Boala Chagas

Alte denumiri: tripanosomiaza americană

Descoperă informații utile despre boala chagas: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre boala Chagas

Boala Chagas sau tripanosomiaza americană este o boală inflamatorie infecțioasă cauzată de parazitul Trypanosoma cruzi, care se găsește în materiile fecale ale unei specii de insecte, numite gândacul asasin.

Tripanosomiaza americană afectează cel mai frecvent copiii și femeile, mai puțin bărbații și este mai răspândită în America de Sud, America Centrală și Mexic. Se estimează că aproximativ șapte milioane de oameni din întreaga lume sunt infectați cu Trypanosoma cruzi, ceea ce duce la aproximativ 12.000 de decese în fiecare an.

În cazul bolii Chagas, majoritatea oamenilor nu știu că sunt infectați; mulți nu prezintă niciun simptom în faza inițială (acută). Dar, fără tratament, riscul de a intra în faza cronică a bolii este mare; peste ani sau chiar zeci de ani, pot apărea complicații severe care afectează inima și sistemul digestiv.

Cauze

Boala Chagas este provocată de infectarea cu parazitul Trypanosoma cruzi. Acesta este transmis de la insecta purtătoare la animale și la oameni; infectarea se produce atunci când gândacul mușcă victima, iar apoi lasă fecale la locul înțepăturii. Dacă o persoană se atinge sau se scarpină în zona unde insecta a defecat, parazitul poate pătrunde în organism prin rană, ochi, nas sau gură; acest proces de transmitere este cunoscut sub numele de „transmitere vectorială”.

Boala se poate transmite și prin alte metode:

la naștere, de la mamă la făt;
prin transfuzie de sânge cu sânge infectat;
prin transplant cu organe infectate;
prin ingestie de alimente crude contaminate cu fecale ale gândacului asasin;
prin expunerea la probe de laborator.

Boala Chagas nu se transmite de la o persoană la alta ca o răceală sau ca gripa. De asemenea, nu se răspândește prin contact obișnuit cu oameni sau animale care sunt infectate.

Factori de risc

Boala Chagas afectează în mod deosebit persoanele care trăiesc în zone rurale din America Latină, unde insectele triatomine sunt mai frecvente. Cu toate acestea, numărul cazurilor este în creștere și în alte regiuni, cum ar fi Statele Unite, unde călătoresc oamenii infectați din zone endemice.

Dacă o persoană are boala Chagas, este posibil ca și alți membri ai familiei să fi fost infectați.
Transmiterea accidentală în laborator: personalul care lucrează cu T. Cruzi este expus riscului de infectare în caz de nerespectare a măsurilor de precauție.

De asemenea, persoanele care au primit o transfuzie de sânge înainte de implementarea screening-ului universal pentru Trypanosoma cruzi (în perioada 1990-2007), cele care au suferit un transplant de organ sau cele care s-au născut din părinți infectați sunt mai expuse riscului de a dezvolta boala.

Simptome

Boala Chagas are două faze principale:

Acută (primele câteva luni după infectare): poate să nu prezinte simptome evidente sau simptomele pot fi ușoare și asemănătoare cu cele ale unei gripe; printre simptomele obișnuite se numără:

umflătură la locul mușcăturii insectei;
inflamarea unei pleoape, mai ales dacă insecta a mușcat într-o zonă a feței;
febră;
oboseală;
dureri de cap;
dureri musculare;
erupție cutanată;
pierderea poftei de mâncare;
vărsături;
diaree;
limfadenită (umflarea ganglionilor limfatici);
mărirea ficatului sau a splinei.

În majoritatea cazurilor, simptomele fazei acute dispar de la sine. Netratată, infecția poate evolua spre faza cronică.

Cronică: poate dura ani sau chiar zeci de ani. Multe persoane care au boala Chagas nu prezintă simptome sau au doar simptome minore. În această fază, parazitul se ascunde în principal în mușchii inimii (palpitatii, dureri toracice, etc.) și ai sistemului digestiv (sângerări gastrointestinale, dureri abdominale, diaree).

Diagnosticare

Diagnosticarea bolii Chagas implică mai multe etape și metode, iar procesul depinde de istoricul medical al pacientului și de simptome:

Examinarea fizică și istoricul medical: un prim pas în diagnosticarea bolii îl reprezintă efectuarea unui examen fizic detaliat; medicul se va interesa despre simptomele resimțite și factorii de risc, precum și despre istoricul de călătorii, dacă pacientul a călătorit recent în America Latină;
Teste de sânge: sunt esențiale în diagnosticul bolii Chagas, fiind folosite pentru a detecta prezența anticorpilor specifici împotriva parazitului T. Cruzi; aceste teste permit confirmarea infecției chiar și în cazul în care pacientul nu prezintă simptome evidente;
Teste suplimentare pentru detectarea complicațiilor: dacă există semne și simptome de afectare cardiacă sau digestivă, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a evalua impactul bolii asupra organelor vitale:
- electrocardiogramă: pentru monitorizarea ritmului cardiac;
- ecocardiogramă: pentru a analiza funcționarea inimii și posibilele modificări structurale;
- tomografie computerizată (CT): pentru a evalua dimensiunile inimii sau ale altor organe;
- biopsie cardiacă: recomandată în cazuri rare, pentru a examina țesutul cardiac;
- endoscopie superioară și colonoscopie: pentru a evalua posibilele efecte asupra sistemului digestiv.

Tratament

Tratamentul bolii Chagas se concentrează pe eliminarea parazitului și gestionarea simptomelor și a complicațiilor. Terapia depinde de stadiul bolii, de severitatea simptomelor și de vârsta pacientului:

tratament în faza acută: medicamentele antiparazitare pot fi eficiente pentru a distruge parazitul; dacă tratamentul începe în această fază, șansele de recuperare completă sunt semnificative;
tratament în faza cronică: după ce boala progresează către faza cronică, medicamentele antiparazitare nu mai sunt eficiente pentru a vindeca infecția; cu toate acestea, tratamentul poate ajuta la încetinirea evoluției bolii și la prevenirea complicațiilor grave. În cazul pacienților cu vârsta sub 50 de ani, terapia poate fi recomandată pentru a controla evoluția bolii.

Tratamentul poate fi diferit și în funcție de tipul de complicații apărute:

cardiace: poate include medicamente pentru controlul ritmului cardiac, un pacemaker sau alte dispozitive, intervenții chirurgicale sau chiar un transplant de inimă;
digestive: poate include modificări ale dietei, medicație, corticosteroizi sau, în cazuri severe, intervenții chirurgicale.

În cazurile de infecție reactivată, în special la pacienții cu imunitate scăzută (de exemplu, cei cu HIV sau cancer), poate fi necesar un tratament suplimentar pentru a controla infecția și pentru a preveni progresia bolii.

Complicații

Boala Chagas poate evolua treptat și poate duce la complicații grave, în special în faza cronică. Aproximativ 30% dintre persoanele infectate dezvoltă complicații severe:

Cardiace:

aritmii (ritm cardiac neregulat);
insuficiență cardiacă;
cardiomiopatie dilatativă;
edem cardiac;
moarte subită.

Digestive:

megaesofag (esofag mărit);
megacolon.

În faza cronică a bolii, complicațiile pot necesita tratament de lungă durată și monitorizare constantă.

Prevenție

Chiar dacă nu există un vaccin sau medicamente care să împiedice infecția cu Trypanosoma cruzi, există măsuri de prevenire care pot reduce riscul de a face boala, în special în zonele endemice:

Prevenirea expunerii la insectele triatomine:

evitați să dormiți în case din lut sau paie, care sunt adesea refugii pentru insectele infectate;
utilizați plase de protecție impregnate cu insecticid pentru a vă proteja în timpul somnului;
pulverizați insecticide în locuințe;
aplicați repelent pe pielea expusă.

Prevenirea transmiterii prin transfuzie de sânge și transplanturi:

screeningul pentru donatorii de sânge și organe este esențial.

Persoanele care trăiesc sau călătoresc în zonele afectate ar trebui să fie testate pentru boala Chagas, în special dacă intenționează să aibă copii.

Bibliografie

“A Kiss to Avoid: The Triatomine Bug and Chagas Disease-Chagas Disease - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chagas-disease/symptoms-causes/syc-20356212.
World. “Chagas Disease (Also Known as American Trypanosomiasis).” Who.int, World Health Organization: WHO, 4 Apr. 2024, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/chagas-disease-(american-trypanosomiasis).
CDC. “Chagas Disease.” Chagas Disease, 26 Apr. 2024, www.cdc.gov/chagas/index.html.
“Chagas Disease.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2023, medlineplus.gov/chagasdisease.html.
“Chagas Disease: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 14 Oct. 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21876-chagas-disease.
“Chagas Disease.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/chagas-disease.
Marcin, Ashley. “How to Recognize the Symptoms of Chagas Disease.” Healthline, Healthline Media, 2 Dec. 2022, www.healthline.com/health/chagas-disease-symptoms.

Alte afecțiuni similare

Boala Bowen

Boala Bowen este o afecțiune a pielii care determină formarea de pete roșii și scuamoase pe piele, ca urmare a modificărilor celulelor pielii care se găsesc în...

Vezi detalii

Boala Castleman

Boala Castleman este o boală rară şi gravă a sistemului limfatic, caracterizată prin creşterea anormală a celulelor limfatice şi, respectiv, a ganglionilor limfatici,...

Vezi detalii

Boala celiacă

Boala celiacă, numită si celiachie sau intoleranță la gluten, este o afecțiune inflamatorie digestivă cronică, cauzată de ingestia de gluten, care împiedică absorbția...

Vezi detalii

Boala Churg-Strauss

Boala Churg-Strauss este o boală caracterizată prin formarea de granuloame la nivelul și în afara vaselor de sânge, creșterea valorilor eozinofilelor și astm. Afecțiunea...

Vezi detalii

Boala Coats

Boala Coats este o afecțiune oculară rară, caracterizată prin dezvoltarea și dilatarea anormală a vaselor de sânge din retină, care este țesutul sensibil la lumină care...

Vezi detalii

Boala Conn

Sindromul Conn, sau hiperaldosteronismul, primar definește afecțiunea care face ca glandele suprarenale să producă prea mult hormon mineralocorticoid (aldosteron),...

Vezi detalii