Indigestie

Cauze

Există multiple afecțiuni care se manifestă prin indigestie. Cele mai frecvente sunt:

• gastrită sau duodenită (inflamația stomacului sau a duodenului);
• ulcer peptic;
• infecție cu Helicobacter pylori (bacterie ce se atașează de peretele stomacului și provoacă gastrită);
• cancer gastric;
• boală celiacă (intoleranță la gluten);
• intoleranță la lactoză;
• litiază veziculară biliară (popular „pietre la fiere”);
• pancreatită acută sau cronică (inflamația pancreasului);
• sindrom de intestin iritabil;
• ocluzie intestinală;
• ischemie intestinală (scăderea fluxului sanguin din intestine);
• diabet zaharat;
• boli tiroidiene;
• sarcină.

Simptome

Atât adulții, cât și copiii pot avea de-a lungul vieții câteva episoade de indigestie. Acestea se pot manifesta ca:

• senzație de preaplin după masă;
• sațietate precoce (pacientul se satură cu cantități mai mici de alimente);
• durere, arsură, disconfort sau înțepături în abdomenul superior sau în capul pieptului;
• balonare în abdomenul superior.

Simptome asociate indigestiei:

• eructații și flatulență;
• greață și, uneori, vărsături;
• reflux acid sau gust acid (acru) în gură (refluxul nu este dispepsie, dar o poate însoți);
• scăderea sau lipsa poftei de mâncare;
• diaree și/ sau constipație.

Tratament

Tratamentul indigestiei se realizează pe mai multe paliere:

Schimbarea stilului de viață

• respectarea unui orar regulat al meselor și al orelor de odihnă (7-8 h/ zi);
• sport regulat săptămânal;
• aport adecvat de lichide (cel puțin 2 litri/ zi);
• evitarea fumatului;
• nu se recomandă administrarea de medicamente precum antiinflamatoare, antibiotice etc fără prescripție medicală.

Dieta

Trebuie excluse alimentele care produc simptome:

• condimente iuți;
• alimente acide, cu conținut crescut de grăsimi;
• băuturi carbogazoase;
• alcool, cafea, ceai negru în exces.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos depinde de afecțiunea care a cauzat indigestia:

• infecție gastrică cu H.pylori: regimuri antibiotice specifice, prescrise de medicul specialist pe o perioadă de 10-14 zile; verificarea eradicării se face la 1 lună după terminarea tratamentului antibiotic prin antigen fecal sau test respirator cu uree;
• gastrită/ duodenită sau ulcer peptic: inhibitori de pompă de protoni; sunt foarte eficienți în scăderea acidității gastrice și se pot prescrie pe o perioadă de minimum patru săptămâni pentru ameliorarea simptomelor și vindecarea leziunilor evidențiate la endoscopie;
• greață sau senzație de vărsături și reflux gastroesofagian: prokinetice;
• litiază veziculară: necesită regim alimentar, antispastice și, de multe ori, operație - colecistectomie (îndepărtarea colecistului ce conține pietre), mai ales dacă apar și crize dureroase frecvente;
• afecțiuni pancreatice (pancreatită, insuficiență pancreatică): se pot prescrie și suplimente cu enzime pancreatice pentru a ajuta digestia;
• intoleranțe alimentare: evitarea consumului de alimente ce conțin alergenul respectiv (cereale cu gluten în boala celiacă) sau adăugarea de suplimente cu enzima deficitară (lactază, în intoleranța la lactoză);
• sindromul de intestin iritabil (în care apare constipație și/ sau diaree): normalizarea tranzitului intestinal prin dietă și/ sau medicație poate ameliora simptomele de indigestie cu care se asociază uneori;
• celelalte afecțiuni cronice care se pot asocia cu dispepsia (boli tiroidiene, diabet zaharat etc) necesită tratamentul adecvat al acestora.

Complicații

Având în vedere că indigestia (dispepsia) reprezintă un simptom și nu o afecțiune propriu-zisă este important să se caute cauza care a dus la apariția ei. În funcție de afecțiunea incriminată pot exista sau nu complicații, dacă aceasta nu este diagnosticată și tratată la timp. De exemplu, gastrita provocată de infecția cu Helicobacter pylori poate evolua spre ulcer gastric sau neoplasm gastric dacă nu este tratată.

Când trebuie să consulți urgent un medic

Pacientul cu indigestie trebuie să se adreseze de urgență medicului în următoarele situații:

• simptomele se înrăutățesc sau persistă mult timp;
• are peste 45-50 de ani;
• are în familie rude de gradul I (părinți, frați) cu cancere digestive (cancer gastric, colorectal, de pancreas etc);
• observă o scădere în greutate nejustificată;
• apare anemie prin pierdere de fier;
• prezintă icter (îngălbenirea pielii și a mucoaselor);
• prezintă scaun cu sânge (vizibil, scaun „negru” - melenic sau test pozitiv de hemoragii oculte din fecale);
• are vărsături cu sânge roșu sau negru (în „zaț de cafea”);
• prezintă dificultate la înghițire (disfagie).

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie