta se referă la niveluri scăzute de oxigen în sânge, care pot afecta alte organe și țesuturi din organism, putând duce la complicații precum probleme cardiace;
  • deteriorare pulmonară;
  • bronșiectazia - aceasta este o afecțiune în care deteriorarea căilor respiratorii face ca acestea să se lărgească și să devină flasce și cicatrizate; aceasta se poate dezvolta dacă atelectazia nu este tratată și duce la infecții pulmonare recurente.

Prevenție

Există mai multe strategii care pot ajuta la prevenirea atelectaziei, în special la persoanele care prezintă un risc crescut:

  • spirometria de stimulare - acesta este un dispozitiv care încurajează respirația profundă, pentru a ajuta la menținerea plămânilor complet extinși; este adesea utilizat în spitale după o intervenție chirurgicală, pentru a ajuta la prevenirea atelectaziei;
  • exerciții de respirație profundă - similar cu utilizarea unui spirometru stimulativ, exercițiile de respirație profundă pot ajuta la menținerea plămânilor umflați și la prevenirea atelectaziei;
  • mobilizare timpurie - ridicarea și mișcarea cât mai repede posibil după o intervenție chirurgicală sau în timpul unei boli poate ajuta la prevenirea acumulării de mucus în plămâni, reducând riscul de atelectazie;
  • tusea și fizioterapia toracică - tusea ajută la eliberarea căilor respiratorii, în timp ce fizioterapia toracică poate ajuta la eliberarea mucusului;
  • renunţarea la fumat - fumatul poate deteriora plămânii și crește riscul de afecțiuni pulmonare, inclusiv atelectazie; renunțarea la fumat este un pas important în prevenirea bolilor pulmonare;
  • mențineți o greutate sănătoasă - obezitatea poate exercita presiune asupra plămânilor și poate îngreuna respirația, crescând riscul de atelectazie;
  • vaccinarea - vaccinările împotriva bolilor respiratorii, cum ar fi gripa și pneumonia, pot reduce riscul de infecții pulmonare care ar putea duce la atelectazie;
  • evitarea aspirației de corpuri străine - este important să țineți obiectele mici, alimentele și alte potențiale pericole de sufocare departe copii, pentru a preveni inhalarea accidentală și blocarea căilor respiratorii.

Bibliografie

  1. Mayo Clinic. “Atelectasis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org
  2. Smith, Matt. “What Is Atelectasis?” WebMD, WebMD, 25 Apr. 2019, www.webmd.com
  3. “Atelectasis.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org
  4. Moyer, Nancy L. “Atelectasis.” Healthline, Healthline Media, 2 May 2018, www.healthline.com
  5. Madappa, Tarun . “Atelectasis: Background, Pathophysiology, Etiology.” Medscape.com, 19 Oct. 2019, https://emedicine.medscape.com
  6. CORUH.BASAK. “Atelectasis.” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, 2018, www.msdmanuals.com
  7. Huizen, Jennifer . “Atelectasis: Definition, Types, Causes, and Treatments.” Www.medicalnewstoday.com, 23 Nov. 2020, www.medicalnewstoday.com
  8. Carlsen, Kai Håkon, et al. “70 - Atelectasis.” ScienceDirect, Elsevier, 1 Jan. 2019, www.sciencedirect.com

Echipa medicală - Pneumologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.