Alfa fetoproteina (AFP)

Informații generale

Alfa fetoproteina (AFP) este o glicoproteină secretată la începutul vieții fetale de către făt, urmând ca la adult să fie secretată într-o varietate de tumori, cum ar fi în carcinomul hepatic sau hepatoblastom. Concentrații crescute ale alfa fetoproteinei sunt întâlnite și în tumorile testiculare.

Alfa fetoproteina este crescută în timpul sarcinii, iar persistența acesteia la mamă, după naștere, reprezintă o afecțiune ereditară rară. Nivelurile de AFP din ser, din lichidul amniotic și din urină funcționează ca un test de screening pentru dizabilități congenitale, anomalii cromozomiale, precum și alte tumori sau patologii care apar la adulți.

Testul ce măsoară valoarea afla fetoproteinei este recomandat de medicul specialist în timpul sarcinii, pentru femeile gravide, însă poate fi utilizat și ca marker tumoral pentru diagnosticarea și monitorizarea diferitelor tipuri de carcinoame.

Atunci când această determinare este folosită ca marker tumoral, există indicii ale unei afecțiuni la nivelul ficatului.

Determinarea nivelului de alfa fetoproteină la bărbați ca marker tumoral poate fi indiciu și pentru detectarea unor tumori testiculare sau a cancerului hepatic. La femei, determinarea poate ajuta în diagnosticarea unor tumori ovariene.

Analiza AFP poate indica și alte afecțiuni care pot fi diagnosticate în corelație cu alte determinări de laborator și indicii clinice, cum ar fi cancerul pulmonar sau cel gastrointestinal.

În mod obișnuit, determinarea AFP din sângele matern este parte a testului de screening triplu, împreună cu estriolul liber și determinarea nivelului de hormon corionic gonadotrop (hCG) sau cvadruplu, alături de estriolul liber, hCG și inhibina A.

Când este recomandată determinarea alfa fetoproteinei

Determinarea alfa fetoproteinei este recomandată în două situații:

• în timpul sarcinii;
• la pacienții cu suspiciuni de afecțiuni hepatice sau cu tumori.

La gravide, determinarea nivelului de alfa fetoproteină se realizează în mod normal în trimestrul II al sarcinii, în săptămânile 14-26. Este o metodă de screening care se folosește împreună cu ecografia morfofetală și care este recomandată în săptămânile 16-18 pentru un rezultat cât mai relevant.

La pacienții cu indicii ale unor afecțiuni, determinarea alfa fetoproteinei se realizează în:

• suspiciune de carcinom hepatocelular;
• detectarea și diagnosticarea cancerului testicular și ovarian;
• monitorizarea răspunsului la schema de tratament la pacienții cu sau cu risc crescut de tumori germinative sau carcinom hepatocelular;
• monitorizarea pacienților cu ciroză hepatică și hepatită cronică.

La pacienții cu afecțiuni maligne, determinarea nivelului AFP se realizează împreună cu alte analize. Spre exemplu, la pacienții cu tumori germinative, determinarea nivelului de alfa fetoproteină se realizează simultan cu hCG total.

În cazul pacienților care au cancer testicular, determinarea se face atât înainte , cât și după orhiectomie. După intervenția chirurgicală, nivelul trebuie corelat cu nivelul hCG total, inclusiv scăderea lui față de valoarea de dinaintea operației, iar pentru monitorizarea pe termen lung a pacientului, cele două analize sunt completate de monitorizarea LDH pe o perioadă de cel puțin doi ani. Pentru anumite tumori testiculare, nivelul alfa fetoproteinei poate fi utilizat și cu valoare de prognostic pentru evoluția afecțiunii.

Procedura recoltare

Analiza pentru determinarea alfa fetoproteinei nu presupune pregătiri speciale şi se realizează dintr-o probă de sânge recoltată a jeun (pe nemâncate).

Interpretare rezultate

Un adult sănătos prezintă o concentrație de alfa fetoproteină < 8.78 ng/mL.

Niveluri extrem de crescute indică existența unei tumori, în special a unei tumori hepatice.

Valorile normale ale alfa fetoproteinei sunt diferite la gravide. În cazul acestora, rezultatele se interpretează în funcție de vârsta gestațională.

Pentru copii, valorile de referință* pentru alfa fetoproteină sunt următoarele:

*Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii utilizați, iar aceste valori pot să difere de la un laborator la altul.