medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Menoragie

Menoragie

Alte denumiri: Hipermenoree

Descoperă informații utile despre menoragie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre menoragie

Menoragia este termenul medical folosit pentru a descrie menstruația abundentă și prelungită. Deși fluxul menstrual semnificativ este ceva obişnuit, multe femei nu au o pierdere de sânge atât de importantă, încât să fie clasificată ca menoragie.

Pacientele care au menoragie nu își pot desfășura activitățile zilnice obișnuite, din cauza pierderii mari de sânge şi a durerilor menstruale.

medic indicand catre o imagine virtuala a sistemului reproducator feminin

Cauze

În unele cazuri, motivul sângerării abundente nu este cunoscut. Există însă o serie de factori care cauzează menoragia:

  • dezechilibrul hormonal: într-un ciclu menstrual normal, echilibrul dintre estrogen și progesteron reglează formarea mucoasei uterine (endometrul), care se descuamează (se elimină) în timpul menstruației. Dacă apare un dezechilibru hormonal, endometrul se dezvoltă în exces, ceea ce determină o menstruație abundentă și prelungită. Există o serie de cauze ale dezechilibrelor hormonale printre care se numără sindromul de ovare polichistice, obezitatea, rezistența la insulină sau afecțiunile tiroidiene;
  • disfuncțiile ovariene: dacă ovarele nu eliberează ovocitul (nu ovulează) în cadrul unui ciclu menstrual (condiţie numită anovulație), organismul nu produce hormonul progesteron așa cum ar trebui într-un ciclu normal. Acest lucru determină apariția dezechilibrului hormonal și a menoragiei;
  • fibroamele uterine: aceste tumori benigne (non-canceroase) apar în perioada fertilă a femeii şi determină sângerări abundente și prelungite;
  • polipii: mici formațiuni tumorale benigne, care se dezvoltă în interiorul uterului;
  • adenomioza: această afecțiune apare când glandele din mucoasa uterină se dezvoltă în mușchiul uterin, cauzând menstruații abundente și dureroase;
  • dispozitivele intrauterine: menoragia este cunoscută că efect secundar al acestor dispozitive nonhormonale;
  • complicații ale sarcinii: o menstruație întârziată, abundentă, poate fi provocată de un avort ori de localizarea anormală a placentei în partea inferioară a uterului, caz în care aceasta acoperă total sau parţial deschiderea colului uterin (placenta praevia);
  • cancerul: cancerul uterin și cel cervical pot determina menoragie, în special dacă femeia se află în perioada de menopauză sau a avut un test Babeș-Papanicolau anormal în antecedente;
  • tulburările de coagulare: unele tulburări de coagulare, cum este cazul bolii von Willebrand (afecțiune în care un anumit factor de coagulare lipsește sau este deficitar), pot determina menstruații abundente și prelungite;
  • medicamentele: anumite medicamente, precum cele hormonale sau anticoagulante, pot contribui la apariția menstruațiilor abundente și prelungite;
  • alte afecțiuni: afecțiunile hepatice sau renale pot fi asociate cu menoragia.

Factori de risc

Factori precum vârsta și alte afecțiuni asociate pot predispune la apariția menoragiei. Într-un ciclu menstrual normal, ovulația stimulează producția de progesteron. Dacă nu există ovulație (cum e cazul ciclurilor anovulatori), cantitatea insuficientă de progesteron poate fi cauza menstruațiilor abundente și prelungite.

La adolescente, menoragia este determinată, de obicei, de anovulație. Tinerele fete sunt predispuse la a avea cicluri anovulatori în primul an de la instalarea menstruației.

La femeile de vârstă fertilă, menoragia este cauzată, în general, de patologia uterină, precum fibroamele, polipii și adenomioza.

Alţi factori de risc sunt reprezentaţi de:

  • cancerul uterin sau cervical;
  • tulburările de coagulare;
  • medicamentele;
  • afecțiunile renale și hepatice.

Simptome

Semnele și simptomele menoragiei includ:

  • necesitatea de a schimba absorbantele la fiecare oră, pentru o perioadă mai lungă de timp;
  • necesitatea de a folosi măsuri sanitare duble (tampon intern și absorbant), pentru a controla fluxul menstrual;
  • necesitatea de a schimba absorbantul noaptea;
  • menstruație ce durează mai mult de o săptămână;
  • eliminarea de cheaguri de sânge mai mari decât mărimea unei monede;
  • restricționarea activităților zilnice, din cauza fluxului menstrual abundent;
  • simptome de anemie, precum: oboseală, respirație frecventă, scăderea toleranței la efort fizic.
femeie tinand o sticla cu apa pe calda pentru a ameliora durerile menstruale

Diagnosticare

Pentru diagnosticarea menoragiei, medicul se va interesa, în primul rând, de istoricul medical şi de ciclurile menstruale (data la care vine menstruaţia în fiecare lună, durata ei, care sunt zilele cu flux abundent și cât de abundent e fluxul - măsurat în câte absorbante se folosesc zilnic – precum şi ce alte simptome însoțesc menstruația).

Ginecologul va face şi un examen clinic și va recomanda unul sau mai multe teste şi proceduri:

  • teste de sânge: se va identifica existența sau nu a anemiei, deficitului de fier sau alte condiții, precum afecțiunile tiroidiene sau cele de coagulare;
  • test Babeș-Papanicolau: se prelevează celule de la nivelul colului uterin, care vor fi analizate pentru infecție, inflamație sau modificări ce pot duce la cancer cervical;
  • biopsie de endometru: se prelevează o mostră din țesutul endometrial (mucoasa uterului) pentru a fi trimisă la examen histopatologic;
  • ecografie: metodă imagistică ce pune în evidență ovarele, uterul și structurile pelvine.

Pe baza rezultatelor testelor inițiale, medicul poate recomanda proceduri suplimentare, care să definitiveze diagnosticul:

  • sonohisterografia: test în cadrul căruia se injectează fluid salin printr-un tub introdus, prin col, în uter; cu ajutorul ecografiei se vizualizează apoi interiorul uterului;
  • histeroscopia: examinare care implică introducerea unei camere video, prin cervix, în uter, pentru a vizualiza interiorul acestuia.

Doctorul poate stabili cu certitudine un diagnostic de menoragie doar atunci când au fost excluse alte tulburări ale ciclului menstrual, afecțiuni medicale sau medicamente, ca potențiale cauze ale sângerărilor abundente.

Tratament

Tratamentul specific al menoragiei se stabileşte în funcţie de o serie de factori:

  • istoricul medical și starea de sănătate;
  • cauza și severitatea menoragiei;
  • toleranța pentru anumite medicamente, proceduri sau terapii;
  • planificarea familială;
  • efectele pe care le are menoragia asupra calității vieții pacientei;
  • opțiunea pacientei.

Tratamentul menoragiei constă în două abordări:

Terapia medicamentoasă

  • antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS): ajută la reducerea fluxului menstrual. De asemenea, reduc și durerea menstruală, deci sunt preparate de primă intenție în lipsa altor contraindicații;
  • acid Tranexamic: reduce fluxul menstrual și se administrează doar în perioada menstruației;
  • contraceptive orale: în afara de contracepția pe care o asigură, acestea reglează ciclul menstrual și reduc episoadele de sângerare abundentă;
  • progesteron oral: ajută la corectarea dezechilibrului hormonal și reduce menoragia;
  • dispozitiv intrauterin hormonal: eliberează progesteron la nivelul uterului, determinând scăderea fluxului menstrual.

Intervenţii chirurgicale

În cazul în care tratamentul medicamentos nu are efect, se poate opta pentru operaţie; opțiunile de tratament chirurgical includ:

  • chiuretajul uterin: doctorul va dilata colul uterin și va efectua chiuretajul cavității uterine, pentru a opri sângerarea abundentă. Materialul extras se va trimite la examen histopatologic;
  • embolizarea arterei uterine: în cazurile în care menoragia este cauzată de prezența unor fibroame uterine, scopul procedurii este de a micșora dimensiunea acestora prin întreruperea alimentării lor cu sânge. Medicul va introduce un cateter prin artera femurală și îl va ghida până la nivelul arterelor uterine, unde va injecta un material cu efect de "dop", întrerupând fluxul de sânge din arteră;
  • miomectomia: implică îndepărtarea chirurgicală a fibroamelor uterine. În funcție de mărime, număr și localizare, chirurgul va alege calea clasică (deschisă) sau cea laparoscopică;
  • ablația endometrului: implică îndepărtarea mucoasei uterine cu ajutorul laserului, radiofrecvenței sau căldurii; după ablația endometrului, majoritatea femeilor au menstruații reduse cantitativ. Sarcina după ablație endometrială are o serie de complicații, de aceea se recomandă contracepția după o astfel de procedură;
  • histerectomia: intervenție chirurgicală prin care este îndepărtat uterul și colul uterin. Este o procedură care determină sterilitate și absența menstruațiilor. Se efectuează sub anestezie și necesită spitalizare.

Complicații

Menstruațiile abundente și prelungite pot determina alte condiții medicale, precum:

  • anemia: menoragia poate determina anemie prin pierderea de sânge și reducerea numărului de celule roșii circulante. Numărul acestora este direct legat de hemoglobină, o proteină care are rolul de a transporta oxigenul în sânge. Anemia prin deficit de fier apare când organismul încearcă să recupereze pierderea celulelor roșii folosind depozitele de fier, pentru a produce hemoglobina care să transporte oxigenul. Semnele și simptomele includ oboseală, paloarea tegumentelor, senzație de slăbiciune. Deși dieta joacă un rol important în cadrul anemiei prin deficit de fier, pierderea masivă de sânge agravează anemia;
  • durerea: alături de fluxul menstrual abundent, este posibil să apară şi crampe menstruale intense (dismenoree). Uneori, ele sunt atât de severe, încât necesită evaluare medicală.

Prevenție

Nu toate cazurile de menoragie pot fi prevenite, dar consultul medical este foarte important pentru un diagnostic clar și un tratament corect, astfel încât sângerarea abundentă să nu afecteze calitatea vieții.

Autor

Dr. Vasile Ioana Virginia

Medic Specialist Ginecologie și Obstetrică-Ginecologie

Bibliografie

  1. Munro, Malcolm G., et al. “FIGO Classification System (PALM-COEIN) for Causes of Abnormal Uterine Bleeding in Nongravid Women of Reproductive Age.” International Journal of Gynecology & Obstetrics, vol. 113, no. 1, 22 Feb. 2011, pp. 3–13, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.ijgo.2010.11.011
  2. “Management of Acute Abnormal Uterine Bleeding in Nonpregnant Reproductive-Aged Women.” Acog.org, 2013, https://www.acog.org
  3. Europe PMC. “Europe PMC.” Europepmc.org, 2016, https://europepmc.org
  4. Matteson, Kristen A., et al. “Abnormal Uterine Bleeding: A Review of Patient-Based Outcome Measures.” Fertility and Sterility, vol. 92, no. 1, July 2009, pp. 205–216, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.fertnstert.2008.04.023.
  5. Magnay, Julia L., et al. “A Systematic Review of Methods to Measure Menstrual Blood Loss.” BMC Women’s Health, vol. 18, no. 1, 22 Aug. 2018, https://bmcwomenshealth.biomedcentral.com, 10.1186/s12905-018-0627-8.
  6. Matteson, KA, et al. “The Menstrual Bleeding Questionnaire: Development and Validation of a Comprehensive Patient-Reported Outcome Instrument for Heavy Menstrual Bleeding.” BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology, vol. 122, no. 5, 23 Jan. 2015, pp. 681–689, https://www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1111/1471-0528.13273.
  7. Kouides, Peter A., et al. “Hemostasis and Menstruation: Appropriate Investigation for Underlying Disorders of Hemostasis in Women with Excessive Menstrual Bleeding.” Fertility and Sterility, vol. 84, no. 5, Nov. 2005, pp. 1345–1351, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.fertnstert.2005.05.035.

Echipa medicală - Ginecologie și Obstetrica - Ginecologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.