Cum te protejezi de infecțiile respiratorii

Infecțiile respiratorii sunt în general mai frecvente în sezonul rece, afectând, la nivel global, milioane de oameni anual. De la simple răceli până la gripe severe sau alte afecțiuni respiratorii, aceste infecții pot avea un impact semnificativ asupra sănătății, calității vieții și productivității. De aceea, prevenirea lor este esențială, atât la nivel individual, cât și colectiv.

Situația epidemiologică în România, în februarie 2025

În prezent, în România este declarată starea de alertă epidemiologică. Starea de alertă a fost introdusă ca o măsură preventivă pentru limitarea răspândirii infecțiilor respiratorii, inclusiv a gripei, a declarat Ministrul Sănătății.

În ultima săptămână, Institutul Național de Sănătate Publică a raportat:

• 133.635 cazuri de infecții respiratorii (gripă, IACRS și pneumonii), în creștere cu 0.4% comparativ cu aceeași săptămână a sezonului precedent și cu 6.5% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna anterioară.
• 10.950 cazuri de gripă clinică la nivel național, cele mai multe fiind în municipiul București (1.794) și în județele Cluj, Brașov, Prahova, Constanța, Iași, Sibiu și Alba.

În ceea ce privește Infecțiile Respiratorii Acute Severe (SARI), au fost raportate 42 de cazuri, cu 8 mai puține față de săptămâna anterioară și cu 1 mai puțin puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cauzele și tipurile de infecții respiratorii

Infecțiile respiratorii sunt afecțiuni cauzate de virusuri, bacterii sau fungi care afectează căile respiratorii superioare (nas, gât, sinusuri) sau inferioare (plămâni, bronhii). Acestea sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate, mai ales în sezonul rece, când condițiile favorizează răspândirea microorganismelor patogene.

Diferența dintre viroze, gripă și alte infecții respiratorii

Diferențierea între viroze, gripă și alte infecții respiratorii se realizează pe baza semnelor clinice și a examenelor de laborator.

Răceala (viroza respiratorie comună)

• Răceala este cauzată de: Rinovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri sezoniere etc.
• Simptome: se dezvoltă treptat și includ congestie nazală, strănut, durere în gât, tuse ușoară, oboseală ușoară și, uneori, febră scăzută.
• Durată: 5-10 zile, cu simptome mai blânde față de gripă.
• Complicații: rare, dar poate duce la sinuzită sau otită.

Gripa

• Gripa este cauzată de: virusurile gripale (Influenza A, B, C).
• Simptome: debut brusc cu febră mare (peste 38°C), frisoane, dureri musculare și articulare intense, oboseală severă, tuse uscată persistentă, durere de cap și stare generală alterată.
• Durată: 7-14 zile, dar oboseala poate persista câteva săptămâni.
• Complicații: poate evolua spre pneumonie virală sau suprainfecții bacteriene (bronșită, pneumonie).

Bronșita acută

• Bronșita este cauzată de: virusuri (gripale, paragripale, RSV) sau bacterii (în cazuri mai rare).
• Simptome: tuse persistentă cu expectorație, dureri în piept, dificultăți ușoare de respirație.
• Durată: 10-20 de zile.
• Complicații: poate deveni cronică la persoanele fumătoare sau cu boli pulmonare preexistente.

Pneumonia

• Pneumonia este cauzată de: virusuri, bacterii (Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae) sau fungi (în cazuri rare).
• Simptome: febră mare, frisoane, tuse productivă severă, dificultăți de respirație, durere toracică.
• Complicații: poate pune viața în pericol, în special la vârstnici sau persoanele cu imunitate scăzută.

Infecțiile cauzate de SARS-CoV-2 (COVID-19)

• Cauzată de: coronavirusul SARS-CoV-2.
• Simptome: variabile, de la forme ușoare (asemănătoare unei viroze) la forme severe (pneumonie virală, insuficiență respiratorie).
• Complicații: poate duce la sindrom de detresă respiratorie acută, afectare pulmonară pe termen lung, cheaguri de sânge.

Modalități de transmitere

Infecțiile respiratorii se răspândesc cu ușurință prin mai multe căi, mai ales în comunități aglomerate sau în spații închise.

Transmiterea aerogenă

• Atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește, eliberează în aer picături mici ce conțin virusuri sau bacterii. Acestea pot fi inhalate de alte persoane aflate în apropiere (1-2 metri).
• Este principala cale de transmitere pentru gripă, răceală și COVID-19.

Transmiterea prin contact direct

• Virusurile și bacteriile pot rămâne pe mâinile unei persoane infectate. Dacă aceasta atinge alte persoane (prin strângerea mâinii, îmbrățișări etc.), patogenii se pot transmite.
• De aceea, spălarea mâinilor este esențială în prevenirea infecțiilor.

Transmiterea prin suprafețe contaminate (contact indirect)

• Virusurile pot supraviețui pe suprafețe precum mânerele ușilor, telefoanele, mesele sau tastaturile. Dacă cineva atinge aceste suprafețe și apoi își duce mâna la față (ochi, nas, gură), poate contracta infecția.
• Durata de supraviețuire variază:
  • Rinovirusurile – câteva ore.
  • Virusurile gripale – până la 48 de ore.
  • SARS-CoV-2 – până la 72 de ore pe anumite suprafețe.

Transmiterea prin aerosoli

• În unele cazuri (de exemplu, COVID-19), particulele virale foarte mici pot rămâne în aer timp îndelungat și pot infecta persoanele aflate în aceeași încăpere, chiar dacă nu au fost în contact direct.

Vaccinarea – o metodă eficientă de prevenire

Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a infecțiilor respiratorii grave, în special a gripei și a altor boli virale cu impact major asupra sănătății. Pe lângă protecția individuală, vaccinarea contribuie la reducerea transmiterii virusurilor în comunitate, protejându-i pe cei mai vulnerabili.

Importanța vaccinului antigripal

Gripa sezonieră este o infecție virală care poate avea complicații severe, mai ales la persoanele din categoriile de risc. Vaccinul antigripal oferă protecție împotriva celor mai frecvente tulpini virale care circulă în fiecare sezon.

Beneficiile vaccinului antigripal:

• Reduce riscul de îmbolnăvire – scade probabilitatea de a contracta gripa cu aproximativ 40-60%, în funcție de potrivirea vaccinului cu tulpinile circulante.
• Previne formele severe – dacă totuși o persoană vaccinată face gripă, simptomele sunt mult mai ușoare, iar riscul de complicații grave este redus.
• Scade riscul de spitalizare și deces – studiile arată că vaccinul reduce semnificativ cazurile de gripă severă care necesită internare, în special la vârstnici și pacienți cu afecțiuni cronice.
• Protejează grupurile vulnerabile – persoanele vaccinate au un risc mai mic de a transmite virusul către copiii mici, bătrâni sau persoane cu imunitate scăzută.
• Reduce presiunea asupra sistemului medical – În sezonul gripal, spitalele și cabinetele medicale sunt supraaglomerate. Vaccinarea ajută la prevenirea unei crize sanitare.

Vaccinul antigripal este actualizat anual pentru a oferi protecție împotriva celor mai recente tulpini de virus gripal care circulă la nivel global.

Cine ar trebui să se vaccineze și când?

Pentru o protecție de calitate, este important ca vaccinul antigripal să fie administrat la momentul potrivit. Oricine poate face vaccinul antigripal, dar acesta este recomandat insistent persoanelor vulnerabile și cu factori de risc.

Categoriile recomandate pentru vaccinarea antigripală:

• Persoanele din categoriile de risc: vârstnici (peste 65 de ani), copii între 6 luni și 5 ani, gravide (vaccinul protejează și copilul), persoanele cu boli cronice (diabet, boli pulmonare, afecțiuni cardiovasculare, imunodepresie), pacienți oncologici sau cu transplant de organe, persoanele obeze (indice de masă corporală peste 40).
• Lucrătorii din domeniul medical și educațional: personal medical (medici, asistente, infirmieri), profesori, educatori și alte persoane care lucrează în colectivități mari.
• Persoanele care locuiesc sau lucrează în medii aglomerate: personal din centre rezidențiale, cămine de bătrâni, persoane care lucrează în domeniul transporturilor, supermarketuri, instituții publice etc.
• Oricine dorește să se protejeze de gripă: vaccinarea nu este limitată doar la grupurile de risc – oricine dorește să reducă riscul de gripă poate opta pentru imunizare.

Când trebuie făcut vaccinul antigripal?

• Vaccinarea se face în fiecare toamnă, înainte de debutul sezonului gripal (de obicei, între lunile septembrie și noiembrie).
• Sistemul imunitar are nevoie de aproximativ 2 săptămâni pentru a dezvolta anticorpi, așa că este bine să te vaccinezi din timp.
• Protecția oferită de vaccin durează între 6 și 12 luni, astfel că este necesară vaccinarea anuală.

Sezonul gripal durează, în general, din octombrie până în aprilie, dar poate varia în funcție de condițiile climatice și epidemiologice. Dacă nu te-ai vaccinat la începutul sezonului, este totuși util să o faci mai târziu, pentru că virusurile gripale pot circula până în primăvară.

Este sigur vaccinul antigripal?

Da! Vaccinul antigripal este testat riguros și utilizat de zeci de ani. Reacțiile adverse sunt minime și pot include:

• Durere ușoară la locul injecției.
• Febră ușoară sau stare de oboseală (1-2 zile).
• Foarte rar, reacții alergice (pentru persoanele cu alergii severe la componentele vaccinului).

Mit: Vaccinul antigripal provoacă gripă! Fals! Vaccinul conține forme inactivate ale virusului, care NU pot provoca boala.

Sfatul medicului: Dr. Florin Ceaușu

„Spălarea regulată și corespunzătoare a mâinilor este un gest simplu, dar esențial pentru prevenirea răspândirii virusurilor respiratorii, inclusiv a virusului gripal. Mâinile trebuie spălate cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai pus mâna pe barele din mijloacele de transport, pe clanțe, uși de lift și alte suprafețe des atinse de alții. Nu îți atinge ochii, nasul sau gura cu mâinile murdare, deoarece acest gest poate duce la transmiterea virusului în organism.

Cea mai bună măsură de profilaxie, atât pentru gripă cât și pentru celelate tipuri de infecții respiratorii, este vaccinarea antigripală. Aceasta este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de cel puțin 6 luni, dar mai ales celor cu risc de a dezvolta complicații asociate gripei. Chiar dacă unele persoane se infectează cu un virus gripal deși s-a vaccinat, vaccinul tinde să reducă severitatea simptomelor, ajutând la o recuperare mai rapidă și la evitarea complicațiilor grave.

Menține un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, cu mai multe fructe și legume proaspete, și mai puține produse cu zahăr (acest ingredient susține inflamația în corp și slăbește sistemul imunitar), odihnă adecvată, 7-8 ore de somn pe noapte, exerciții fizice regulate, cel puțin 150 de minute pe săptămână și reducerea stresului. O stare bună de sănătate generală te ajută să reziști mai bine în fața infecțiilor, inclusiv a gripei.”

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.