Cum funcționează sistemul imunitar al unui nou-născut?
În ultimele luni de sarcină, mama transmite anticorpi copilului prin placentă, oferindu-i protecție temporară împotriva bolilor. Acești anticorpi pot ajuta bebelușul să lupte cu infecțiile înainte de a primi primele vaccinuri. Bebelușii prematuri nu primesc la fel de mulți anticorpi de la mamă ca cei născuți la termen, iar sistemul lor imunitar este mai puțin dezvoltat. Din această cauză, sunt mai susceptibili la infecții cauzate de bacterii și virusuri.
De asemenea, bacteriile benefice din tractul vaginal al mamei sunt transmise copilului în timpul nașterii, contribuind la colonizarea intestinului cu microbi sănătoși, esențiali pentru un sistem imunitar funcțional. După naștere, anticorpi suplimentari sunt furnizați prin colostru, primul lapte matern, iar alăptarea continuă să ofere protecție imună prin laptele matern.
Per total, sistemul imunitar al nou-născutului este considerat imatur, dar nu inactiv. El este extrem de dinamic și începe să se adapteze și să se dezvolte rapid imediat după naștere, ca răspuns la bacteriile și virusurile din noul mediu.
Un studiu realizat de specialiștii de la Institutul Karolinska, din Suedia, și publicat, în 2018, în „Cell”, a examinat modul în care se schimbă sistemul imunitar neonatal, folosind o nouă tehnică de analiză a celulelor imune pentru a monitoriza modul în care copiii se dezvoltă în primele săptămâni de viață în afara uterului.
Cercetătorii au comparat probele de sânge a 100 de copii, născuți atât prematur, cât și la termen, luate în prima săptămână de viață, după o lună și după 3 luni. Comparația a fost realizată printr-o tehnică avansată de analiză a celulelor imune: citometria masică în combinație cu analizele proteinelor plasmatice.
Cu ajutorul a câtorva picături de sânge de la fiecare copil, cercetătorii au analizat celulele albe și proteinele care circulă prin sânge, dar au putut observa și cazurile cu o dezvoltare anormală a florei intestinului, care este o tulburare a sistemului imunitar.
Rezultatele sunt importante pentru a înțelege mai bine infecțiile care apar la nou-născuți și riscurile de naștere prematură. Monitorizarea dezvoltării sistemului imunitar face posibilă prevenirea bolilor autoimune și a alergiilor, care sunt legate de dezvoltarea sistemului imunitar, precum și dezvoltarea unor vaccinuri mai bune, adaptate la sistemul imunitar neonatal.
Dezvoltarea sistemului imunitar al nou-născutului: de la plămâni, la intestin, piele și mucoasă
Potrivit cercetătorilor de la Institutul Karolinska, studiul sugerează că adaptarea sistemului imunitar este declanșată de microbi, bacterii și ciuperci, cu care copilul intră în contact în afara uterului. Procesul începe de la plămâni, urmând intestinul, pielea și mucoasa.
Schimbările sunt foarte asemănătoare pentru toți bebelușii, ceea ce sugerează că toți urmează același tipar, sistemul lor imunitar răspunzând în același fel.
Cum poate fi întărită imunitatea la nou-născuți și bebeluși?
Anticorpii primiți de la mamă la naștere oferă protecție doar pentru câteva săptămâni sau luni. Pe măsură ce copilul crește, organismul său începe să producă proprii anticorpi, învățând să recunoască și să lupte împotriva germenilor întâlniți. Fiecare infecție ușoară contribuie la „antrenarea” sistemului imunitar, pregătindu-l pentru protecție pe termen lung.
Între timp, există câteva metode prin care părinții pot sprijini dezvoltarea imunității: alăptarea, igiena corespunzătoare și respectarea schemelor de vaccinare.
Rolul alăptării în protejarea copilului
Laptele matern nu este doar hrană, ci și un adevărat „scut” pentru sistemul imunitar al bebelușului. El furnizează nutrienți esențiali, cum ar fi proteinele, grăsimile și carbohidrații, dar și anticorpi și probiotice care ajută copilul să lupte împotriva infecțiilor.
Când mama intră în contact cu germeni, corpul ei produce anticorpi specifici care ajung în laptele matern, oferind copilului protecție împotriva agenților patogeni din mediul său imediat. Bebelușii alăptați se îmbolnăvesc mai rar și se recuperează mai repede decât cei hrăniți cu formulă. În situațiile în care alăptarea nu este posibilă, laptele praf rămâne o alternativă sigură și nutritivă.
Totuși, laptele matern nu poate proteja complet împotriva unor boli severe precum poliomielita, rujeola sau difteria. Vaccinurile rămân esențiale pentru prevenirea acestor infecții periculoase.
Vaccinarea și rolul ei în dezvoltarea imunității bebelușului
Vaccinurile introduc fragmente de patogeni sau forme inactivate ale acestora, provocând sistemul imunitar să creeze rapid anticorpi și celule de memorie, fără a provoca boala. Acest lucru este deosebit de important pe măsură ce protecția pasivă oferită de anticorpii materni dispare.
Deoarece sistemul imunitar este încă în dezvoltare, anumite vaccinuri sunt administrate doar după câteva luni. Totuși, unele vaccinuri, cum ar fi cel pentru hepatita B, se pot administra imediat după naștere pentru a oferi protecție rapidă. Ulterior, copilul primește rapeluri și alte vaccinuri pe parcursul primilor ani de viață, construind treptat o imunitate solidă și durabilă.
Citește mai multe despre vaccinurile recomandate bebelușilor și copiilor!
Importanța igienei adecvate, fără excese
Deși igiena riguroasă este indispensabilă pentru a preveni transmiterea bolilor infecțioase, supra-sterilizarea mediului nu este recomandată. Sistemul imunitar al nou-născutului necesită o expunere controlată la microorganisme pentru a se „antrena” și a-și dezvolta un microbiom intestinal robust.
Spălarea frecventă a mâinilor rămâne cea mai importantă măsură. Adulții și copiii care intră în contact cu bebelușul trebuie să o practice cu strictețe pentru a preveni transmiterea bolilor. Nu este însă necesară sterilizarea constantă a mediului. O expunere controlată și sănătoasă la mediul înconjurător și la interacțiunile normale (fără a include persoane bolnave) sprijină dezvoltarea imunității la bebeluși.
