medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Ateromatoză carotidiană

Ateromatoză carotidiană

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre ateromatoza carotidiană

Ateromatoza carotidiană este o afecțiune vasculară în care, pe pereții interni ai vaselor carotide, se formează plăci de aterom. De obicei, ateromatoza carotidiană face parte dintr-o afectare mai extinsă a vaselor de sânge, ea putând fi localizată la nivelul tuturor arterelor cu consecințe mai grave în cazul afectării arterelor coronariene (care irigă inima) sau arterelor membrelor inferioare.

Carotida este o arteră a capului și presupune, de fapt, două artere primitive. Arterele carotide sunt principalele artere care irigă creierul alături de sistemul vertebro-bazilar (care și el la rândul lui poate prezenta ateromatoză). Cele două artere carotide comune se desprind din aortă (cea mai mare arteră din organism) și urcă de-o parte și de alta a traheei spre creier. La un moment dat, la nivelul bulbului carotidian (locul de predilecție al dezvoltării plăcilor de aterom), acestea se bifurcă în artera carotidă externă (care irigă fața) și artera carotidă internă (care irigă mare parte a creierului).

Ateromatoză carotidiană

Cauze

Mici leziuni la nivelul peretului intern al arterelor (provocate, de exemplu, de toxine în cazul fumatului sau de modificările mecanice din hipertensiunea arterială) determină inflamarea locală care îngroață peretele vasului. La nivelul acestuia se pot depune și leucocite (celule albe), colesterol și calciu, formându-se astfel placa de aterom. Inițial, afecțiunea poate evolua fără a da simptome însă, odată cu trecerea timpului, (și în lipsa abordării factorilor de risc) plăcile ateromatoase se măresc, iar afecţiunea poate deveni simptomatică.

Factori de risc

Factorii de risc care pot duce la formarea ateromatozei carotidiene se împart în:

Nemodificabili:

  • vârsta (arterele își pierd din elasticitate pe măsura înaintării în vârstă);
  • sexul (bărbații și femeile au risc mai mic sau mai mare în funcție de vârsta lor);
  • încărcătura genetică (rudele de gradul I ale pacienților cu ateromatoză au risc crescut).

Modificabili:

  • fumatul (din cauza toxinelor iritative pentru peretele vascular);
  • hipertensiunea arterială;
  • hipercolesterolemia;
  • diabetul zaharat;
  • obezitatea.

Simptome

În funcție de arterele care sunt afectate, simptomele ateromatozei carotidienie pot indica afecțiuni diverse. În cazul arterelor coronariene poate cauza angină (durere în piept) sau infarct miocardic, iar în cazul arterelor din membrele inferioare poate cauza arteriopatie obliterantă cu durere și tulburări de mers.

Din cauza depunerilor progresive de plăci ateromatoase la nivelul carotidelor, acestea pot duce la îngustarea calibrului vaselor, scăzând astfel fluxul de sânge, oxigen și substanțe nutritive spre creier. Plăcile de aterom pot fi stabile (mai calcifiate și netede) sau instabile (cu suprafață denivelată sau ulcerate), iar de la nivelul lor se pot desprinde cheaguri care ajung la creier, provocând un AIT (accident ischemic tranzitor, în care simptomele trec de la sine în maximum 24 de ore) sau un AVC ischemic (cu simptome posibil permanente).

Un AIT sau un AVC ischemic se manifestă cu simptome neurologice instalate brusc și specifice zonei cerebrale irigate de vasul înfundat, cum ar fi:

  • tulburări de vorbire;
  • amorțeală sau/ și deficit motor pe un membru sau două de aceeași parte a corpului;
  • tulburări de văz;
  • tulburări de echilibru.

Este important de reținut că, cu cât îngustarea carotidelor sau instabilitatea plăcilor este mai mare, cu atât crește riscul de AVC ischemic.

Ateromatoză carotidiană 1

Diagnosticare

Ateromatoza carotidiană este diagnosticată de obicei în cadrul investigațiilor cerute de medicul neurolog pentru depistarea cauzei unui AVC ischemic. Ea poate fi depistată prin efectuarea unui eco-doppler de vase cervicale sau a unui angio-CT (sau IRM) de vase cervicale (cu substanță de contrast). Aceste investigații sunt complementare în informația pe care o furnizează despre gradul de severitate al ateromatozei, extinderea ei și tipul de placă ateromatoasă.

Angiografia carotidiană este o investigație invazivă, având indicații speciale, care poate fi efectuată atât în scop de diagnosticare cât și în scop terapeutic.

De asemenea este indicată evaluarea unei eventuale ateromatoze carotidiene pre-operator în cazul unor intervenții chirurgicale pe creier sau pe cord.

Tratament

Tratamentul ateromatozei carotidiene poate fi chirurgical sau medicamentos. Ulterior unui AVC ischemic, în cazul depistării unei carotide îngustate cauzată de plăcile ateromatoase și de îndeplinirea anumitor condiții adiționale, poate fi indicată intervenția chirurgului vascular pentru dezobstruarea vasului afectat (endarterectomie) sau stentarea carotidiană (metodă minim invazivă efectuată de cardiologi).

În alte situații sau în cazul unor contraindicații chirurgicale, se impune tratament medicamentos individualizat pentru fiecare pacient, așa numita prevenție secundară, care poate include un antiagregant plachetar (care reduce formarea cheagurilor de sânge), un hipocolesterolemiant sau medicamente hipotensoare.

Sunt medici care, pe lângă tratamentul medicamentos, indică și un tratament naturist pentru ateromatoza carotidiană. Alimente precum laptele, curcuma, usturoiul, mierea, ardeiul iute și ghimbirul ajută la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge.

Prevenţie

Stilul de viață sănătos constituie prevenția primară (înaintea instalării simptomelor) care este cea mai importantă și este reprezentată de:

  • evitarea fumatului;
  • dietă sănătoasă și echilibrată (ultimele studii arată că dieta mediteraneană este cea mai indicată în acest sens);
  • mișcare ușoară zilnică sau moderată, de trei ori pe săptămână;
  • evitarea sedentarismului;
  • evitarea consumului excesiv de alcool;
  • menținerea unei greutăți optime;
  • complianță la tratamentul prescris;
  • relaxarea și evitarea perioadelor de stres îndelungat (care poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale precum și alte tulburări metabolice prin nivelul crescut de cortizol).

Bibliografie

  1. “Carotid Artery Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org
  2. Dempsey, Robert J, et al. “A Review of Carotid Atherosclerosis and Vascular Cognitive Decline: A New Understanding of the Keys to Symptomology.” Neurosurgery, vol. 67, no. 2, 2010, pp. 484–93; discussion 493-4, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1227/01.NEU.0000371730.11404.36

Echipa medicală - Cardiologie , Neurologie și Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.