Neutrofile: ce sunt și ce rol au în organismul uman

Despre neutrofile

Neutrofilele fac parte din categoria globulelor albe (leucocite) și reprezintă cea mai mare grupă de globule albe, din punctul de vedere al numărului lor. Practic, neutrofilele însumează aproximativ 50-70% din numărul celulelor albe prezente în sângele oricărui om și sunt produse în măduva osoasă. Durata de viață a neutrofilelor nu depășește o zi, însă măduva osoasă produce în mod constant alte și alte neutrofile.

În cazul în care există suspiciuni conform cărora numărul de neutrofile din organism este prea scăzut sau, din contră, mult prea ridicat, medicul specialist poate recomanda o testare ce identifică numărul total de neutrofile din sânge, ca parte a unei hemoleucograme complete.

Diferența dintre neutrofile și alte celule albe din organism este că cele dintâi nu sunt limitate din punctul de vedere al zonei de circulație în organism, ci au libertate de mișcare prin pereții venelor și capilarelor sanguine în țesuturi. Astfel, neutrofilele au capacitatea de a oferi un răspuns imunitar foarte rapid pentru toate antigenele, care includ:

• bacterii;
• virusuri;
• ciuperci;
• otrăvuri;
• celule canceroase.

Valorile de referință

Conform studiilor în domeniu, numărul normal de neutrofile din organism este influențat de mai mulți factori, printre care și vârsta. Totuși, în cazul în care numărul de neutrofile este sub 45% din totalul celulelor albe din sânge sau se identifică 1.000 de neutrofile pe microlitru, se consideră că pacientul prezintă neutrofile scăzute. De cealaltă parte, un pacient cu mai mult de 10.000 de neutrofile pe microlitru se consideră ca având neutrofile mărite sau neutrofilie.

Cauze posibile pentru un nivel crescut al neutrofilelor

Neutrofilia (neutrofilele mărite) se poate întâlni pe fondul mai multor cauze. Aceasta este numită neutrofilie reactivă și poate indica prezența următoarelor afecțiuni sau condiții:

• infecție, cel mai probabil de cauză bacteriană;
• inflamație cronică neinfecțioasă (boli reumatismale acute și cronice), boli inflamatorii intestinale, vasculite;
• tumori maligne;
• rănire sau lezare la nivel de tegumente sau organe;
• fumat sau fumat pasiv;
• exerciții fizice excesive;
• utilizarea de steroizi;
• atacuri de cord (infarctul miocardic acut);
• traumatisme (fracturi osoase, distrucții de țesuturi).

Așadar, neutrofilia apare atunci când organismul produce o cantitate prea mare de neutrofile. Altfel spus, producția sporită de neutrofile de măduva osoasă (neutrofilia) apare atunci când organismul luptă cu o infecție sau cu o altă condiție medicală care le activează.

În foarte multe cazuri, neutrofilia este însoțită și de alte simptome, precum febră sau frisoane.

Neutrofilia poate fi manifestarea unor afecțiuni hematologice:

• condiție dezvoltată încă de la naștere;
• leucemie mieloidă cronică;
• trombocitemie esențială;
• policitemie vera;
• metaplazie mieloidă cu mieloscleroză;
• leucemie mielomonocitară juvenilă;
• leucemie neutrofilică cronică.

Neutrofilele crescute în sarcină sunt des întâlnite, deoarece în acea perioadă crește numărul de celule albe și, implicit, și de neutrofile. În cele mai multe cazuri, această condiție nu se asociază cu infecție sau cu inflamații, însă este necesară monitorizarea atentă pe toată durata sarcinii.

Cauze posibile pentru un nivel scăzut al neutrofilelor

Neutropenia este opusul neutrofiliei, adică numărul neutrofilelor este scăzut. Neutropenia poate apărea din cauza unor tratamente medicamentoase, mai ales din cauza chimioterapiei, însă pot exista și alte cauze:

• insuficiența măduvei osoase (aplazia medulară sau anemia aplastică);
• tulburări congenitale (sindromul Kostmann și neutropenia ciclică);
• hepatita A, B sau C;
• HIV / SIDA;
• boli autoimune, inclusiv artrita reumatoidă;
• leucemie acută;
• sindroame mielodisplazice.

Un număr prea scăzut de neutrofile (de obicei < 500 neutrofile pe microlitru) poartă denumirea de neutropenie severă și este însoțită, în general, de stare febrilă (neutropenia febrilă); aceasta poate să provoace infecții care pun viața pacientului în pericol, așa că este necesar un consult medical de urgență la medicul hematolog și la cel infecționist, pentru recomandarea unor analize specifice și inițierea unui tratament corespunzător.