medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Tromboza venei porte

Tromboza venei porte

Alte denumiri: Tromboza portală

Descoperă informații utile despre tromboza venei porte: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre Tromboza venei porte

Tromboza venei porte reprezintă blocarea sau îngustarea venei porte (vasul prin care sângele din intestine este adus la ficat) din cauza unui cheag de sânge, ceea ce duce la creșterea presiunii în venă. Această presiune crescută (numită hipertensiune portală) determină mărirea splinei (splenomegalie) și apariția venelor dilatate, răsucite (varicoase) în esofag (varice esofagiene) și, adesea, în stomac (varice gastrice); aceste vene pot sângera abundent.

Acumularea de lichid în abdomen (ascită) este o altă consecință a trombozei venei porte, însă mai puțin frecventă. Aceasta se poate dezvolta atunci când un pacient suferă și de congestie hepatică (acumulare de sânge în ficat) sau leziuni hepatice, cum ar fi cicatrici severe ale ficatului (ciroză), ori atunci când în esofag sau în stomac sunt administrate intravenos cantități mari de lichid pentru a trata sângerarea masivă din venele varicoase. Dacă tromboza venei porte se dezvoltă la persoanele cu ciroză, starea acestora se deteriorează rapid.

Tromboza venei porte este una dintre cele mai frecvente tulburări vasculare ale ficatului, cu morbiditate și mortalitate semnificativă. Studii ample au raportat o prevalență globală de 1%, dar în unele grupuri de risc aceasta poate ajunge până la 25%.

În funcție de momentul apariției, de localizare, fiziopatologie și evoluție, tromboza venei porte poate fi clasificată astfel:

  • acută (caracterizată prin formarea bruscă a unui tromb în vena portă) sau cronică (cunoscută și sub denumirea de cavernom portal, vena portă obstrucționată este înlocuită de o rețea de vene colaterale);
  • extra- sau intrahepatică;
  • ocluzivă sau nonocluzivă;
  • progresivă sau cu auto-rezolvare.
Personal medical in cabinet care analizeaza o macheta a ficatului uman

Cauze

Cauza trombozei venei porte rămâne necunoscută în aproximativ o treime din cazuri. În general, există mai multe condiții care, împreună, determină blocarea venei porte.

Cauzele comune diferă în funcție de grupa de vârstă:

Nou-născuți și sugari:

  • infecția ciotului ombilical, care se poate răspândi la vena portă din vena ombilicală;
  • defecte congenitale, care sunt prezente de la naștere;
  • mutația genetică JAK2, care poate provoca tromboză în vena portă.

Copii:

  • defecte congenitale la naștere, inclusiv mutația genetică JAK2;
  • apendicită, care se extinde în vena portă;
  • septicemie.

Adulți:

  • intervenții chirurgicale sau leziuni recente;
  • ciroză;
  • cancer, în special cancer de ficat și cancer pancreatic;
  • afecțiuni care cresc riscul apariției cheagurilor de sânge, cum ar fi sarcina, deficitul de proteină C sau tulburările de coagulare.

Factori de risc

Riscul de formare a cheagurilor este mai mare atunci când sângele curge neregulat în organism. În timp ce medicii, de obicei, nu știu exact ce cauzează tromboza venei porte, există o serie de factori de risc pentru dezvoltarea acestei afecțiuni:

  • inflamația pancreasului;
  • apendicita;
  • infecția provocată de ciotul cordonului ombilical la sugari;
  • policitemia (exces de globule roșii);
  • cancerul;
  • tratamentul cu contraceptive orale;
  • ciroza hepatică;
  • alte boli de ficat (abcese, metastaze, etc);
  • traumatismele sau rănile.

Alți factori de risc care pot declanșa tromboza venei porte includ sarcina și intervențiile chirurgicale. În ambele cazuri, sângele este mai probabil să se coaguleze, limitând fluxul sanguin la alte extremități. În cazurile mai severe, acești factori pot provoca complicații care pun viața în pericol.

Simptome

Majoritatea pacienților cu tromboza venei porte nu prezintă niciun simptom. La unele persoane, problemele se dezvoltă treptat, determinate de hipertensiunea portală.

Printre cele mai comune simptome ale unui cheag mai puțin sever se numără:

În cazurile mai severe de tromboză a venei porte poate apărea hipertensiunea portală și arterializarea ciculației. Afecțiunea provoacă splenomegalie (splină mărită), din cauza presiunii care interferează cu fluxul sanguin normal; pe măsură ce splina se extinde, ea devine hiperfuncțională, determinând reducerea drastică a număruluide celule albe, care creşte riscul de infecție, dar și a numărului de trombocite, care creşte riscul de sângerare. Hipertensiunea portală poate provoca, de asemenea, varice (vase de sânge mărite anormal) în esofag sau stomac, care pot fi predispuse la sângerare.

Alte simptome severe ale trombozei venei porte includ:

  • febră mare;
  • frisoane;
  • dureri hepatice;
  • vărsături cu sânge;
  • icter;
  • varice și sângerări gastrice;
  • scaune cu sânge.
Reprezentare 3D pentru tromboza venei porte

Diagnosticare

Simptomele de tromboză a venei porte sunt unice iar medicii pot identifica un cheag de sânge în vena portă dacă prezentați o combinație a următoarelor simptome:

  • splină mărită;
  • sângerare variceală;
  • vărsături cu sânge;
  • infecții hepatice.

Există, de asemenea, o serie de teste pentru a ajuta la detectarea mărimii și pericolului trombozei venei porte:

  • ecografie Doppler: este un test neinvaziv cu ultrasunete, folosit pentru a evidenția circulația sângelui în interiorul vaselor; poate fi folosită pentru a diagnostica tromboza venei porte și pentru a determina cât de gravă este aceasta;
  • scanări CT: tomografia computerizată utilizează imagistica și procesarea cu raze X pentru a produce imagini ale organelor interne și ale vaselor de sânge; pentru a identifica cheagurile de sânge, medicul va injecta în vene o substanță de contrast, care se va evidenția pe imagistica CT;
  • RMN de abdomen: imagistica prin rezonanță magnetică utilizează unde radio și magnetice şi poate identifica, tot cu ajutorul substanței de contrast: nereguli în fluxul sanguin; circulaţia, colecţii lichidiene în abdomen, mase pe alte organe, inclusiv pe ficat.
  • angiografie: o procedură mai invazivă cu raze X, utilizată pentru a produce imagini ale fluxului sanguin în interiorul unei artere sau vene; medicul va injecta un colorant special direct în venă și va folosi un test imagistic, numit fluoroscopie, pentru a analiza circulația sângelui în organul afectat și pentru a identifica cheagurile de sânge.

Medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a evalua tulburările de coagulare, cum ar fi:

  • sindromul antifosfolipidic (Hughes);
  • deficiențe de antitrombină III, proteină C și proteină S;
  • mutația factorului V Leiden.

Tratament

Tratamentul în tromboza venei porte constă, în primă instanță, în gestionarea cauzei de bază. La copii și nou-născuți, acest lucru poate elimina simptomele. De exemplu, un copil cu apendicită va avea nevoie de îndepărtarea apendicelui.

Alte opțiuni de tratament includ:

  • anticoagulante: pot ajuta la micșorarea cheagurilor de sânge și la prevenirea formării mai multor cheaguri; cu toate acestea, cresc și riscul de sângerare, care poate fi periculos dacă o persoană are o hemoragie în tractul digestiv;
  • trombectomie: este o procedură de îndepărtare chirurgicală a cheagului; cu toate acestea, cheagul poate reveni iar traumatismele vaselor de sânge pot provoca complicații suplimentare. Trombectomia venei porte este o procedură cu risc foarte mare, care este luată în considerare doar în circumstanțe care pun viața în pericol;
  • tromboliză: presupune utilizarea unor medicamente sau intervenții chirurgicale minim invazive pentru a dizolva un cheag; deși există mai multe căi chirurgicale de acces la cheag, cel mai practic acces este prin ficat sau din vena jugulară care, însă, prezintă risc de sângerare;
  • șunt portosistemic intrahepatic transvenos: procedură nechirurgicală, prin care vena portă este conectată la un alt vas de sânge din ficat, ceea ce poate îmbunătăți fluxul sanguin.

Modificările dietei nu fac parte din tratamentul standard pentru tromboza venei porte. Cu toate acestea, pacienții cu boală hepatică subiacentă pot descoperi că diagnosticul le afectează capacitatea de a-și păstra dieta obișnuită.

O consultație la un dietetician poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase și la alegerea alimentelor potrivite. De exemplu, reducerea sodiului în dietă poate ajuta în ameliorarea simptomelor hipertensiunii portale.


Complicații

Complicațiile cele mai frecvente ale trombozei venei porte sunt reprezentate de:

  • ischemia/infarctul intestinal;
  • hemoragia variceală;
  • encefalopatia hepatică;
  • ascita;
  • insuficiența hepatică;
  • splenomegalia.

Mortalitatea înregistrată la pacienții cu tromboză a venei porte este între 38-66% în 10 ani, fiind secundară bolii de bază. În absența bolii hepatice, riscul de sângerare la doi ani este de 0,25%, comparativ cu pacienții cirotici, la care riscul de sângerare este >50%.

Prevenție

Prevenția în cazul trombozei venei porte constă în tratarea corespunzătoare a bolilor cauzale. În plus, dacă există anumite condiții preexistente, este important să aveți un control medical regulat și, mai presus de toate, să acordați o atenție deosebită factorilor de coagulare; aceștia nu ar trebui să fie peste nivelul normal permis.

În plus, pentru a evita tromboza venei porte, este important să vă mențineți hidratat. Acest lucru este esențial mai ales pentru persoanele în vârstă, care adesea nu au senzația de sete.

Autor

Dr. Niculescu Cristina-Cosmina

Medic Primar Endoscopie - Gastroenterologie și Ecografie 2D

Bibliografie

  1. Jackson, Whitney. “Sinusoidal Obstruction Syndrome of the Liver.” MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 4 Jan. 2022, www.msdmanuals.com/home/liver-and-gallbladder-disorders/blood-vessel-disorders-of-the-liver/sinusoidal-obstruction-syndrome-of-the-liver
  2. Anthony, Kiara. “Portal Vein Thrombosis.” Healthline, Healthline Media, 24 Oct. 2017, www.healthline.com/health/portal-vein-thrombosis
  3. Francesca Romana Ponziani, et al. “Portal Vein Thrombosis: Insight into Physiopathology, Diagnosis, and Treatment.” World Journal of Gastroenterology, vol. 16, no. 2, 1 Jan. 2010, pp. 143–143, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2806552/
  4. Carmen, del, et al. “Portal Vein Thrombosis: What Is New?” Annals of Hepatology, vol. 14, no. 1, 1 Jan. 2015, pp. 20–27, www.elsevier.es/en-revista-annals-hepatology-16-articulo-portal-vein-thrombosis-what-is-S1665268119307975
  5. Raluca Costache, et al. “Portal Vein Thrombosis: A Concise Review (Review).” Experimental and Therapeutic Medicine, vol. 22, no. 1, 13 May 2021, www.spandidos-publications.com/10.3892/etm.2021.10191
  6. Villines, Zawn. “Portal Vein Thrombosis: What to Know.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 27 Oct. 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/portal-vein-thrombosis#summary

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.