Efectele poluării asupra organismului

Tipuri de poluare

Există mai multe tipuri de poluare care afectează organismul uman:

Poluarea aerului

Este probabil cea mai proeminentă și periculoasă formă de poluare. De la arderea combustibililor până încălzirea locuințelor prin arderea de materie lemnoasă, toate acestea eliberează dioxid de sulf și alte gaze periculoase în aer ce provoacă încălzire globală și ploi acide care, la rândul lor, duc la creșterea temperaturii, ploi neregulate și secete în întreagă lume.

Prin respirarea fiecărei particule poluate din aer, suntem mai predispuși la apariția astmului și a cancerului pulmonar. Monoxidul de carbon în concentrație crescută contribuie la apariția de angină prematură, infarct miocardic sau aritmii ventriculare la persoanele predispuse. Expunerea la dioxid de sulf, un alt poluant al aerului, poate provoca afecțiuni oftalmologice precum lăcrimare excesivă sau opacitatea corneei, afecțiuni dermatologice precum iritații manifestate prin roșeață sau apariție de vezicule, afecțiuni pulmonare precum bronhospasm, edem pulmonar, pneumonii sau obstrucții ale căilor respiratorii.

Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului, cum ar fi ozonul de la nivelul solului, poate afecta sistemul respirator, deoarece majoritatea poluanților intră în organism prin căile respiratorii. Totodată, poate duce la infecții respiratorii și la reducerea funcției pulmonare, poate agrava astmul la persoanele cu această afecțiune.

Efectele poluării aerului asupra organismului uman pot varia de la dificultăți respiratorii ușoare până la probleme cardiovasculare grave, inclusiv boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. Conform OMS, persoanele cele mai predispuse de a fi afectate sunt copiii, vârstnicii și persoanele cu o situație financiară precară.

Cercetările au făcut legătura între poluarea aerului și probleme grave de sănătate, cum ar fi boală pulmonară obstructivă cronică, cancerul pulmonar, boli cardiovasculare, naștere prematură.

Poți reduce expunerea la poluanții atmosferici prin limitarea timpului petrecut în zonele cu o calitate slabă a aerului (și nu numai). Este important să fii conștient de posibilii poluanți care te înconjoară.

Poți opta pentru un mod de transport ecologic în oraș, spre exemplu ai 7 motive să alegi trotineta ca mijloc de deplasare. Această metodă de transport alternativă va contribui atât la starea de sprit și sănătate, cât și la reducerea poluării, afirmă experții în sfaturi sportive pe blogul Decathlon.

Poluare fonică

Zgomotul este aproape întotdeauna în jurul nostru, fie că este natural, cum ar fi cântecul păsărilor, fie că provine din activitatea umană, cum ar fi traficul auto. Cu toate acestea, acumularea de zgomot poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre, dar și a animalelor. Poluarea fonică apare atunci când sunete nedorite pătrund în mediul înconjurător.

Printre efectele poluării fonice asupra organismului uman se numără creșterea nivelului de stres, tulburări de somn sau chiar deteriorarea auzului.

Unele forme de afectare a auzului cauzate de poluarea fonică includ:

• percepția anormală a intensității sonore;
• tinitus, care provoacă un țiuit persistent și ascuțit în urechi;
• paracuzis (auzul distorsionat).

Unele cercetări sugerează că poluarea fonică poate contribui indirect la alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi dezechilibre în tensiunea arterială, a ritmului cardiac, dar și a sistemului metabolic.

Analizând ultimele date, se estimează că poluarea fonică este responsabilă de 48.000 de cazuri noi de boală coronariană ischemică pe an și de aproximativ 12.000 de decese premature.

Poluare luminoasă

Înainte de inventarea luminii artificiale, oamenii erau adaptați la un interval natural de 12 ore de lumină naturală și 12 ore de întuneric. Acest ciclu face parte din ritmul „ceasului" intern al organismului care te ajută să dormi pe timpul nopții și să te trezești dimineața. Lumina artificială din timpul nopții poate avea efecte negative asupra sănătății și poate duce la tulburări de somn, tensiune arterială ridicată, ADHD, obezitate, diabet sau boli de inimă.

De asemenea, acest tip de poluare poate crește incidența durerilor de cap, a migrenelor, stresului, anxietății și poate conduce la scăderea nivelului de melatonină din organism care, la rândul ei, poate crește riscul de apariție a diferitelor tipuri de neoplasme. Corpul produce melatonină pe timpul nopții, nivelul acesteia scăzând în prezența luminii artificiale sau naturale.

Poluarea luminoasă este, poate, cea mai subtilă formă de poluare, iar efectele acestui tip de poluare asupra organismului uman nu sunt pe deplin cunoscute.

Poluare chimică

Poluarea chimică se referă la contaminarea mediului înconjurător cu substanțe chimice care nu se găsesc în mod natural. Substanțele chimice sunt peste tot: în alimentele pe care le consumăm, în aerul pe care îl respirăm și în produsele pe care le folosim. Majoritatea substanțelor chimice sunt produse de om și pot îndeplini o varietate de funcții. Substanțele chimice nocive pot ajunge în corpul nostru dacă le respirăm, le mâncăm, le bem sau sunt absorbite prin piele.

Efectele poluării chimice asupra organismului duc la:

• disfuncții ale sistemului hormonal și reproductiv;
• disfuncții ale sistemului nervos;
• dezvoltări anormale în rândul copiilor;
• apariția neoplasmelor.

Unele dintre cele mai dăunătoare substanțe chimice sunt „substanțele chimice veșnice" care pătrund în corpul uman și în mediul înconjurător și nu se descompun. Un alt exemplu de substanțe chimice foarte dăunătoare sunt substanțele chimice care perturbă hormonii și care blochează, imită sau perturbă hormonii naturali, cu consecințe grave pentru sănătate. De exemplu, bisfenolul A este o substanță chimică extrem de dăunătoare, folosită la fabricarea produselor din plastic, cum ar fi sticlele de apă și recipientele pentru alimente. S-a demonstrat că ea provoacă cancer, boli de inimă și are impact și asupra fertilității.

Particulele fine denumite PM 10, PM 2.5 sau ultrafine PM 0.1 care apar, în mod obișnuit, din deșeurile industriale, cenușă și produsele de ardere a combustibililor fosili pot migra în creier prin bulbul olfactiv, structura neuronală responsabilă pentru miros, producând modificări ireversibile. Particulele ultrafine produc, de asemenea, citokine care inflamează țesutul pulmonar sau epiteliul nazal. Aceste particule și substanțe chimice transportate la vasele de sânge ale creierului ar putea provoca inflamații și microhemoragii în barieră hematoencefalică.

Poluare biologică

Poluanții biologici sunt substanțe din mediul înconjurător care provin din organisme vii și care pot afecta sănătatea, precum polenul de la copaci și plante, insecte sau părți de insecte, anumite ciuperci, unele bacterii și virusuri și chiar păr de animale, solzi de piele de animale, salivă și urină. Nu toate aceste substanțe sunt dăunătoare pentru toți cei care le întâlnesc.

Unii contaminanți biologici declanșează reacții alergice cum ar fi hipersensibilitate, rinită alergică, astm și pneumonită. Bolile infecțioase cum ar fi gripa, rujeola, varicela și tuberculoza se transmit prin aer.

Mucegaiurile eliberează toxine care cauzează anumite afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul.

Simptomele poluanților biologici pot fi:

• strănutul;
• lacrimarea ochilor;
• tuse;
• dificultăți de respirație;
• amețeli;
• letargie;
• febră;
• probleme digestive.

În cazul poluării fonice sau luminoase, persoanele care trăiesc într-un mediul poluat fonic se pot simți nervoase, frustrate sau furioase. Zgomotul din mediul înconjurător este, de asemenea, o cauză frecventă a tulburărilor de somn, la fel și expunerea la ecrane luminoase (lumină artificială). Aceste lucruri pot avea un impact asupra stării de spirit și a capacității de concentrare.

În cazul poluării aerului, expunerea prelungită la poluanții atmosferici este asociată cu efecte negative asupra sănătății mintale, de la anxietate, depresie, până la demență. Studiile au dezvăluit asocierea dintre poluarea aerului și riscul mai mare de neuroinflamație, boală Alzheimer și boală Parkinson.

Un studiu recent a examinat modul în care poluanții atmosferici afectează rețelele cerebrale pentru a media modificările funcției cognitive și pentru a spori riscul de depresie. Acest lucru sugerează că persoanele cu o susceptibilitate genetică la depresie pot fi mai vulnerabile la efectele adverse ale poluării aerului asupra corpului uman.

Un impact major este cel asupra copiilor, deoarece creierul și comportamentul copiilor sunt încă în curs de dezvoltare până la sfârșitul adolescenței. Poluarea aerului poate avea un impact enorm asupra dezvoltării lor mintale și emoționale, cu efecte și asupra rezultatelor cognitive și comportamentale. Chiar creșterile mici și pe termen scurt a poluanților pot fi responsabile pentru o creștere semnificativă a numărului de copii duși la spital pentru stres sever, tristețe sau anxietate.

Copiii deja afectați de factorii legați de instabilitatea familiei, abuz sau sărăcie pot avea un risc și mai mare de apariție a afecțiunilor mintale.

Ce putem face pentru a ne proteja?

Conform OMS, combaterea poluării reprezintă responsabilitatea tuturor și cu toții ar trebui să luăm decizii rapide și proactive în această direcție.

Persoanele fizice ar trebui să continue să susțină dreptul la un mediu sănătos și durabil. De asemenea ar fi utilă gândirea și regândirea felului în care trăim, consumăm și facem alegeri durabile.

Intervențiile asupra surselor majore de poluare, de exemplu, modalitățile de transport, în care am putea opta pentru transportul în comun sau utilizarea unei biciclete pentru deplasările de la domiciliu până la locul de muncă sau utilizarea modalităților electrice cum ar fi trotinetele electrice, ar putea reduce cu mult poluarea.

Un control mai riguros al surselor de electricitate din casă ar putea contribui la diminuarea efectelor nocive ale poluării, prin simpla utilizarea a electricității doar în camerele în care avem nevoie de ea.

Adesea este mai eficientă, din punctul de vedere al costurilor, prevenirea producerii poluării, decât plătirea pentru controlul, tratarea și eliminarea deșeurilor.

Poluare mai puțină înseamnă mai puține efecte nocive asupra sănătății umane și asupra mediului. Pentru a menține echilbrul fragil între mediu și om, este important să știm cum putem practica sport având grijă de mediul înconjurător. Decathlon oferă sfaturi utile despre sport, sănătate și sustenabilitate pe blogul lor dedicat articolelor sportive.