MEDICINA GENERALA

24 August 2022

Vitamina D3: Rol în organism, doza zilnică recomandată, simptomele carenței

scris de

Trîmbiţaş Andreea, Nutriționist-Dietetician

Vitamina D3: Rol în organism, doza zilnică recomandată, simptomele carenței

Ce este vitamina D3

Ca definiție generală, vitaminele sunt substanțe organice naturale, pe care organismul nu le poate sintetiza pe măsura nevoilor sale și pe care trebuie să le primească din exterior, prin alimentație. Acestea sunt indispensabile pentru funcționarea normală a proceselor metabolice generatoare de energie și pentru creșterea, repararea și funcționarea normală a țesuturilor organismului.

Vitamina D, care se mai numește „colecalciferol” sau „vitamină antirahitică”, este o substanță liposolubilă (se dizolvă în grăsimi, dar este insolubilă în apă). Vitamina D reprezintă termenul general folosit, însă aceasta este formată din vitamina D2, care este realizată de plante și vitamina D3, care este produsă în organism în urma expunerii la soare. Ambele să găsesc și în alimente.

Vitamina D apare cu preponderență în alimentele grase, iar pierderile din timpul spălării sau preparării sunt minime. Nu se elimină prin urină și este necesară, în special, în procesele anabolice ale organismului, asemenea hormonilor.

Necesarul de vitamina D este mai crescut la copii, în adolescență, la femeile însărcinate sau la vârstnici.

Rolul vitaminei D3 și beneficiile pentru organism

Vitamina D3 ajută la dezvoltarea și menținerea oaselor și a dinților sănătoși și are un rol important în absorbția calciului și depunerea sa în oase.

Studiile arată că vitamina D scade riscul de apariție a sclerozei multiple sau a bolilor cardiovasculare (hipertensiune, infarct miocardic etc.). În același timp, un nivel redus de vitamina D în organism contribuie la dezvoltarea sindromului acut respirator și a infecțiilor în organism.

Vitamina D joacă un rol important și în reglarea stării de spirit și scade riscul de depresie. Concret, un studiu realizat pe aproximativ 7.000 de persoane a indicat faptul că la subiecții care prezentau emoții negative și cărora li s-au administrat suplimente cu vitamina D3 s-a observat o îmbunătățire a simptomelor.

Beneficiile vitaminei D asupra organismului sunt multiple:

  • întărește sistemul imunitar și protejează organismul împotriva infecțiilor;
  • menține oasele puternice;
  • îmbunătățește sănătatea creierului;
  • scade riscul de a dezvolta boli autoimune;
  • reduce riscul de a dezvolta diabet zaharat.

Simptome ale carenței de vitamina D3

Simptome ale carenței de vitamina D3

Lipsa vitaminei D din organism se manifestă prin următoarele simptome:

  • stări de oboseală și dureri generale;
  • dureri și slăbiciune musculară;
  • dureri ale oaselor;
  • fracturi, în special ale piciorului, pelvisului sau șoldului.

De ce apare carența de vitamina D3

Există mai mulți factori care pot afecta capacitatea organismului de a obține o cantitate adecvată de vitamina D. Printre aceștia se numără: 

  • traiul într-o zonă foarte poluată;
  • folosirea constantă a unei creme cu factor de protecție solară;
  • petrecerea majorității timpului în locuri închise, fără lumină naturală;
  • traiul în zone cu clădiri înalte, care obturează razele soarelui;
  • persoanele care au o piele mai închisă la culoare sunt mai predispuse să absoarbă vitamina D în cantități minime;
  • persoanele care suferă de malnutriție sau care au probleme de malabsorbție pot avea carență de vitamina D.

Analize pentru diagnosticarea carenței

Principala formă de stocare a vitaminei D în organism este 25-OH vitamina D, aceasta fiind prezentă în sânge. Prin urmare, analiza 25-OH vitamina D reprezintă cea mai sigură metodă de diagnosticare a carenței de vitamina D din organism. Este un test de sânge simplu, nedureros și non-invaziv, foarte accesibil și rapid, pe baza căruia medicul poate obține o imagine clară a sănătății osoase și a metabolismului calciului în organism.

Măsurarea nivelului de vitamina D oferă oportunități pentru intervenții preventive și terapeutice.

Valorile de referință pentru 25-OH vitamina D sunt cuprinse între 30 - 100 ng/mL. Intoxicația cu vitamina D se observă, de obicei, la valori serice mai mari de 150 ng/mL.

Deși nu există un consens asupra valorilor optime de 25-OH vitamina D, carența se definește printr-un nivel seric mai mic de 20 ng/mL (50 nmol/L), iar valorile sub 10 ng/mL indică un deficit sever.

Posibile complicații provocate de carență

Deficitul de vitamina D este una dintre cauzele hiperparatiroidismului secundar și ale altor boli care duc la afectarea metabolismului osos (cum ar fi rahitismul, osteoporoza, osteomalacia).

Surse de vitamina D3

Surse de vitamina D3

În general, vitamina D se găsește în alimente de origine animală și în lactate. De asemenea, există și produse îmbogățite artificial cu vitamina D.

Alimente care conțin vitamina D3

Cele mai bogate alimente în vitamina D sunt următoarele:

  • somon, hering, ton, macrou, cod, fructe de mare, creveți;
  • ficat de vită;
  • carne de miel, porc, piept de pui, carne de vită;
  • gălbenuș de ou;
  • grăsimi vegetale, unt.

Aliment

Cantitate

Vitamina D (micrograme)

PEȘTE

 

 

Somon (la cuptor)

140 g

10,2

Somon roșu la conservă

140 g

15,3

Sardine la conservă

140 g

4,6

Macrou gătit

140 g

11,9

Macoru la conservă

140 g

9,2

Ton la conservă

140 g

1,5

CARNE

 

 

Friptură de miel

90 g

0,5

Friptură de porc

90 g

0,9

Piept de pui

100 g

0,2

Ficat de vițel

100 g

0,3

Carne de vită

100 g

0,6

OUĂ

 

 

Ouă fierte

50 g (1 buc)

1,6

Ouă prăjite

50 g (1 buc)

1,1

Omletă

120 g (2 buc)

3,4

Ou poșat

120 g (2 buc)

2,9

CEREALE CU VITAMINA D

30g

1,4

GRĂSIMI

 

 

Grăsime vegetală

10 g

0,8

Unt

10 g

0,1

BĂUTURĂ DE SOIA CU VITAMINA D

200 ml

1,6

Expunerea la soare

În general, vitamina D apare la nivelul pielii, sub acțiunea razelor UVB. Cercetătorii indică faptul că necesarul de vitamina D se poate obține prin expunerea mâinilor, feței, brațelor sau picioarelor la soare, între 10-30 de minute, în intervalul orar 10:00 - 15:00, cel puțin de două ori pe săptămână.

Însă, cantitatea de vitamina D sintetizată în piele prin expunerea la soare trebuie completată prin alimentație.

Suplimente alimentare

În anumite condiții, când aportul alimentar este insuficient, este necesară administrarea de suplimente ce au în componență vitamina D3. Majoritatea acestora pot fi luate și fără prescripție medicală, însă este recomandat să consultați medicul, pentru a putea stabili doza necesară.

Doza zilnică recomandată de vitamina D3

Doza zilnică recomandată de vitamina D3

Organismul are nevoie de o doză zilnică de vitamina D3 diferită, în funcție de vârstă și de sex.

Doza pentru bebeluși și copii

Doza zilnică recomandată la copiii cu vârsta până în 18 luni este între 400-800 U.I; picăturile se administrează oral, în fiecare zi, indiferent de anotimp, iar medicul specialist stabilește numărul de picături de vitamina D3 necesare.

La copiii cu vârsta peste 18 luni, doza recomandată este de 400-800 U.Ii/ zi sau 3.000-5.000 U.I/ o dată la șapte zile. Administrarea de vitamina D3 este recomandată până la vârsta de 12-15 ani, însă numai în perioadele reci ale anului.

Doza necesară pentru adulți

Doza zilnică recomandată adulților (femei și bărbați) până la vârsta de 70 ani este de 600 U.I sau 15 micrograme.

După vârsta de 70 ani, doza recomandată crește, ajungând la 800 U.I/zi, respectiv 20 micrograme.

Vitamina D3 în sarcină

Nevoile de vitamina D pot crește pe parcursul sarcinii și în timpul alăptării. O carență a acesteia se traduce printr-un risc crescut de osteomalacie la mamă, printr-o greutate scăzută a fătului la naștere sau prin hipocalcemie a sugarului.

Contraindicații pentru administrarea vitaminei

Administrarea de suplimente alimentare de vitamina D3 poate duce ușor la supradoză, care are efecte nocive asupra organismului. Principala consecință o reprezintă acumularea de calciu în sânge (hipercalcemie).

Când nivelul din sânge depășește 150 nanograme/mililitru, putem vorbi de o intoxicație cu vitamina D3. Cum aceasta este depozitată în grăsimi și se eliberează lent în sânge, efectele toxicității pot dura și câteva săptămâni de la întreruperea administrării suplimentelor.

Hipercalcemia poate provoca simptome precum:

  • slăbiciune, oboseală;
  • greață, stare de rău, vomă;
  • urinare frecventă;
  • sete excesivă;
  • amețeală, confuzie.

Formarea de calculi renali reprezintă o consecință majoră a administrării în exces de vitamina D3.

Pentru a preveni supradozarea de suplimente cu vitamina D și efectele nocive ale acestora asupra organismului, se recomandă efectuarea analizei specifice de sânge pentru determinarea exactă a nivelului de vitamina D3 din organism. Astfel, medicul poate stabili dacă este sau nu necesară administrarea de suplimente cu vitamina D sau doar adoptarea unei diete bogate în vitamina D.

Posibile efecte adverse

Suplimentele cu vitamina D3, administrate excesiv, pot avea reacții adverse, cum ar fi:

  • exces de calciu în organism (hipercalcemie): poate provoca probleme renale;
  • creșterea riscului de formare a pietrelor la rinichi;
  • pierderea poftei de mâncare, greață, vărsături, nervozitate, hipertensiune arterială;
  • creșterea riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer.

În concluzie, este bine să vă asigurați necesarul de vitamina D3 prin expunere la soare și prin adoptarea unei alimentații corespunzătoare. În cazul în care vreți să luați suplimente alimentare cu această vitamină, cereți mai întâi sfatul medicului și faceți analiza corespunzătoare determinării nivelului de vitamina D în organism.

 

Bibliografie

  1. Marcinowska-Suchowierska, Ewa, et al. “Vitamin D Toxicity–a Clinical Perspective.” Frontiers in Endocrinology, vol. 9, 20 Sept. 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3389/fendo.2018.00550
  2. “Office of Dietary Supplements - Vitamin D.” Nih.gov, 2022, https://ods.od.nih.gov
  3. Marcinowska-Suchowierska, Ewa, et al. “Vitamin D Toxicity–a Clinical Perspective.” Frontiers in Endocrinology, vol. 9, 20 Sept. 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3389/fendo.2018.00550
  4. “Office of Dietary Supplements - Vitamin D.” Nih.gov, 2015, https://ods.od.nih.gov‌
  5. Sintzel, Martina B., et al. “Vitamin D and Multiple Sclerosis: A Comprehensive Review.” Neurology and Therapy, vol. 7, no. 1, 14 Dec. 2017, pp. 59–85, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1007/s40120-017-0086-4
  6. Chen, Jie, et al. “Low Vitamin D Levels Do Not Aggravate COVID-19 Risk or Death, and Vitamin D Supplementation Does Not Improve Outcomes in Hospitalized Patients with COVID-19: A Meta-Analysis and GRADE Assessment of Cohort Studies and RCTs.” Nutrition Journal, vol. 20, no. 1, 31 Oct. 2021, https://nutritionj.biomedcentral.com, 10.1186/s12937-021-00744-y
  7. Martens, Pieter-Jan, et al. “Vitamin D’s Effect on Immune Function.” Nutrients, vol. 12, no. 5, 28 Apr. 2020, p. 1248, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3390/nu12051248
  8. Betty Yosephin Simanjuntak, et al. “FOOD SOURCES of VITAMIN D and ITS DEFICIENCY in WORKER WOMEN.” ResearchGate, unknown, 12 May 2016, www.researchgate.net



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.