medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Rectocolita ulcero-hemoragică

Rectocolita ulcero-hemoragică

Alte denumiri: RCUH

Descoperă informații utile despre rectocolita ulcero-hemoragică: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre rectocolita ulcero-hemoragică

Rectocolita ulcero hemoragică este o boală inflamatorie intestinală care provoacă inflamație și ulcere (răni) în tractul digestiv inferior (colon). Aceasta afectează mucoasa (stratul interior) intestinului gros, dar și rectul. Boala poate fi trenantă și, uneori, poate duce la complicații care pun viața în pericol.

femeie care sufera de afectiuni la nivelul sistemului digestiv

Cauze

Cauzele rectocolitei ulcero-hemoragice nu sunt identificate cu exactitate. În trecut, dieta și stresul erau factori considerați responsabili pentru dezvoltarea acestei afecțiuni; s-a dovedit, însă, că nu acestea sunt cauzele bolii.

Unii specialiști susțin că problemele sistemului imunitar pot să ducă la rectocolită ulcero-hemoragică. Atunci când sistemul imunitar luptă cu un virus sau cu o bacterie, un răspuns imun neregulat/exacerbat determină sistemul să atace și celulele din tractul digestiv.

De asemenea, ereditatea pare să joace un rol important; această afecțiune este mai frecventă la persoanele care au membri ai familiei afectați de boală. Totuși, majoritatea persoanelor cu acest diagnostic nu au un istoric familial.

Factori de risc

Printre factorii de risc care pot să crească șansele de a dezvolta rectocolită ulcero-hemoragică se numără:

  • vârsta - boala debutează, de cele mai multe ori, înainte de vârsta de 30 de ani, dar poate apărea în orice etapă a vieții, inclusiv după 60 de ani;
  • rasa sau etnia - cel mai mare risc de îmbolnăvire îl prezintă rasa albă;
  • istoric familial de rectocolită ulcero-hemoragică.

Simptome

Intensitatea simptomelor rectocolitei ulcero-hemoragice variază în funcție de gravitatea bolii. Simptomele comune pot include:

  • diaree, adesea cu sânge sau puroi;
  • sângerare rectală - scaun cu sânge (în general, amestecat cu scaunul);
  • dureri abdominale și crampe;
  • durere rectală;
  • tenesme (necesitate de evacuare a scaunului fără reuşita evacuării propriu-zise);
  • pierdere în greutate;
  • oboseală;
  • febră;
  • probleme de creștere în cazul copiilor.

Majoritatea persoanelor cu rectocolită ulcero-hemoragică prezintă simptome ușoare până la moderate. Evoluția bolii poate varia, unii pacienți având perioade lungi când aceasta dispare, dar poate reapărea oricând, de aceea boala nu se declară vindecată, ci intrată în remisiune.

Pentru stadializarea gravității bolii se utilizeazază scorul UCDAI (Ulcerative Colitis Disease Activity Index). Acesta cuprinde frecvența scaunelor, frecvența rectoragiilor, aspectul mucoasei la colonoscopie, intensitatea simptomelor clinice. Scorul maxim este de 12 puncte, iar încadrarea pe clase de severitate va permite alegerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la tratament.

Există și manifestări extradigestive ale bolii, putând fi afectate articulațiile, pielea, ochii (artrite, eritem nodos, iridociclite, etc.).

reprezentare a sistemului digestiv si a bacteriilor

Diagnosticare

Procedurile endoscopice cu biopsie tisulară sunt singura modalitate de a diagnostica rectocolita ulcero-hemoragică. Alte tipuri de teste pot ajuta la excluderea complicațiilor sau a altor forme de boală inflamatorie intestinală.

Pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului, este posibil să fie nevoie de următoarele teste și proceduri:

  • teste de laborator: analize de sânge pentru depistarea anemiei, inflamației (VSH, PCR);
  • analiză de scaun pentru depistarea prezenței unor proteine ce pot indica boala (calprotecctina fecală), precum și pentru excluderea altor tulburări, cum ar fi infecțiile cauzate de bacterii, viruși și paraziți;
  • proceduri endoscopice: colonoscopie totală cu ileoscopie terminală sau sigmoidoscopie flexibilă (în funcție de severitatea bolii și necesitatea diagnosticului diferențial cu boala Crohn); dacă severitatea leziunilor endoscopice este înaltă la prima evaluare, se progresează doar atât cât este necesar pentru preluarea de biopsii în vederea confirmării diagnosticului, se inițiază tratamentul, urmând ca o evaluare completă a colonului să se realizeze în timpul doi. Acesta este obligatorie pentru a evalua extensia leziunilor, deoarece boala are mai multe forme. Tot endoscopia este cea care, împreună cu biopsiile, confirmă remisiunea endoscopică și histologică a bolii;
  • proceduri imagistice: radiografie standard a zonei abdominale pentru a exclude complicații grave, cum ar fi un megacolon sau un colon perforat, scanare CT a abdomenului sau pelvisului dacă se suspectează o complicație, enterografie cu tomografie computerizată (CT) și enterografie prin rezonanță magnetică (RM) pentru a exclude orice inflamație a intestinului subțire. Enterografia RM este o alternativă fără radiații. Pentru un ochi antrenat, ecografia abdominală poate urmări traiectul intestinal și poate decela îngroşări ale acestuia, putând ridica suspiciunea bolii și localiza sediul inflamaţiei (colon/ileon), anticipând necesitatea sau nu a evaluării intestinului subțire). Se pot utiliza tehnici adiționale - hidrocolo-ultrasonografia sau administrarea de agenți de contrast.

Diagnosticul complet presupune stabilirea extensiei bolii, a gradului de severitate, tipul bolii (puseu inaugural/formă cronică), răspunsul la tratament anterior și existența complicațiilor.

Exemple:

  • Colită ulcerativă cu extensie la colonul stâng, puseu inaugural ușor, fără complicații;
  • Pancolită ulcerativă, formă cronică recurentă, puseu acut sever, corticodependentă, complicată cu megacolon toxic;
  • Proctocolită ulcerativă în remisiune clinică, endoscopică și histologică.

Tratament

Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice implică fie terapie cu medicamente, fie intervenție chirurgicală. Mai multe categorii de medicamente pot fi eficiente în tratarea afecțiunii, iar tratamentele se stabilesc în funcție de gravitate. În plus, deoarece unele medicamente au efecte secundare, trebuie evaluate beneficiile și riscurile oricărui tratament. Medicația se poate administra intrarectal, sub formă de supozitoare, sau microclismă cu substanțe din clasa antiinflamatoarelor intestinale, iar în formele scurte este suficient. În formele cu extensie medie sau totală este necesară administrarea per os a tratamentului. Unele medicamente se adresează inducției remisiunii, altele se adresează menținerii acesteia. În formele severe, medicaţia se administrează injectabil și este cuprinsă în cadrul unui program național.

Tratamentul chirurgical se adresează complicațiilor. Fiind o boală care nu afectează întreg tubul digestiv, prin îndepărtarea chirurgicală a colonului și rectului ea este stopată. În cele mai multe cazuri, procedura chirurgicală implică intervenția denumită anastomoză ileoanală (J-pouch). Această procedură elimină nevoia de a purta o pungă pentru a colecta scaun. Chirurgul construiește o pungă începând de la capătul intestinului subțire, care este apoi atașată direct de anus, permițând eliminarea deșeurilor în mod obișnuit. Dacă această procedură nu este posibilă, chirurgii creează o deschidere permanentă în abdomen (stoma ileală) prin care scaunul este trecut pentru colectare într-o pungă atașată.

Boală necesită o monitorizare atentă şi va afecta toată viața pacientul, cu perioade de acalmie și/sau recăderi. Este necesară urmărirea endoscopică a colonului deoarece, odată cu trecerea timpului, riscul de apariție al cancerului de colon la această categorie de pacienți este superior populației generale.


Complicații

Complicațiile posibile ale rectocolitei ulcero-hemoragice pot să includă:

  • sângerare severă;
  • deshidratare severă;
  • colon care se umflă rapid, numit și megacolon toxic;
  • o gaură în colon, numită și perforație colonică;
  • risc crescut de cheaguri de sânge în vene și artere;
  • inflamația pielii, articulațiilor și ochilor;
  • risc crescut de cancer de colon;
  • osteoporoză.

Prevenție

Unele ajustări în ceea ce privește stilul de viață pot fi esențiale în prevenirea rectocolitei ulcero-hemoragice. O dietă echilibrată și strictă, de exemplu, poate reduce frecvența simptomelor dureroase care apar odată cu această boală.

Hidratarea adecvată ajută, de asemenea, la prevenirea dezvoltării bolii. Ar trebui evitate băuturile precum cafeaua, alcoolul și băuturile carbogazoase, care pot agrava diareea.

Exercițiile fizice sunt și ele indicate pentru a ameliora simptomele. Gestionarea eficientă a stresului ajută la normalizarea procesului de digestie.

Este necesară o atenție sporită în prevenția și tratarea diareilor infecțioase pe parcursul evoluției pacienților, deoarece acestea pot decompensa boala de bază, putând declansa o recăderee.

Autor

Dr. Niculescu Cristina-Cosmina

Medic Primar Endoscopie - Gastroenterologie și Ecografie 2D

Bibliografie

  1. Diabetes. “Ulcerative Colitis - NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 29 June 2023, www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/ulcerative-colitis. Accessed 29 June 2023.

Echipa medicală - Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.