Prezinta un risc de resangerare (rerupere anevrismala) enorm:

• 5% in primele 24 ore
• 8% in primele 48 ore
• 15% in primele 15 zile
• 25% in primele 30 zile

In consecinta anevrismele rupte reprezinta o urgenta neurovasculara, procentul de decese imediate in urma resangrarii fiind de aprox 80%. Exista 2 cai diferite de tratament al anevrismelor:

• endovascular
• neurochirurgical

Un studiul ISAT (2002), realizat pe 2562 de pacienti, a comparat cele 2 metode si a aratat beneficiul net al metodei endovasculare din toate punctele de vedere, inclusiv financiar.
Tratamentul anevrismelor intracraniene se face in urma unei decizii multidisciplinare, in echipa, formata din neuroradiolog, neurochirurg, medic ATI, medic neurolog si medic cardiolog.

Includ si fistulele durale sau fistulele carotido-cavernoase. Reprezinta alta entitate responsabila pentru AVC hemoragice. Tratamentul MAV-urilor se poate face de asemenea endovascular. Tehnica consta in umplerea si ocluzia totala a vaselor malformative cu ajutorul unor polimeri de tip Onyx si Phil sau glu-uri (cianoacrilati), injectate cu ajutorul unor microcatetere dedicate dupa cateterizarea lor supraselectiva

Se face prin repermeabilizarea arterei ceea ce implica distrugerea sau eliminarea trombului prin:

• tromboliza i.v.
• tromboliza i.v. + trombectomie i.a.

Tromboliza i.v. - Trombul obstructiv poate sa fie dizolvat de catre medicul neurolog vascular cu ajutorul unui medicament (r-TPA), administrat in perfuzie i.v. cu rezultate (in ceea ce priveste recanalizarea vasului) de aproximativ 30%.

Tromboliza i.v. + trombectomie i.a. – In plus fata de tromboliza i.v., prin tehnicile endovasculare se poate aspira sau extrage trombul din interiorul arterei obstruate cu rezultate favorabile in aproximativ 90%.

Sunt o alta urgenta neurovasculara. Incidenta de 2,5-3/100.000 locuitori/an si faptul ca reprezinta 10-25% din AVC ischemice la adultii tineri fac din acestea o patologie demna de luat in seama. Apar spontan sau asociate cu traumatisme minime.
Stentarea endovasculara a zonei de disectie cu refacerea lumenului circulant este solutia salvatoare.

Neurochirurgia tumorilor hipervascularizate a avansat foarte mult in ultimul deceniu. Exista insa in continuare tumori cu un risc vital semnificativ intra si post operator, datorat sangerarilor masive chiar la gesturi operatorii minime. Vizualizarea vascularizariei tumorale si chiar embolizarea acesteia prin tehnici endovasculare minim invazive poate duce la rezultate operatorii radical imbunatatite si chiar transformarea unor tumori inoperabile in tumori rezecabile in totalitate.

Vascularizatia masivului facial este o zona de granita intre specialitatile ORL si neurochirurgie. Malformatiile vasculare ce sangereaza la acest nivel, precum si sangerarile posttraumatice pot fi abordate prin tehnica endovasculara minim invaziva, prin cateterizarea supraselectiva a ramului de artera carotida externa implicat in sangerare si obstruarea acestuia cu lichide emboligene.