Banner Vitamina K

Vitamina K

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Vitamina K este o vitamină esențială în funcționarea optimă a organismului nostru. Ea îndeplinește un rol important în coagularea sângelui și în metabolismul osos, fiind însă recomandată și în diabet, cancer de sân sau osteoporoză.

Vitamina K ajută la formarea unuia dintre factorii coagulării – protrombina. Deficiența de vitamina K contribuie la instalarea osteoporozei, de aceea este recomandat ca, după vârsta de 40 de ani, să existe un aport mai mare de vitamina K în alimentație.

Determinarea nivelului de Vitamina K nu este o analiză utilizată de obicei pentru a detecta sau pentru a ajuta la diagnosticarea deficiențelor de vitamina K, deoarece o lipsă a acestei vitamine este, de obicei, descoperită atunci când apar sângerări fie neașteptate, fie excesive sau vânătăi ușoare. Testul care se recomandă pentru a investiga sângerarea este timpul de protrombină (PT). Dacă rezultatul PT este prelungit și se suspectează că se datorează nivelurilor scăzute ale vitaminei, atunci se administrează suplimente orale sau injecții cu vitamina K. Dacă sângerarea este rezolvată și rezultatele PT/INR revin la normal, atunci se presupune că deficiența de vitamina K este cauza.

Un nivel normal de vitamina K este necesar pentru sănătatea vaselor de sânge, a oaselor, pentru circulația sângelui, dar și pentru păstrarea funcțiilor cognitive la vârste înaintate.

Probă Vitamina K Medlife

Când este recomandată determinarea vitaminei K

Determinarea nivelului de vitamina K din organism este necesară atunci când medicul descoperă indicii legate de posibile afecțiuni ale sângelui sau oaselor.

De asemenea, analiza este recomandată în diagnosticarea unor boli de ficat sau boala Crohn. În aceste cazuri, pacientul nu reușește să ia din alimentație cantitatea necesară de vitamină pentru ca organismul să funcționeze optim.

Pentru că vitamina K este extrem de importantă în coagularea sângelui, pacienții cu un deficit prezintă semne și simptome care pot fi indiciu pentru recomandarea analizei:

  • Coagulare deficitară a sângelui;
  • Hemoragii nazale dese;
  • Scaun și urină cu sânge;
  • Menstruație cu sângerare abundentă;
  • Sângerare intensă la tăietură;
  • Apariția vânătăilor fără motiv;
  • Anemii;
  • Hemoragii interne;
  • Sângerări gingivale.

Această analiză mai este indicată pacienților la care s-a constatat, prin teste specifice de laborator, un timp de coagulare prelungit.

Determinarea vitaminei K este recomandată, totodată, și pacienților la care se observă fragilitate la nivel osos și celor diagnosticați sau în curs de diagnosticare cu osteoporoză.

Procedura recoltare

Determinarea nivelului de vitamina K nu necesită pregătiri speciale şi se realizează dintr-o probă de sânge recoltată, de preferat, a jeun (pe nemâncate). Pacientului îi este recomandat să nu mănânce cu 12-14 ore înainte de recoltarea probei biologice.

Interpretare rezultate

Rezultatul testului pentru vitamina K trebuie interpretat în funcție de dieta pacientului, de momentul recoltării și, pentru că poate fi afectat de o serie de medicamente și substanțe, în funcție de schema de tratament pe care pacientul deja o urmează.

Intervalele de referință* variază în funcție de momentul recoltării, astfel:

  • a jeun: 50 - 900 ng/L
  • postprandial: < 1800 ng/L

În mod natural, vara, la temperaturi crescute, organismul nostru consumă cantități mai mari de vitamina K. De aceea este recomandat ca în aceste luni să consumăm cât mai multe legume verzi care sunt sursă de vitamina K1, dar și lactate și carne roșie.

Necesarul zilnic de vitamina K a fost stabilit după cum urmează:

Vârstă Necesarul zilnic de vitamina K
Sugari (0 - 6 luni) 2 µg
Sugari (de la 6 luni la 1 an) 2,5 µg
Copii (1 - 3 ani) 30 µg
Copii (4-8 ani) 55 µg
Copii (9 - 13 ani) 60 µg
Copii (14 - 18 ani) 75 µg
Bărbați (cu vârsta de 19 ani și peste) 120 µg
Femei (cu vârsta de 19 ani și peste) 90 µg
Femei gravide și care alăptează (cu vârsta de 19 ani și peste) 75 µg

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Nivelul de vitamina K este influențat de o serie de medicamente cum ar fi anticoagulantele, anticonvulsivantele și medicamentele destinate scăderii nivelului de colesterol. Acesta este motivul pentru care medicul trebuie să știe ce tratament urmați atunci când recomandă dozarea vitaminei K sau când prescrie suplimente pe bază de vitamina K.

Un tratament prelungit cu antibiotic, de mai mult de 10 zile, poate să influențeze rezultatul obținut la dozarea de vitamina K.

La gravidele care urmează tratament cu anticonvulsivante există riscul crescut al unei deficiențe de vitamina K a fătului.

Valori scăzute

Un deficit de vitamina K poate să fie indicație pentru o serie de afecțiuni cum ar fi:

  • Malabsorbție (fibroză chistică, boală intestinală inflamatorie, boală colestatică- obstrucție biliară, ciroză biliară primară, boală celiacă, pancreatită cronică);
  • Malnutriție;
  • Boală hepatică parenchimatoasă;
  • CID (coagulare intravasculară diseminată);
  • Policitemia vera;
  • Sindrom nefrotic;
  • Osteoporoză;
  • Leucemie.

Un nivel scăzut al vitaminei K este observat și în cazul pacienților care suferă de alcoolism, care au trecut prin multiple intervenții chirurgicale abdominale, precum și în cazul copiilor care sunt alimentați la sân o perioadă îndelungată.

Valori crescute

Un nivel crescut de vitamina K este întâlnit în:

  • Anemia hemolitică;
  • Hiperbilirubinemie;
  • Icter neonatal;
  • Blocaj cauzat de anticoagulante orale.

Din alimentație, în mod normal, nu putem ingera cantități de vitamina K ce ar putea să fie nocive în organism, iar nivelul ei se reglează în mod fiziologic la 24 de ore.

Bibliografie

  1. Presse, Nancy, et al. “Vitamin K Status and Cognitive Function in Healthy Older Adults.” Neurobiology of Aging, vol. 34, no. 12, Dec. 2013, pp. 2777–2783, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1016/j.neurobiolaging.2013.05.031
  2. L. Booth, Sarah. “Vitamin K: Food Composition and Dietary Intakes.” Food & Nutrition Research, vol. 56, no. 1, Jan. 2012, p. 5505, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.3402/fnr.v56i0.5505
  3. Shearer, Martin J., et al. “Chemistry, Nutritional Sources, Tissue Distribution and Metabolism of Vitamin K with Special Reference to Bone Health.” The Journal of Nutrition, vol. 126, no. suppl_4, 1 Apr. 1996, pp. 1181S1186S, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1093/jn/126.suppl_4.1181s
  4. Elder, Sonya J., et al. “Vitamin K Contents of Meat, Dairy, and Fast Food in the U.S. Diet.” Journal of Agricultural and Food Chemistry, vol. 54, no. 2, 27 Dec. 2005, pp. 463–467, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1021/jf052400h

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu