RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre cuperoză
Cuperoza reprezintă o boală inflamatorie cutanată cu evoluție cronică și cu recurențe frecvente, ce afectează, de obicei, zona centrofacială. Afecțiunea este relativ mai frecventă la femeile de peste 30 de ani și cu piele deschisă la culoare, ce prezintă predispoziție genetică.
Incidența cuperozei este de 1 la 20 de persoane și afectează mai ales populația nord europeană, fiind denumită popular „blestemul celților”.
Cuperoza la copii este extrem de rară și se poate confunda ușor cu afectarea roșie a feței (obrajilor), mai ales la copiii cu pielea deschisă la culoarea, atunci când este expusă la UV sau la factori externi, însă aceasta reprezintă o modificare fiziologică.
Fiziopatologia cuperozei nu este pe deplin identificată, dar la baza ei stau modificări ale sistemului imun, nervos și vascular.
Cuperoza evoluează în stadii și necesită identificare și tratament precoce, cu management pe termen lung, pentru că poate afecta semnificativ calitatea vieții.
Cauze
Etiopatogenia cuperozei este controversată, dar studiile recente arată că în apariția sa sunt implicate sistemul imun inflamator și cel neurovascular, pe fondul unei predispoziții genetice la indivizii expuși la anumiți factori trigger.
Sistemul imun este implicat în apărarea organismului, iar un dezechilibru al acestuia la nivel cutanat determină alterarea funcției de barieră a pielii. Consecința o reprezintă producția de mediatori inflamatori, care sunt prezenți cutanat în toate formele de cuperoză.
Sistemul neurovascular este și el dezechilibrat, iar receptorii cutanați locali produc neuropeptide, care provoacă eritem (roșeață) în momentul în care sunt stimulați de factori declanșatori precum UV, alcool, condimente.
Secreția de sebum este și ea afectată, fapt dovedit prin existența porilor dilatați. Lipidele care intră în componența sebumului suferă și ele o alterare a compoziției, căpătând proprietăți proinflamatorii mai accentuate.
Prezența unui parazit (demodex folliculorum) la nivel cutanat poate fi, de asemenea, implicată în patogenia cuperozei. Acesta are rol în producerea unor lipaze, care modifică lipidele din sebum, și în inducerea inflamației locale. Și afecțiunile gastrointestinale pot influența cuperoza, disfuncțiile de la acest nivel fiind, de obicei, atribuite infecției cu Helicobacter Pylori. Această bacterie crește nivelurile de gastrină care, la rândul ei, induce flushing (eritem).
Factori de risc
Factorii trigger ai cuperozei sunt reprezentați de obiceiurile cotidiene și de factorii de mediu:
- expunerea la UV;
- stresul psiho-emoțional;
- temperaturile extreme (ridicate sau foarte scăzute);
- vântul;
- activitatea fizică intensă;
- consumul de alcool;
- băile fierbinți, umiditatea;
- alimentele condimentate;
- anumite produse cosmetice;
- anumite medicamente și patologii asociate (tratamentul topic cu cortizon);
- anumite alimente: ficat, lactate, ciocolată, soia, oțet, vinete, vanilie, avocado, citrice;
- vârsta înaintată și sexul feminin;
- fototipul cutanat deschis.
Pacienții care evită factorii declanșatori pot avea o ameliorare de până la 90% a leziunilor de cuperoză.
Simptome
Cuperoza poate fi indicată de prezența unuia sau mai multor semne clinice:
- flushing (eritem/ roșeață) tranzitoriu;
- eritem persistent;
- papule;
- pustule;
- telangiectazii.
Adițional, pot fi prezente cel puțin unul dintre următoarele semne și simptome:
- senzație de usturime;
- uscăciune;
- edem;
- manifestări oculare;
- modificări de textură a pielii nasului.
Există mai multe subtipuri de cuperoză/rozacee, fiecare cu simptome specifice:
- eritemato-telangiectazică: caracterizată de eritem, de obicei, centrofacial persistent; leziunile pot afecta și zonele periferice ale feței, urechii, gâtului, decolteului; de asemenea, pot fi prezente și telangiectaziile (vase de sânge dilatate, vizibile);
- papulo-pustuloasă: pacienții dezvoltă papule eritematoase și pustule, iar în cazurile severe, acestea pot induce edem facial cronic (umflături);
- fimatoasă: reprezintă indurația pielii, cu pori largi, măriți și suprafață a pielii neregulată, cu leziuni nodulare. Cel mai frecvent, modificările apar la nivelul nasului, dar pot afecta și urechile, bărbia sau fruntea. Este o formă întâlnită mai des la bărbați;
- oculară: aspect umed al ochilor, senzație de corp străin, usturime, înțepături. Pot să apară blefarita, conjunctivita, uscăciunea, mâncărimea, sensibilitatea la lumină, vederea încețoșată. Afectarea oculară este tardivă, de obicei, și apare la până în 50% dintre pacienți.
Diagnosticare
De cele mai multe ori, diagnosticul cuperozei se face clinic, de medicul dermatolog. Uneori, pot fi necesare și investigații suplimentare, care pot include:
- examen micologic, bacteriologic sau parazitologic;
- excluderea unor boli autoimune, prin testarea de anticorpi ANA;
- biopsie cutanată.
Diagnosticul diferențial se face cu alte afecțiuni care ating predominant fața:
- acnee;
- dermatită seboreică;
- tinea faciei (infecție cutanată cauzată de o ciupercă fungică, ce produce o eczemă cu formă circulară, de culoare roșiatică);
- dermatită de contact;
- foliculită;
- sindrom carcinoid;
- mastocitoză;
- flushing benign;
- tumori renale/pancreatice/tiroidiene;
- psoriazis;
- lupus eritematos;
- dermatomiozită;
- reacție postmedicamentoasă;
- sarcoidoză;
- limfom cutanat.
Tratament
Nu există un tratament minune general valabil pentru cuperoză. Tratamentul acestei afecțiuni trebuie adaptat în funcție de subtipul acesteia, așteptările trebuie să fie realiste, iar reacțiile adverse discutate și înțelese. Astfel, se permite pacientului să participe la alegerea terapiei adecvate pentru el.
Mijloacele generale țin de evitarea factorilor de risc și de o bună îngrijire a pielii. Se va evita, în primul rând, expunerea la UV și se va folosi zilnic cremă cu ecran solar, de preferat cu filtru mineral, fără parfum sau alcool. Pacienții trebuie să informeze medicul despre eventuale tratamente cronice pe care le urmează și despre patologiile asociate. Produsele de igienă trebuie să fie adecvate tenului cuperozic, blânde, neiritante. Se va alege, de asemenea, un produs care să refacă bariera cutanată sau un produs emolient. Produsele cosmetice cu tentă verzuie pot ajuta în oferirea unui grad de camuflaj pentru leziunile active sau eritem.
Tratamentul topic trebuie urmat 6 săptămâni, apoi se va face o evaluare, pentru a putea aprecia eficiența lui.
Pentru eritem sau flushing tratamentul poate fi și sistemic, cu medicamente vasoconstrictoare, ce cuprind antagoniști adrenergici, alfa sau beta blocanți.
Cuperoza papulo-pustuloasă necesită, de obicei, tratament combinat topic și sistemic cu antibiotic. Local se pot aplica produse pe bază de acizi, antibiotice, antiparazitare, acestea din urmă având ca țintă parazitul Demodex.
Pentru cazurile de fima, tratamentele topice și sistemice nu sunt la fel de eficiente. Se pot încerca retinoizii dar, de obicei, se vor alege metode de remodelare cu lasere ablative.
Cuperoza oculară poate necesita lacrimi artificiale și toaletarea atentă a pleoapelor, dar dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor alege antibioticele sistemice, întotdeauna în colaborare cu medicul oftalmolog.
În cazul cuperozei, tratamentul naturist nu este indicat pentru că poate agrava afecțiunea, inducând dermatite de contact sau producând inflamație suplimentară pe o piele deja sensibilizată.
Pacientul trebuie monitorizat constant, iar dacă răspunsul terapeutic este bun după primele șase săptămâni de tratament, schema se va menține pe o durată de șase luni. În cazul unui răspuns inadecvat, se va continua pentru încă șase săptămâni și abia ulterior se poate decide dacă terapia trebuie readaptată sau se vor lua în considerare diagnosticele diferențiale.
Complicații
Complicațiile cuperozei sunt legate, în principal, de evoluția acesteia către stadiul de fima care produce un aspect desfigurat, dar care apare totuși în cazuri rare și doar dacă regimul de viață și tratamentul nu sunt corespunzătoare, iar pacientul nu le respectă.
De asemenea, pot apărea complicații legate de reacțiile adverse ale tratamentului, dar acestea pot fi rapid identificate și combătute.
Prevenție
Cea mai simplă metodă de prevenție a cuperozei este identificarea și evitarea factorilor de risc, chiar în condițiile existenței unei predispoziții genetice. Consultul dermatologic încă de la primele simptome ajută la stabilirea unui plan de tratament pe termen lung, pentru obținerea unor perioade mari fără recăderi.
Pacientul cu rozacee trebuie să înțeleagă că aceasta este o afecțiune cronică, ce prezintă recăderi frecvente și care necesită management și întreținere pe termen lung, nefiind complet vindecabilă. De asemenea, recidivele pot să apară independent de tratament, iar așteptările trebuie să fie realiste.
Bibliografie
- Asai, Yuka, et al. “Canadian Clinical Practice Guidelines for Rosacea.” Journal of Cutaneous Medicine and Surgery, vol. 20, no. 5, 8 July 2016, pp. 432–445, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1177/1203475416650427
- Buechner, Stanislaw A. “Rosacea: An Update.” Dermatology, vol. 210, no. 2, 2005, pp. 100–108, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1159/000082564
- Rivero, Alex Lara, and Margot Whitfeld. “An Update on the Treatment of Rosacea.” Australian Prescriber, vol. 41, no. 1, 1 Feb. 2018, pp. 20–24, https://www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.18773/austprescr.2018.004
- Oliveira, Clivia Maria Moraes de, et al. “Consensus on the Therapeutic Management of Rosacea – Brazilian Society of Dermatology.” Anais Brasileiros de Dermatologia, vol. 95, Nov. 2020, pp. 53–69, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.abd.2020.08.001
- Alexis, Andrew F., et al. “Global Epidemiology and Clinical Spectrum of Rosacea, Highlighting Skin of Color: Review and Clinical Practice Experience.” Journal of the American Academy of Dermatology, vol. 80, no. 6, June 2019, pp. 1722-1729.e7, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.jaad.2018.08.049
Alte afecțiuni similare
Criptorhidie
Testiculele necoborâte sunt o afecțiune frecventă în cazul copiilor. Criptorhidia se defineşte ca fiind absenţa testiculelor în locul obișnuit, în scrot. Se estimează că...
Vezi detalii
Criza de fiere
Criza de fiere sau cum este denumită medical colica biliară se manifestă cu durere abdominală, care poate fi sporadică sau periodică și este cauzată de o obstrucție a...
Vezi detalii
Crustele de lapte
Crustele de lapte sau psoriazisul seboreic sunt o afecțiune cronică inflamatorie a pielii bebelușilor, care vizează regiunile corpului bogate în glande producătoare de...
Vezi detalii
Dacriocistita
Dacriocistita este inflamarea sacului lacrimal situat în unghiul intern al ochiului, lângă nas, şi în care se strâng lacrimile.Există trei tipuri principale de...
Vezi detalii
Daltonism
Daltonismul, cunoscut și sub numele de cecitate cromatică, este o tulburare a vederii cromatice. Mai exact, pacientul prezintă incapacitatea de a deosebi unele culori de...
Vezi detalii
Deficit de vitamina A
Deficitul de vitamina A este o problemă importantă de sănătate publică, în special în regiunile în curs de dezvoltare, cum ar fi Africa subsahariană și Asia de Sud-Est....
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
