Dureri articulare

Despre durerile articulare

Articulațiile sunt structuri anatomice care fac legătura între două sau mai multe oase și permit mișcarea diferitelor segmente ale corpului. Durerile la nivelul articulațiilor, numite dureri  articulare, respectiv artralgii, sunt afecțiuni frecvente care pot afecta persoane de toate vârstele. Artralgiile se manifestă prin durere, disconfort, rigiditate articulară la nivelul articulațiilor mici (articulațiilor mâinilor și picioarelor) și mari (genunchii fiind frecvent afectați). Durerile articulare la nivelul genunchilor sunt printre cele mai frecvente manifestări relatate de pacienți, afectând mobilitatea și calitatea vieții persoanelor de toate vârstele. Simptomatologia dureroasă localizată la nivelul umerilor poate limita semnificativ mobilitatea brațelor și poate afecta desfășurarea activităților zilnice.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de apariție a durerilor articulare:

• vârsta - probabilitatea apariției durerilor articulare, în special a afecțiunilor precum artroza, crește odată cu vârsta din cauza uzurii cumulative a articulațiilor;
• excesul de greutate - exercită presiune asupra articulațiilor care suportă greutatea, cum ar fi genunchii și șoldurile, crescând riscul de modificări degenerative de tip artrozic, cu dureri articulare;
• sexul - reprezintă un factor predispozant pentru diverse afecțiuni articulare; de exemplu, artrita reumatoidă prezintă o prevalență crescută în rândul populației feminine, în timp ce guta este mai frecvent diagnosticată la pacienții de sex masculin;
• genetica și istoricul familial - un istoric familial al afecțiunilor articulare poate predispune persoanele la afecțiuni similare, sugerând o componentă genetică în boli precum artroză și artrita reumatoidă;
• ocupația și activitatea fizică - locurile de muncă sau activitățile care presupun mișcări repetitive ale articulațiilor, eforturile fizice intense, precum ridicarea de greutăți, sau menținerea prelungită a unor poziții vicioase (de exemplu, îngenuncherea prelungită), pot conduce la suprasolicitarea structurilor articulare, favorizând apariția leziunilor degenerative sau inflamatorii și a durerii articulare cronice;
• fumatul - fumatul a fost asociat cu un risc crescut de a dezvolta artrită reumatoidă și poate exacerba durerile articulare;
• postura - menținerea constantă a unei posturi necorespunzătoare poate duce la stres și disconfort articular în timp.

Diagnosticare

Durerile articulare sunt, de obicei, evaluate și diagnosticate de medici generaliști sau interniști. Dacă sunt necesare îngrijiri specializate, aceștia pot trimite pacienții la un reumatolog, unde procesul de diagnosticare include:

• istoricul medical și examinarea fizică – anamneza efectuată corect poate evalua caracterul durerii, care poate fi de tip inflamator, mecanic sau mixt, iar un examenul fizic va evalua sensibilitatea articulațiilor, tumefierea (umflarea), roșeața, căldura și amplitudinea mișcărilor;
• analize de sânge - acestea pot ajuta la identificarea markerilor de inflamație și a activității autoimune;
• analiza lichidului articular (artrocenteză) - implică extragerea unei mici cantități de lichid din articulația afectată, pentru a detecta inflamația, prezența infecțiilor, guta sau alte afecțiuni;
• studii imagistice - raze X (evidențiază îngustarea spațiului articular, apariția chisturilor subcondrale, osteosclerozei, distrucției cartilajului sau prezența pintenilor osoși, indicatori ai unor afecțiuni precum artroza), RMN (oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, inclusiv cartilaje, tendoane și ligamente, oferind o imagine completă a structurilor articulare);
• ultrasunete, ecografia - ajută la detectarea inflamațiilor, a acumulării de lichid sau a anomaliilor țesuturilor moi din jurul articulațiilor.

Prevenție

Prevenirea durerilor articulare implică adoptarea unor obiceiuri de viață care susțin sănătatea articulațiilor și reduc riscul de rănire:

• menținerea unei  greutăți corporale optime;
• exerciții fizice regulate;
• practicarea unor tehnici de protecție a articulațiilor - utilizarea mecanicii corporale adecvate în timpul activităților zilnice poate reduce la minimum stresul articular;
• evitarea suprasolicitării și a mișcărilor repetitive;
• purtarea de încălțăminte de susținere;
• adoptarea unui regim alimentar antiinflamator - consumul de alimente bogate în acizi grași omega-3, antioxidanți și fibre poate ajuta la reducerea inflamației, ceea ce este benefic pentru sănătatea articulațiilor;
• hidratarea adecvată - este esențială pentru menținerea lubrifierii articulațiilor, care facilitează mișcarea lină și reduce frecarea;
• renunțarea la fumat - fumatul reprezintă un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea artritei reumatoide și poate exacerba durerile articulare; renunțarea la fumat poate îmbunătăți sănătatea articulară și generală.